131 matches
-
Chile, prin ministrul rus al Culturii. St. D. - După felul în care ești privit aici, în America, îmi dau seama că această mare țară este conștientă de ceea ce primește de la tine. Dar Rusia este conștientă de ceea ce a pierdut prin expatrierea ta? Ev. Ev. - Eu nu cred că am dat Rusiei prilejul să simtă vreo clipă că m-a pierdut. Pentru că, în ceea ce mă privește, este vorba despre un poet care trăiește de 17 ani în America, dar al cărui suflet
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
al orientării, face fotografii, comandă cărți speciale de bucate, mai precis de conduită culinară, și așa mai departe. Pentru un enciclopedist al exilului, e destul de ciudat ca într-un astfel de jurnal să nu se regăsească în nici un fel tema expatrierii. Nici măcar întrebările insistente ale cunoscuților nu reușesc să-i stârnească atari preocupări: „După prânz, la ora 14.30, în vizită la dl Paul Cornea. Mă invită într-o cameră de lucru unde, pe birou, tronează un computer mare cât un
Gemütlich by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6118_a_7443]
-
a situărilor valorice, rămîn încremenite în judecăți vechi asupra poeziei lui Fundoianu”. Receptarea critică interbelică a fost marcată negativ de radicalismul în răspăr al pozițiilor scriitorului, în frunte cu prefața „blasfemiatoare” la Imagini și cărți din Franța, ca și de expatrierea din 1923 (deși aparentul său „tradiționalism” reprezenta un atu într-o cultură tînără care privilegia continuitățile și respingea discontinuitățile). Pe de altă parte, dificultatea de situare a heterodoxului, paradoxalului poet a constituit, cred, un impediment al recuperării după 1990. Scos
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
cât și scris; cunoașterea aprofundată a cel puțin alte două limbi străine, una dintre acestea trebuie să fie - limba engleză, franceză sau germană, dar și un an de experiență ca interpret de conferință. Printre beneficiile oferite se numără indemnizația de expatriere, alocații pentru familie dar și pentru casă. Data-limită de depunere a candidaturii este 6 august 2013.
Ce trebuie să știi ca să ai salariu de 3.300 de euro la Comisia Europeană by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55840_a_57165]
-
a fost - scria Iorgu Iordan - "o adevărată pată pentru viața noastră publică de pe la sfârșitul secolului trecut." Nu mai insist asupra calvarului său din anii demersurilor pentru împământenire, pentru că subiectul a fost tratat, recent, într-o carte foarte documentată, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Șăineanu, de George Voicu (Caietele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", nr. 1, 2008, 83 p.). A fost o natură robustă, și fizicește, și spiritualicește, care l-a ajutat să nu se lase înfrânt de
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
care nu era a mea ", ibid.). Treptat, autorul se îndepărtează, încet dar sigur, de țara lăsată în urmă. Naționalismul naiv și "românismul " perioadei în care-l admirase pe Codreanu se spulberă complet. Dacă la 10 august 1943 refuza încă ideea expatrierii definitive deoarece "nu am inima suficient de împietrită ca să renunț la românism pentru o altă cultură " și declara ritos că: "Fără neamul meu, nimic nu mă mai interesează în istorie ". (10 august 1943), peste doar căteva luni, la 25 noiembrie
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
române străinilor (în Austria și în țară, în cadrul cursurilor universitare de vară de la Sinaia). Activitatea-i era diversificată, nuanțată, complexă. Dar pasiunea, "părinteasca dimândare" era una singură: Armânamea. Nu am putea jura - ca un om care cunoaște ce-i depărtarea expatrierii - că, în sufletul prietenei și colegei noastre nu sălășluia, uneori, o discretă însingurare de exil, discret ascunsă, pe care nici armânamea, nici românimea nu o bănuiau... Stihurile ei armânești pline de sensibilitate din volumele Di nuntru și-di nafoară și
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
și ea tot în acest timp. Despre perioada ulterioară anilor '60-'80 din exilul românesc din Franța dispunem de mai multe prezentări. Exilații s-au înmulțit: cei plecați din motive economice („Românii deplasați") se amestecau cu cei ce-și alegeau expatrierea din rațiuni strict patriotice-politice, infiltrările Securității deveneau tot mai frecvente (atacuri personale, atentate etc.). Exilul istoric - elita marelui exil militant românesc - își pierduse eroii și sprijinul moral-material al autorităților Occidentului (E. Lozovan spunea adeseori: „les héros sont fatigues"). în capitolul
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
publicate de Constantin Eretescu după 1979, anul stabilirii sale în S.U.A., unde este profesor de antropologie culturală la Rhode Island School of Design din Providence, ar putea să creadă că autorul a început să scrie acest fel de literatură după expatrierea sa. De fapt, el a scris proză încă din anii studenției sale și a fost un vajnic membru al cenaclului literar "Th. D. Neculuță", care-și ținea ședințele într-un subsol al Observatorului Astronomic de pe bulevardul Ana Ipătescu, la care
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
La noi, lumea uită repede. Pistelor vechi (continua și nejustificata nemulțumire de sine a scriitorului, indiferența la problemele cetății, abundența de vise) li s-au adăugat altele, mai de actualitate (problema crizei bărbatului ajuns la patruzeci de ani, dorința de expatriere, divorțul). Fără însă ca rezultanta să se schimbe. În continuare, Jurnalul lui Mircea Cărtărescu a fost considerat, în ansamblu, opera antipatică a unui scriitor, nu-i vorbă, admirabil! Ceva esențial se pierde, însă, din vedere judecând lucrurile așa. Literatura. Nimeni
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
U.R.S.S. orice scriitor satiric lezează regimul sovietic", întrucât, lărgindu-se raza ei, "e îndoielnic să poți găsi pe lume fie și un singur model de satiră îngăduită din punctul de vedere al autorității statale". Fără a părăsi gândul unei expatrieri, scriitorul prigonit se adresează, totuși, lui Stalin, cerându-i protecția. Nu e ceva ciudat? Nu era oare Stalin arhitectul și operatorul absolut al regimului tiranic? Dictatorul exercita însă o fascinație a puterii, inclusiv pentru unii oameni cultivați, care conținea, după
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
aproximativ 800 î.Hr. Motivul acestui fenomen este descris de autori greci ca fiind " stenochoria", sau "lipsa de teren", dar, în practică, a fost cauzată de un număr mare de motive, cum ar fi rivalitatea între grupurile politice, dorința de aventură, expatriere, căutarea de oportunități comerciale etc. Grecia miceniană din epoca bronzului a fost împărțită în regate , fiecare conținând câte un teritoriu și o populație distribuită în ambele orașe mici și moșii mari deținute de nobilime . Fiecare regat era condus de un
Perioada arhaică în Grecia () [Corola-website/Science/330640_a_331969]
-
mama și din pragul ușii, arătându-mă cu degetul, a lansat: 'ia-ți fiica de aici: e o imbecila'." Cu această detașare își privește Monica Lovinescu copilăria și, în continuare, tinerețea. Propriul ei jurnal - din 1941 și până în 1947, anul expatrierii - i se pare "prost, romanțios, sentimentaloid", iar dacă uneori îl citează este numai pentru a-și aminti anumite situații și a le descrie din nou, din perspectiva omului matur care este azi. Cine nu-și mistifica existența are dreptul (moral
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
integrală la mediu și, respectiv, cel de imigrant, migrator temporar care se instalează pe un alt meridian economic din dorința de a-și ameliora situația materială, fără a-și pune probleme de inserțiune (E, 214)i. D. }epeneag diferenția exilul, expatriere mai degrabă forțată cu interdicția de întoarcere în țară, de emigrația voluntară, chiar dacă pricinuită de mizeria materială sau morală, și de diaspora, termen din istoria religiilor semnificând prin extensie dispersiunea unei etnii, oricare ar fi aceasta, după modelul împrăștierii silite
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
punct de vedere cultural, sunt mai ieftini. E o întreagă aventură încercarea de a te firma într-un asemenea mediu, de a-ți păstra simțul calității și măcar o parte din identitate. Pentru mine, ca scriitor, primii trei-patru ani de expatriere au fost grei și, într-o anumită măsură, debusolanți. După aceea, mi-am redescoperit temele, mi-am găsit și un anumit ton al scrisului; limba engleză care mi se păruse, la un moment dat, nu inaccesibilă, ci greu de cucerit
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
Miller își descrie călătoria de câteva luni prin Grecia anului 1939, ocupă, din mai multe puncte de vedere, un loc cu totul special, atât în biografia, devenită legendară, a autorului, cât și printre scrierile acestui atipic scriitor american, „simbol al expatrierii și apostaziei”, cum îl numește Ihab Hassan, unul dintre criticii săi mai recenți. Astfel, nu puțini sunt cei care consideră această relatare despre Grecia ca fiind cea mai bună dintre cărțile lui Miller. Printre ei, de pildă, Philippe Sollers (eseul
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
voi sunteți ramura pe care stăm”. Ceea ce-i obligă este cealaltă comunitate, cea musulmană, pentru care abația devine un punct de echilibru, un reper al normalității. Christian refuză cu obstinație prezența militarilor în mânăstire pentru a-i proteja, refuză și expatrierea pe care Ministerul de Interne algerian le-o propune, refuză orice alt protectorat în afara celui pe care-l oferă Dumnezeu. Nu este vorba de a face o alegere între o tabără sau alta, ci de a păstra o neutralitate care
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]
-
să se declare exilat în propria literatură. Mircea Cărtărescu e un om prea inteligent ca să creadâ cu adevărat, fie și la mare supărare, că literatura română se poate lipsi de el. Îi bănuiesc că se răsfață nițel când vorbește de expatriere. Valoarea lui este recunoscută în țară la fel ca și în străinătate. Și nu premiile o consfințesc, ci ecourile de critică și interesul cititorilor. Să-mi dea voie să-i atrag prietenește atenția că nu s-au scris nicăieri în
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
unui al treilea discurs, al liberalismului de centru cu deschidere maximă spre Europa. Trei atitudini identifica eseistul în fața acestei alegeri istorice: ignorarea Europei (și aici Adrian Marino deplângea dezinteresul de odinioară pentru autopromovare în Occident a unor Lovinescu sau Călinescu), expatrierea (Cioran se află aici la loc de "cinste") sau aducerea Europei acasă, singura posibilitate viabilă. Programul vizat de lovinescianul Adrian Marino ne apare astăzi deosebit de familiar și, într-o oarecare măsură, realizat sau oricum mult mai aproape de a fi: "1
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
literar, Vatra și România literară. * Interviul se încheie pe un ton neașteptat de optimist, cu aprecieri măgulitoare la adresa comparatisticii românești și cu o perspectivă mai senina în legătură cu o problemă foarte spinoasă, exportul de inteligență: "...spre deosebire de mulți alții, nu cred că expatrierile multor tineri trebuie să sperie. Trăim într-o lume din ce in ce mai multiplă, mai amplă, măi amestecata. Rezervele intelectuale ale României sînt cu totul considerabile. Dacă o parte din aceste rezerve sînt folosite 'în afara' nu strică deloc, dimpotrivă, ajută". Așa să fie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
ia atitudine împotriva unor glorii ale epocii precum Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Vlahuță, Caragiale. Păcat impardonabil. A făcut figura unui "negativist", unui "demolator", "vrăjmaș al valorilor naționale", avant la lettre. într-un moment de aprofundată decepție, și-a consemnat dorința unei expatrieri postume: "Doresc României fericire, cu toate că m-a adăpat cu amar și că a fost pentru mine o mamă cu adevărat vitregă. Doresc ca corpul meu, sau nu se va putea aceasta din cauze materiale, ca rămășițele mele să fie ridicate
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
franceză. Un scenariu de succes deci, cel puțin deocamdată, și care are morala lui: un autor tînăr care pleacă din România, după ce a publicat trei cărți, în momentul în care ar fi trebuit să nu mai aibă nevoie de trauma expatrierii, cînd ar fi trebuit să trăiască din burse pentru scriitori, din vînzarea cărților, să participe la întîlniri internaționale și să-i fie traduse cărțile fără să fie nevoie să părăsească țara pentru asta. Și toate aceste lucruri ar fi trebuit
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
despre averile ce le-ar fi scos din țară. Se cunoaște și regretul șefului de la Curentul de a nu fi transformat în lichidități o parte a averii sale (deloc negijabile), care să fi fost depuse la vreo bancă elvețiană, înainte de expatriere. Repet, cartea lui Victor Frunză stă, așa cum și-a propus autorul, mai mult "într-o aripă": cea a existenței lui Pamfil Șeicaru de după august 1944 și până la sfârșitul vieții sale de octogenar. Ar fi nevoie în "cealaltă aripă" de activitatea
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
record de orașe! Invitat în Polonia ca interpret la Festivalul varșovian „Jazz Jamboree” - ediția 1989, Nicolas Simion a avut mari probleme cu viza, ajungând cu întârziere în capitala poloneză și, în consecință hotărând să se afirme ca muzician în străinătate. Expatrierii și perioadei de acomodare i-au succedat primele succese repurtate de Nicolas Simion ca un saxofonist de notabilă experiență și înzestrat cu o sesizabilă originalitate. Atribute puse generos în slujba realizării unor discuri în care să pulseze lumea de frumuseți
Dreams records ? un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83465_a_84790]
-
partenerul său. Totul s-ar fi rezumat la o singură discuție cu șeful autorității cantonului cu care era prieten. Gerda ar fi primit anunțul oficial din partea poliției care se ocupa de problemele străinilor, cum că se emisese un ordin de „Expatriere din motive morale“ și trebuia să părăsească țara în decurs de o lună. Cineva bătuse la ușă în mijlocul orei. Era chiar ultima oră. Învățam după-masa. Domnul Meier deschise, rămase o clipă în fața ușii, în timp ce noi ne întinserăm lenevoși și ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]