232 matches
-
importante. În activitățile corporale de tip competitiv motivația are un rol esențial; b) întărirea - atât recompensele, cât și pedepsele influențează învățarea. Întărirea răspunde efectului atingerii unui obiectiv care satisface motivele; c) stabilirea scopului - concordanța dintre nivelul de aspirație, nivelul de expectație și posibilitățile reale ale individului determină succesul învățării; d) exersarea sau rolul practicii - practica poate realiza, prin ea însăși, întărirea, fiind un factor indispensabil învățării. Curba învățării, a evoluției performanței, este în raport de succesiunea reluărilor și particularitățile materialului de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
heinian, baladesc și folclorizant, cu elemente „secesioniste” (Șt. O. Iosif) ș.a.m.d. Un simbolism „snob”, exterior și decorativ al cafenelei bucureștene, dar și un simbolism nevrotic, interiorizat al Provinciei moldave. Nostalgia față de „vechea lume care dispare” se asociază cu expectația febrilă a unui viitor utopic, cu respingerea „cercului strîmt” al mediocrității mic-burgheze și cu execrarea subproducțiilor ruralist-populiste. Gazetari la reviste obscure, profesori la școli de provincie, funcționari dezrădăcinați, boemi în mizerie, tineri rebeli și famelici dornici de afirmare, esteți dezabuzați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
activă în ambianță, iar din perspectiva organizațională, un model organizat de conduite privind o anume poziție a unui individ într-un ansamblu organizațional. Fenomenele de rol sunt următoarele: - acțiunea în rol: realizarea rolului prescris (reunește rolul social și personalitatea individului); - expectația de rol: deducerea actelor concrete care trebuie să decurgă din rol; - percepția de rol: reprezentarea conduitei pe care rolul a determinat-o; - jucarea rolului; - interacțiunile rolului; - conflictele de rol; - conflict intrarol: apare atunci când expectațiile de rol vin în contradicție cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
reunește rolul social și personalitatea individului); - expectația de rol: deducerea actelor concrete care trebuie să decurgă din rol; - percepția de rol: reprezentarea conduitei pe care rolul a determinat-o; - jucarea rolului; - interacțiunile rolului; - conflictele de rol; - conflict intrarol: apare atunci când expectațiile de rol vin în contradicție cu așteptările personale (explicații posibile prin modelul „disonanțelor psihoafective” al lui Festinger); - conflict interrol: apare la aceia care dețin mai multe roluri, fie în interiorul aceleiași organizații, fie în afara ei; - conflict rol/personalitate: apare atunci când rolul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
semnificativă a unei pluralități de actori concreți, acțiunea fiecăruia fiind orientată În funcție de acțiunea celorlalți; relațiile sociale presupun existența unei probabilități subiective de manifestare a unei anumite semnificații din partea celorlalți actori implicați În raport. Relația socială este o interacțiune bazată pe expectații comune ale actorilor inferate din istoria interacțiunilor precedente. Trebuie să menționăm că ne referim la relații stabilite Între actori concreți, dintr-o propensiune naturală a acestora către socializare și sociabilitate, și nu la relațiile (de natură instituțională) ce decurg din
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai mare măsură generatoare de Încredere, decât relațiile negociate, bazate pe termeni legali (contractuali sau instituționali). Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre „Încredere” (trust) și „asigurare” (assurance). Studiile de psihologie socială au confirmat această distincție: Încrederea se referă la expectații referitoare la comportamentul pro-social al unui anumit actor, bazate pe inferențe despre trăsăturile personale și intențiile partenerului, În timp ce asigurarea se referă la expectații ce se bazează, dimpotrivă, pe cunoștința unei structuri instituționale care Încurajează un comportament pro-social mai degrabă decât
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Încredere” (trust) și „asigurare” (assurance). Studiile de psihologie socială au confirmat această distincție: Încrederea se referă la expectații referitoare la comportamentul pro-social al unui anumit actor, bazate pe inferențe despre trăsăturile personale și intențiile partenerului, În timp ce asigurarea se referă la expectații ce se bazează, dimpotrivă, pe cunoștința unei structuri instituționale care Încurajează un comportament pro-social mai degrabă decât unul oportunist. Încrederea generată de relațiile de reciprocitate determină, la rândul ei, angajamentul credibil al actorilor (credible commitment) În relații de schimb pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Relațiile sociale presupun existența unei probabilități subiective de manifestare a unei anumite semnificații din partea celorlalți actori implicați În relație, iar această semnificație este construită În cadrul relației, și nu impusă de un cadru normativ. Relația socială este o interacțiune bazată pe expectații comune ale actorilor inferate din istoria interacțiunilor precedente. În abordarea rețelelor se disting două curente: unul asumă eficiența rețelelor care produc relații sociale bazate pe Încredere și susțin dezvoltarea (Granovetter, 1985; Larson, 1992; Uzzi, 1996, 1997; Sandu, 1999 - sociabilitatea productivă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și cel negociat. Riscul și incertitudinea inerente schimburilor reciproce sunt esențiale pentru dezvoltarea Încrederii și angajamentelor consideră Blau (1964). În aceeași ordine de idei, Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un anumit comportament bazate pe inferențe privind trăsăturile personale și intențiile partenerului. În baza unor studii etnografice, Larson (1992) identifică 3 faze de constituire a diadelor antreprenoriale Între firme, bazate pe Încredere (și nu pe contracte): istoria relațiilor personale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe Încredere (și nu pe contracte): istoria relațiilor personale și a reputația personală și a firmei; acestea ar fi de natură să reducă incertitudinea și riscul asociate schimburilor reciproce; constituirea diadei ca urmare a intereselor mutuale și apariția reciprocității, constituirea expectațiilor și Încrederii; dezvoltarea Încrederii este rezultatul unei perioade de Încercare În care una dintre firme Își asumă rolul de inițiator și, În felul acesta, riscurile, iar cealaltă are posibilitatea să-și demonstreze credibilitatea; generarea mecanismelor de integrare operațională și strategică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relațiilor anterioare și a trăsăturilor personale ale partenerului. Este așadar un produs structural contextualizat ce nu poate fi transformat În capital decât prin intermediul structurii rețelei și nu În cadrul schimburilor impersonale, de piață. Pe de altă parte, asigurarea are În vedere expectații ce se bazează pe cunoștința unei structuri generalizate care Încurajează acel comportament, derivă așadar din prescripțiile unei instituții. Asigurarea este un produs ce derivă din contracte și instituții, concomitent cu capacitatea unei terțe părți de a impune prevederile acestora. Molm
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și impunerea unei a treia părți. Legăturile implicate se bazează pe Încrederea partenerilor și, la nivel cognitiv, pe procese euristice, nu intens calculatoare (1997:45). Definiția dată de Lin Încrederii este sugestivă În acest sens: „Încrederea poate fi definită ca expectațiile ca alter să ia În considerare și interesele ego-ului Într-o relație de schimb. Reprezintă credința că un eveniment sau o acțiune se vor sau nu se vor Întâmpla și această credință se așteaptă să devină mutuală În schimburi repetate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de reprezentare eronată a cerințelor mediului. De asemenea, spune Uzzi, angajamentul partenerilor În relație este mai puternic În rețelele În care predomină raporturi implicate, ceea ce facilitează căutarea soluțiilor În interiorul parteneriatelor existente decât prin formarea de noi (1997:53). Astfel, prin expectațiile de reciprocitate, rețelele ar reduce incertitudinea și riscul de preluare ostilă și ar genera investiții și asumarea de riscuri care nu ar putea fi realizate prin legăturile ocazionale (arm’s-length ties). Legăturile implicate furnizează un capital de Încredere superior asigurării
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
adunând laolaltă caracteristici relațional-structurale, normative, precum și Încrederea. Pentru unii autori, relațiile sociale ce formează legături sociale sau rețele sunt definitorii În ceea ce privește stocul de capital social (Coleman, 1990; Lin, 2001). Pe de altă parte, Portes și Sensenbrenner definesc capitalul social drept „expectații de acțiune, Împărtășite de către o colectivitate care afectează scopurile economice și comportamentul orientat către scopuri al membrilor [...]” (1993:1323). Ei accentuează astfel Încrederea ca așteptare pozitivă privind comportamentele celorlalți actori. O poziție similară este adoptată de Fukuyama (1999) care consideră
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
generale, cu niște parametrii, dar În rest, modele, termene de livrare, prețuri, alte detalii se stabilesc pe măsură ce se derulează contractul. În astfel de contracte cadru nu componenta instituțională devine asiguratorie, ci mai degrabă Încrederea care se stabilește Între parteneri și expectațiile privind comportamentul reciproc care rezultă din relațiile de lungă durată. De asemenea, niciunul dintre managerii intervievați nu a recurs la impunerea de penalizări „partenerilor tradiționali” dacă s-a Întâmplat ca aceștia să Întârzie plata comenzilor contractate; astfel de Înțelegeri informale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care rezultă din relațiile de lungă durată. De asemenea, niciunul dintre managerii intervievați nu a recurs la impunerea de penalizări „partenerilor tradiționali” dacă s-a Întâmplat ca aceștia să Întârzie plata comenzilor contractate; astfel de Înțelegeri informale generează Încredere și expectații privind comportamentul partenerului. Pe de altă parte, contractul este simbolul relației, iar investiția ia de multe ori forma investiției contractuale după cum se exprima un manager, În sensul cultivării relațiilor actuale și stabilizării lor prin demonstrarea credibilității și seriozității din partea partenerului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
influențează puternic dorințele lor, modul de acțiune pentru a le atinge. De aici nu numai diversitatea motivelor conduitei umane, ci, mai ales, diversitatea rezultatelor. Gama motivelor umane poate fi descrisă printr-o serie de noțiuni: trebuință, impuls, dorință, intenție, scop, expectație, aspirație, ideal ș.a., asupra cărora nu ne vom opri în acest demers. Preocupările pentru motivație au făcut obiectul specialiștilor din diferite domenii. Au fost dezvoltate o serie de teorii care ne conduc la explicarea și înțelegerea acestui fenomen foarte complex
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
apă în parte golit și un mic flacon cu un fel de sare pe fund. Probabil imediat ce intrase în dormitor băuse puțină apă, din obișnuință, apoi, întinzîndu-se pe pat, luase cianură de potasiu. XXX Gonzalv Ionescu, după un timp de expectație prudentă, fu nevoit să admită că Ermil Conțescu era mai tare ca oricând. Nu numai că nu fusese dat afară, dar i se propusese rectoratul. Tinerii din familia sa, înscriși în Mișcare, pătrunzând în ministere, apăraseră pe toți membrii familiei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sau achiziții educaționale), instrumentele de măsurare tip screening, testele de inteligență și performanță și testele proiective. Testele de măsurare de tip screening Identifică acei copii cu risc de dezvoltare psiho-comportamentală sau care prezintă mai multe handicapuri. Aceste teste cuprind anumite expectații privind diferitele dimensiuni ale comportamentului copilului pentru o anumită vârstă (motor, limbaj-comunicare, cognitiv, afectiv, relațional). Testarea tip screening se face la nivel de comunitate, selectând copiii ce necesită evaluări intensive suplimentare. Câteva instrumente de evaluare tip screening utilizate: Testul Denver
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca suprasolicitată, epuizantă, ostilă, care îl condamnă în mod inexorabil la înfrângere; simțindu-se respins pacientul poate dezvolta uneori o stare paranoidă congruentă cu dispoziția și autoevaluarea sa; cognițiile, conceptele, negative față de viitor, respectiv evaluarea negativă a viitorului (hopelessness) vizează expectații univoc negative, anxiogene, umilitoare și punitive; în consecință pacientul dezvoltă uneori o atitudine pesimistă, defetistă și ideație suicidară. În ansamblu, triada cognitivă se manifestă prin "percepții și interpretări eronate, pe baza cărora interacțiunile cu mediul sunt prost construite, destinate eșecului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o atitudine pesimistă, defetistă și ideație suicidară. În ansamblu, triada cognitivă se manifestă prin "percepții și interpretări eronate, pe baza cărora interacțiunile cu mediul sunt prost construite, destinate eșecului, înfrângerii și anulării, pacientul decupând astfel faptele încât ele să corespundă expectațiilor sale negative" (A.T. Beck, 1979)195. După Beck (1979), ideile distorsionate au caracteristicile "gândurilor automate", adică ele par să apară ca din reflex, fără nici o reflecție sau raționament antecedent aparent. Ele par plauzibile pacientului deși sunt neplauzibile pentru alte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
interpretează experiența actuală . Relativ recent, schemele cognitive au primit și o altă accepțiune, conform căreia experiența este privită din perspectiva unei dihotomii morale ca "alb sau negru", fără nuanțe de gri, ca imperative categorice care nu permit opțiuni, sau ca expectații după care oamenii sunt ori complet buni, ori complet răi (Beck, 1979)196. După cum se va putea constata ulterior, prin această nouă definire a schemelor cognitive, autorul nu face altceva decât să introducă în structura lor aspecte ale gândirii dihotomice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și-au pus amprenta pe acest nume, ci experiențe din care avem Întotdeauna de Învățat iar obiectivele nu se pot realiza prin ce s-a Încercat pană atunci. Ceea ce numim eșec este pur și simplu un rezultat care diferă de expectațiile noastre. 4. Dacă cineva poate face un lucru, oricine poate sa-l facă. Considerăm că această presupoziție se bazează pe principiul modelării conform căreia dacă Însușim harta mentală a unei persoane de succes putem atinge cu certitudine același obiectiv. Partea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ale limbii, 2) deprinderea tehnicii de a folosi limba în funcție de împrejurări și 3) integrarea într-un mod de a fi și de a gîndi specific vorbitorilor limbii. Deși mereu alta, construcția lingvistică se menține în vorbirea obișnuită în limitele unei expectații, a unor obișnuințe, care, dacă sînt depășite, realizează trecerea din registrul neutralității într-un alt registru, de obicei, în cel al expresivității. La rîndul lui, interlocutorul, deși se află în mare parte în fața unor enunțuri noi, formulate diferit față de cele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ajunge departe cine se scoală de dimineață cade în ea), de distorsiune (mîța blondă zgîrie rău). În asemenea situații, expresivitatea inițială a discursului repetat este augmentată prin surpriza altei succesiuni de elemente decît cea atribuită de normă și aflată în expectația vorbitorilor. De asemenea, textul artistic se poate diferenția de folosirea obișnuită a limbii și printr-o utilizare aglomerată a construcțiilor fixe, printr-o antrenare a formelor discursului repetat în însăși fundamentarea textului, cum se întîmplă în cultura română cu unele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]