592 matches
-
și este în măsură să evidențieze condițiile ce prefigurează ambiguitatea rolurilor și conflictul de rol. Orice relație de angajare poate fi analizată și este definită în termenii unui contract psihologic, concept prin care este desemnată combinația unică de opinii, convingeri, expectanțe ale celor două părți. Această combinație unică fundamentează relația de angajare și influențează în mod constant calitatea interacțiunilor și raporturilor dintre angajat și angajator, având un impact semnificativ asupra atitudinii față de muncă și asupra comportamentului la locul de muncă. Contractul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
căruia toți membrii echipei se monitorizează reciproc în mod constant, pentru a se asigura că nimeni altul decât operatorul mașinii nu se apropie de aceasta). privilegiul primului comportament. Primul model comportamental care se delimitează într-un grup, stabilește de regulă, expectanțe pentru membrii grupului. perpetuarea comportamentelor din situații trecute. Membrii grupului își aduc în grup așteptările și stilurile de conduită din alte grupuri ai căror membri au fost. Grupurile nu stabilesc norme pentru orice situație sau comportament, ci numai pentru cele
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o dimensiune care definește comportamentele de conducere preocupate în principal de stabilirea și precizarea modalităților și mijloacelor de îndeplinire a scopurilor grupului și de coordonarea activității membrilor acestuia (i.e. stabilirea sarcinilor, repartizarea lor, specificarea procedurilor de lucru, programarea activităților, clarificarea expectanțelor membrilor echipei). Considerarea reflectă comportamentul orientat spre motivarea membrilor echipei pentru a accepta obiectivele acesteia și pentru a lucra în direcția lor, cu menținerea armoniei în grup și a satisfacției membrilor. Liderul care valorizează aceste aspecte creează un mediu de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
orientat către realizări este cel în care liderul fixează obiective îndrăznețe pentru membrii echipei sale, se așteaptă de la aceștia să lucreze la cel mai înalt nivel de eficiență și le face cunoscută încrederea în capacitatea lor de a răspunde acestor expectanțe. Stilul este adecvat în cazul sarcinilor interesante dar neclare, nestructurate și atunci când membrii echipei doresc realizarea profesională. 14.2.4. Teorii tranzacționale Modelul schimbului lider-membru al echipei (engl., leader-member exchange/LMX model) elaborat de Dansereau, Graen și Haga (1975) (apud
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la discutarea și adoptarea deciziilor importante. Liderul le sporește aria de responsabilitate și sunt implicați în discuții informale, personale, cu conducerea. Fiecăruia i se conferă rangul neoficial de asistent al liderului, „mâna dreaptă” a acestuia, investită cu multă încredere și expectanțe înalte. Acești angajați tind să obțină un nivel superior de performanță celui atins de membrii out-group-ului. Performanța este explicată pe modelul schimbului: liderul face mai multe favoruri membrului in-group iar acesta se străduiește, în schimb, să întrunească cu mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nivel superior de performanță celui atins de membrii out-group-ului. Performanța este explicată pe modelul schimbului: liderul face mai multe favoruri membrului in-group iar acesta se străduiește, în schimb, să întrunească cu mai mare succes (și chiar să depășească) exigențele și expectanțele liderului. Oportunitățile de a promova sunt mai mari și mai previzibile decât ale membrilor out-group-ului. Relația fiecărui membru out-group cu liderul nu depășește cadrul oficial, formal, aceștia fiind mai mult dirijați decât orientați în activitatea echipei. De regulă sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de muncă (cf. DuBrin, 1998). Mai importante s-au dovedit a fi în acest context, prima impresie făcută de membrul echipei liderului asupra competenței sale și atracția între cei doi. Cu ocazia primelor interacțiuni, ambele părți dezvoltă o serie de expectanțe privind comportamentul celuilalt și natura relațiilor cu acesta, acționând apoi pe direcția acestor așteptări. 14.2.5. Teoria conducerii carismatice Unii autori apreciază că abordarea trăsăturilor liderului în domeniul conducerii ar fi fost prefigurată și declanșată chiar de către analiza lui
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Scăzut Ridicat Ridicat Pregătire mare pentru schimbare Pregătire moderată pentru schimbare Scăzut Pregătire moderată pentru schimbare Pregătire scăzută pentru schimbare Nivelul de satisfacție cu situația prezentă Tabel 15. 2. 2. 3. Pregătirea pentru schimbare O altă variabilă critică o reprezintă expectanțele angajaților față de efortul de schimbare. Dacă angajații se așteaptă la schimbări minore, indiferent de timpul și efortul depus, aceste convingeri pot funcționa ca o „profeție care se auto-împlinește”. Pe de altă parte, expectațiile angajaților de îmbunătățire pot fi uneori nerealist
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în ciuda inegalității salariale și a condițiilor de lucru - nu există diferențe semnificative privind nivelul satisfacției muncii între bărbați și femei. Cu toate că nu este foarte clar de ce apare o astfel de situație, explicațiile avansate aduc în prim plan aspecte legate de expectanțe și valori. Brush (Brush et al.1987, apud. Spector, 1997) sugerează că femeile au mai puține așteptări în raport cu activitatea lor și, ca urmare, sunt mulțumite cu mai puțin (rezultate pe măsura așteptărilor). Acest lucru s-ar fi perpetuat de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
demografic al comunităților și implicit al organizațiilor s-a schimbat și continuă să se schimbe, implicarea activă pe piața forței de muncă a grupurilor tradițional dezavantajate a condus la o intensificare a diversității acesteia. De asemenea, au crescut cerințele și expectanțele actorilor, impunând organizațiilor necesitatea operării într-o manieră care să reflecte toate aceste schimbări. Ca urmare, modificarea demografică face necesară comutarea atenției de la perspectiva privind egalitatea de oportunități pentru tradiționalele grupuri dezavantajate, la imperativul atragerii și menținerii forței de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este format din membrii unei echipe care nu au nimic în comun în ceea ce privește cultura, localizarea spațială și secvența temporală (nu au interacționat nici în trecut, nici în momentul realizării sarcinii, decât prin intermediul mijloacelor de comunicare electronice și nici nu dezvoltă expectanțe legate de o interacțiune viitoare). Grupul „virtual” local este format din membrii unei echipe care deși acționează într-un spațiu geografic restrâns, împărtășind aceeași cultură, comunică mai des prin mijloace diverse (e-mail, v-mail, teleconferință, videoconferință). Figura 17.1. Noile tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
succesul schimbării dorite. Problemele de ordin procedural survenite sunt permanent comunicate superiorilor, permițând astfel remedierea lor. 2003 Predicția rezistenței la schimbare Heinrich Tina Antoni Conny Analiza comparativă a două modele de predicție a rezistenței la schimbare arată că valorile și expectanțele individuale privind procesul schimbării sunt mai importante în anticiparea rezistenței, decât caracteristicile climatului de muncă în echipă ori gradul autoperceput de participare individuală. 2003 Cine este proprietarul spitalului și contează asta? Impactul diferiților proprietari asupra percepțiilor angajaților spitalului asupra schimbării
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru a surprinde eficiența reală a acestui model de antrenare este necesară generalizarea proiectului pilot realizat cu grupul experimental a2b2; la nivel de top-management a fost înțeleasă semnificația datelor obținute (încă de la început au fost ajutați să nu își formeze expectanțe exagerate referitoare la rezultatele antrenării în plan organizațional), existând disponibilitatea reală de a continua intervenția organizațională în direcția generalizării proiectului pilot. Concluziile pe care ni le permite această cercetare sunt: De multe ori diagnoza nevoilor de antrenare este mai importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
variabilele persoană erau reintroduse în problematica consistenței. La fel a procedat și Bandura (1983), care, datorită acestor considerații, a propus o teorie a învățării sociale renovată, introducându-se noi variabile cognitive cu rol moderator. De pildă, valorile și scopurile personale, expectanțele pe termen lung etc. puteau fi invocate pentru a explica mult mai convingător stabilitatea temporală. Pentru aceste treceri surprinzătoare de la un crez științific la altul, într-o perioadă relativ scurtă, Mischel (1979) avea să ofere laconic câteva explicații. Măcar în
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sub impulsul motivației intrinsece, iar nivelul lor calitativ nu a satisfăcut standardele individuale. Trebuie să reținem că evaluarea a fost anticipată - și că procesul de evaluare s-a desfășurat în absența publicului (de fapt, impactul supervizării este justificat în termenii expectanței evaluării). Unele diferențe între rezultate ar fi fost posibile, în cazul în care evaluarea ar fi avut loc în prezența unei audiențe. Amabile și colaboratorii săi au detectat un impact incert al coacțiunii. Hennessey (1989), Howe (1992) și Stohs (1992
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în cazul subiecților din cea de a doua grupă de vârstă intervin o serie de modificări specifice vârstei, precum: tulburările de climacterium la femei, starea de sănătate în declin, ruptura dintre generații, rezistență mare la schimbare, nivel scăzut de studii, expectanțele parentale corespunzătoare ierarhiei valorilor. Confirmarea celei de-a treia ipoteze evidențiază existența unei diferențe semnificative între părinți și bunicii - tutori, părinții fiind mai eficienți. Aceste rezultate se datorează mai multor factori, printre care: rolurile parentale sunt roluri specifice părinților și
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
existenței unor factori ce influențează eficiența educațională a adultului. Acești factori țin atât de tutorele copilului, cât și de copil. Dintre factorii ce țin de tutore, evidențiem: stiluri parentale; modalități de relaționare; prezența sau insuficienta prezență parentală; nivel de studii; expectanțele tutorilor față de copii; caracteristici specifice vârstei tutorelui. Dintre factorii ce țin de copil, evidențiem: particularitățile de vârstă și individuale ale copilului; perioada și durata absenței parentale; cunoașterea și respectarea trebuințelor copilului; calitatea comunicării, sub toate tipurile ei (verbală, paraverbală, nonverbală
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
o autoritate optimă, fără a fi supraprotectori, autoritari în exces, sau permisivi în exces; să ofere dragoste și acceptare copiilor și să fie sensibili la nevoile acestora; să manifeste încredere în capacitățile copiilor și-n ce fac aceștia; să aibă expectanțe realiste față de copii; să-și găsească timpul necesar pentru a le împărtăși copiilor din experiența lor; să desfășoare activități împreună cu copiii: vizite, plimbări, vizionări de spectacole pentru copii; să încurajeze exprimarea liberă a copiilor și să glumească cu aceștia; să
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
sancționare al copiilor îmbracă două forme: autoritar - atunci când consecințele sunt pe plan social și permisiv - atunci când consecințele sunt numai în planul intern, intim, familial. Conflictele și tensiunile din familie nu sunt prevenite și nu se intervine dintr-o perspectivă educațională. Expectanțele părinților referitoare la școlaritatea copiilor este determinată de propriul nivel de instrucție, gradul de implicare al acestora în viața școlii cât și de resursele materiale disponibile. Nu există o ierarhie clară în ceea ce privește relațiile și rolurile în educația familială. Practicile și
Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
este foarte puternică în rândul băieților, aceștia întrerupându-și, în cele mai multe cazuri, studiile gimnaziale datorită rezultatelor mediocre la învățătură, veniturilor familiale scăzute, capitalului educațional redus, rezidenței rurale, în orașe foarte mici sau foarte mari. Un rol foarte important îl au expectanțele părinților, care intrând în contact cu un alt nivel cultural și dispunând de venituri mai mari, își îndrumă copiii spre continuarea studiilor medii, chiar și superioare. Timpul liber al copiilor care au părinții emigranți se desfășoară în cea mai mare
Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
notarea prin raportare la grup, notarea prin raportare la standarde date și notarea individualizată. a) Modelul notării prin raportare la grup se bazează pe aprecierea făcută prin comparația elevilor între ei sau prin raportarea rezultatelor la un anumit standard de expectanțe. Acest nivel de exigențe așteptate poate fi dinainte stabilit sau structurat în chip conjunctural, în chiar practica evaluativă, efectuată la o anumită clasă. Notele indică astfel măsura realizării obiectivelor programelor școlare, măsură ce ține de competența și aspirația cadrului didactic
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ea nu trebuie să devină o regulă. j) Efectul de rol. Se manifestă prin interiorizarea unor mărci sau standarde „străine” spațiului normal de formare, ca urmare a unor presiuni dictate de rolul pe care trebuie să-l joace profesorul sau expectanțele la care trebuie să se ridice în evaluare (induse de inspectori, factori de decizie, standarde naționale etc.). Să ne gândim la felul cum se face evaluarea când profesorul este inspectat sau când se gândește că de rezultatele obținute de elevi
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
frecvență. Lista ne servește ca un ghid al elementelor formale ce ar putea apărea într-o poveste cu încărcătură emoțională. Lista care urmează este parțială, fiind prezentată doar ca exemplu. • Adverbe cum ar fi deodată ar putea indica gradul de expectanță a unui eveniment anume. • Verbe ce denotă activități mentale, de genul am crezut, am înțeles, am observat că, ar putea indica măsura în care o experiență este conștientizată. • Numirea coordonatelor temporale și spațiale poate fi un indicator al intenției de
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
subiect. 4.2. Dimensiunea motivațional-aptitudinală 1) Motivația pentru conducere. Unul dintre elementele de noutate ale cercetării constă în faptul că factorii motivaționali pentru conducere nu au fost stabiliți in abstracto, ci, în sensul teoriei lui Vroom (1964), prin Valența (V), Expectanța (EX) și Instrumentalitatea (I) categoriilor comportamentale de conducere specifice liderului militar: considerație pentru subordonați (CR1), motivarea subordonaților (CR2)), preocuparea pentru sarcină (misiune) (CR3), clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii (CR4), flexibilitatea comportamentală (CR5). Se obțin astfel 15 indicatori motivaționali primari (V1-V5
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
II (17,30% din varianță) identificat conține variabile exclusiv motivaționale: VEIT motivația infrastructurală totală 0,90 VEI1 motivația infrastructurală generată de considerația pentru subordonați 0,82 I2 motivarea subordonaților 0,81 I4 clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea preocupării pentru sarcină 0,77 I5 instrumentalitatea flexibilității comportamentale 0,76 VEI5 motivația infrastructurală a flexibilității comportamentale 0,76 EX5 expectanța față de flexibilitatea comportamentală 0,69 VT valența totală a conduitei
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]