212 matches
-
este dificilă, daca nu este și scriitor sau poet, căci venind din interiorul acestui univers poate înțelege mai bine elementele pe care se întemeiază creația literară. Prin anii 1997 am constatat că postmodernismul de la noi, cu ideile absconse și text experimentalist începe să treacă în penumbra. Astfel a aparut noul curent, pe care l-am denumit „globmodernul”, care împletește elementele tradiționale din literatura cu modernismul. Este un fel de rentoarcere în trecut, pe jumătate, dar cu elemente moderne oferite de noile
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
este dificilă, dacă nu este și scriitor sau poet, căci venind din interiorul acestui univers poate înțelege mai bine elementele pe care se întemeiază creația literară. Prin anii 1997 am constatat că postmodernismul de la noi, cu ideile absconse și text experimentalist începe să treacă în penumbră. Astfel a apărut noul curent, pe care l-am denumit „globmodernul”, care împletește elementele tradiționale din literatură cu modernismul. Este un fel de rentoarcere în trecut, pe jumătate, dar cu elemente moderne oferite de noile
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
literară.Vorba proverbului românesc: Teoria ca teoria,dar practica ne omoară. După ce m-am întors de la Bruxelles, în urma unei burse în structurile UE de șase luni,am constatat, prin anul 1997, că postmodernismul de la noi, cu ideile absconse și texte experimentaliste ce nu spun nimic(vezi poezia poeților obzeciști) începe să treacă în penumbră. Astfel a apărut, după 1989, noul curent pe care l-am denumit globmodernul, care îmbină elementele tradiționale din litaratură cu modernismul, este o întoarcere în trecut, pe
CRITICA LITERARĂ DĂ CONTACTUL CU OPERA CA LUCRU ÎNFĂPTUIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369279_a_370608]
-
literară. Vorba proverbului românesc: „Teoria ca teoria, dar practica ne omoară”. După ce m-am întors de la Bruxelles, în urma unei burse de șase luni, în structurile UE, am constatat, prin anul 1997, că postmodernismul de la noi, cu ideile absconse și texte experimentaliste ce nu spun nimic - vezi poezia poeților obzeciști - începe să treacă în penumbră. Astfel a apărut, după 1989, noul val pe care l-am denumit globmodernul, care îmbină elementele tradiționale din literatură cu modernismul, este o întoarcere în trecut, pe
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
privești această panoramă ca printr-un ochean întors, adică de la cel mai tânăr autor, Adela Greceanu, la Mircea Ivănescu, care a decedat decurând.Poeții tineri ai acestui început de secol, au învățat, practic, de la post-textualiști (nouăzeciști ), postmoderniști, textualiști ( optzeciștii), manieriști, experimentaliști ( șaizeciștii), în frunte cu Angel Dumbrăveanu, Marin Sorescu, etc. O privire de ansamblu asupra influențelor poetice de la sfârșitul veacului trecut și începutul acestui secol este necesară pentru a stabili cele cinci metode distinct de analiză comparativă prin raportarea la Identitatea
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
potențele preverbale.Ei cred că realitatea este doar limbaj și ce nu este limbaj nu există. Cei care urmează metoda lui Sorescu prețuiesc realitatea double-face, în care lumea și limbajul coexistă, dar pot fi abordate în mod ironic, ori grav, experimentalist cum o face Mircea Ivănescu. Poeții de la începutul secolului XXI,pentru faptul că aplică procesul de textualizare, poezia lor a luat locul a ce se numea în perioada primei jumătăți a secolului XX emoția sau sentimentul. Transferul poetic obișnuit- realitate
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
privești această panoramă ca printr-un ochean întors, adică de la cel mai tânăr autor, Adela Greceanu, la Mircea Ivănescu, care a decedat decurând.Poeții tineri ai acestui început de secol, au învățat, practic, de la post-textualiști (nouăzeciști ), postmoderniști, textualiști ( optzeciștii), manieriști, experimentaliști ( șaizeciștii), în frunte cu Angel Dumbrăveanu, Marin Sorescu, etc. O privire de ansamblu asupra influențelor poetice de la sfârșitul veacului trecut și începutul acestui secol este necesară pentru a stabili cele cinci metode distinct de analiză comparativă prin raportarea la Identitatea
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
potențele preverbale.Ei cred că realitatea este doar limbaj și ce nu este limbaj nu există. Cei care urmează metoda lui Sorescu prețuiesc realitatea double-face, în care lumea și limbajul coexistă, dar pot fi abordate în mod ironic, ori grav, experimentalist cum o face Mircea Ivănescu. Poeții de la începutul secolului XXI,pentru faptul că aplică procesul de textualizare, poezia lor a luat locul a ce se numea în perioada primei jumătăți a secolului XX emoția sau sentimentul. Transferul poetic obișnuit- realitate
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
privești această panoramă ca printr-un ochean întors, adică de la cel mai tânăr autor, Adela Greceanu, la Mircea Ivănescu, care a decedat decurând.Poeții tineri ai acestui început de secol, au învățat, practic, de la post-textualiști (nouăzeciști ), postmoderniști, textualiști ( optzeciștii), manieriști, experimentaliști ( șaizeciștii), în frunte cu Angel Dumbrăveanu, Marin Sorescu, etc. O privire de ansamblu asupra influențelor poetice de la sfârșitul veacului trecut și începutul acestui secol este necesară pentru a stabili cele cinci metode distinct de analiză comparativă prin raportarea la Identitatea
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
potențele preverbale.Ei cred că realitatea este doar limbaj și ce nu este limbaj nu există. Cei care urmează metoda lui Sorescu prețuiesc realitatea double-face, în care lumea și limbajul coexistă, dar pot fi abordate în mod ironic, ori grav, experimentalist cum o face Mircea Ivănescu. Poeții de la începutul secolului XXI,pentru faptul că aplică procesul de textualizare, poezia lor a luat locul a ce se numea în perioada primei jumătăți a secolului XX emoția sau sentimentul. Transferul poetic obișnuit- realitate
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
lungmetraj al regizorului lituanian Sharunas Bartas, Peace to Uș în Our Dreams, care a beneficiat de premieră internațională la Cannes 2015, iar în București va fi difuzat pe 16 martie, de la ora 19:30, la Cinema Elvire Popesco. Focus pe experimentaliștii români Zona experimentală a filmului românesc, care de la înființarea BIEFF a cunoscut o revigorare și se remarcă din ce in ce mai mult ca domeniu prolific și extrem de animat, este adusă în atenția publicului de Experimented în România, duminică, 20 martie, la ora 17
Sold out la Gala de deschidere BIEFF 2016 [Corola-blog/BlogPost/100884_a_102176]
-
literară.Vorba proverbului românesc: Teoria ca teoria, dar practica ne omoară. După ce m-am întors de la Bruxelles, în urma unei burse în structurile UE de șase luni,am constatat, prin anul 1997, că postmodernismul de la noi, cu ideile absconse și texte experimentaliste ce nu spun nimic(vezi poezia poeților obzeciști) începe să treacă în penumbră. Astfel a apărut, după 1989, noul curent pe care l-am denumit globmodernul, care îmbină elementele tradiționale din litaratură cu modernismul, este o întoarcere în trecut, pe
INTERVIU CU SCRIITORUL AL. FLORIN TENE, PRESEDINTELE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de MAXIMINIAN MENUŢ în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344931_a_346260]
-
aprofundat filosofia „idealistă”, la care totuși am avut acces (pentru că așa am vrut și se putea și În acele vremuri), precum și unele texte biblice, am devenit sensibil și la alte platforme ideatice, altele decât cele croite pe evidențe naturaliste și experimentaliste. I le-am prezentat cum m-am priceput și eu (pe atunci nu aveam vocație de pedagog), dar din păcate nu au avut nici un impact. Mi-a respectat punctul de vedere, nu fără păreri de rău, pe care i le-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a corelațiilor statistice dintre ele) și mai puțin explicative. De cele mai multe ori explicațiile sunt construite în termeni biologici sau psihosociali. Din această perspectivă Ă a principiilor metodologico-explicative Ă majoritatea teoriilor personalității pot fi circumscrise următoarelor orientări (Golu, M., 1993): biologistă, experimentalistă, psihometrică și socio-culturală și antropologică. Fără a intra în analiza detaliată a teoriilor personalității, evidențiem doar câteva din principiile de bază ce fac ca una sau alta din aceste teorii să fie circumscrise orientărilor menționate. Astfel, orientarea biologistă circumscrie și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
subordonează întreaga organizare psihocomportamentală a omului structurii lui morfofuncționale, accentuează rolul motivelor biologice și supralicitează experiența timpurie Ă preși postnatală Ă în devenirea ulterioară a personalității, construind explicațiile în termenii unor trăsături considerate primare: dependența, agresivitatea, sexualitatea etc. Necesitatea abordării experimentaliste a personalității a fost explicit formulată de Stanford (1963): „Studiul personalității este studiul modului în care oamenii diferă pe un registru foarte întins în ceea ce au învățat: fiecare persoană este deci unică. Dar toți au învățat în concordanță cu aceleași
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
preconștiente. Guilford (1970) a observat cu acuitate că, de-a lungul anilor, proiectul lui Terman a vizat tendința de clasificare a oamenilor în funcție de anumite trăsături (similar proiectelor mai mult sau mai puțin încununate de succes ale lui Galton și ale experimentaliștilor germani). Metoda lui era relativ simplă, însă, fiind prea complexă, creativitatea implică mentalități și nu se manifestă conform performanțelor educaționale abordate unilateral. Teza de disertație a lui Catherine Cox (coordonată de Terman) prezintă un studiu care dezvoltă meotda lui Terman
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sunt tratate în amănunt în alte capitole ale cărții, în secțiunea de față ne vom concentra asupra comparației orientărilor de mai sus și a abordării psihometrice. Abordarea experimentală se aseamănă într-o mare măsură cu cea psihometrică prin faptul că experimentaliștii utilizează aceleași instrumente de măsurare a creativității ca și psihometriștii. De exemplu, au fost utilizate metode experimentale în scopul evaluării efectului strategiilor de transfer asupra procesului de rezolvare a problemelor (Cramond, Martin și Shaw, 1990), a consecinței expunerii la soluții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
utilizează designul experimental și cvasiexperimental. De aceea, paralela celor două abordări vizează inconvenientele designurilor nonexperimentale și costurile suplimentare financiare și logistice impuse de utilizarea designurilor experimentale. O altă diferență semnificativă dintre metodele psihometrice și cele experimentale are în vedere tendința experimentaliștilor de a manipula în cadrul experimentelor aspectele cognitive, rezolvarea unor probleme și, într-un grad mai redus, aspectele produselor creativității, în timp ce psihometriștii se axează pe corelația dintre variabilele personalitate, mediu și creativitate și pe procesele și produsele creative expuse în secțiunea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Redmond, 1994). Din această perspectivă, se conturează o validare transversală a numeroaselor rezultate experimentale. De pildă, informațiile procedurale furnizate prin manipulare informațională par să avantajeze diverse tipuri de eșantioane. Există însă un segment din populație, fără îndoială, ignorat de cercetătorii experimentaliști, și anume persoanele înalt creative, categorie care a beneficiat, în general, de multă atenție în literatura dedicată creativității, o atenție justificată din moment ce este asociată „creativității inechivoce”. Cu alte cuvinte, nu există îndoială asupra nivelului de creativitate de care au dat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să fie practic, excluse din studiile experimentale. Recurgând din nou la termeni de argou, o asemenea omisiune indică un bias de eșantionare. Metode de îmbunătățire a controlului Fără îndoială, cercetătorii științelor exacte apelează la metode de control exhaustive în comparație cu cercetătorii experimentaliști ai creativității. Într-un experiment prototip în științele exacte, multe variabile cu potențial perturbator sunt menținute constante sau sunt eliminate grație mediului experimental (de laborator) sau metodei de eșantionare. În studiile de creativitate, controlul variabilelor cu efect perturbator se referă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
timp (Gruber, 1981, 1988; Runco, Johnson și Gaynor, în publicații periodice) și toate pot fi prevenite prin intermediul unui control riguros. Uneori este imposibil să studiem creativitatea în condiții experimentale strict controlate. Un control excesiv poate anula creativitatea comportamentului studiat. Cercetătorii experimentaliști trebuie prin urmare să aleagă între exercitarea unui control excesiv sau potențarea spontaneității și a motivației intrinsece implicate de performanțele creative. Controlul moderat (prin urmare, limitat) ce domină cercetările experimentale actuale poate reflecta tendința de a evita anularea comportamentelor creative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
câinilor (Ada Milea și Andreea Iacob) la o casă de vacanță de la Comana, cele două au găsit acolo o pisică pe care au botezat-o Câine; iar pisica era foarte Încântată și răspundea Într-adevăr la numele Câine. Cele două experimentaliste au făcut intenționat chestia asta (i-au dat unei pisici numele Câine), exact În sensul În care Dina i-a zis câinelui: „Măi, Mâță, ce faci tu?”. Aceasta este puterea Întemeietoare a cuvintelor, și ea funcționează cu prisosință la nivelul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și psihologia socială, arată, pe baza cercetărilor de teren și experimentale, că practicarea concretă a valorilor și normelor diferă atât de mult de la situație la situație, încât își pierd eficiența epistemică de principii universale. Mulți analiști ai vieții cotidiene și experimentaliști în domeniul normelor de grup consideră că viziunea (filosofică) asupra judecăților de valoare și a axiologicului în general, ca date universale, este un gen de misticism. Rațiunea universală axiologică, simțul moral înnăscut sau morala transcendentală sunt contestate, studii empirice dovedind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu boala (terapia) sau cu moartea (terapia intensivă/reanimarea): este sau nu rentabilă acțiunea terapeutică? Justificată de realitatea practicii medicale curente, ca doctrină medico-morală, ea este totuși greu de acceptat. Dincolo însă de „bunele intenții” ale medicinei moderne, direcția evoluției experimentaliste, în esența ei utopică, de dezvoltare a practicii medicale, reprezintă, indiferent de „forma istorică” sub care se înfățișează și indiferent de nivelul de dezvoltare științifică, aceeași pulsiune-dorință primară, permanentă, a omului de „a fi sănătos” și de „a învinge perisabilul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
câmpinenii George Bogza și Al. Tudor-Miu”. Beneficiind de experiența publicațiilor avangardiste care au precedat-o (între care „75 HP”), U. se lansează cu fervoare negativistă și intransigență, trezind ecou în presa vremii. Fără opțiunea unei orientări explicite în peisajul experimentalist al avangardei, revendicându-se doar din izolarea orgolioasă și originalitatea șocantă a patronului spiritual al cărui nume îl poartă, U. adoptă maniera suprarealismului, curent care din anul 1928 atrage cam toate grupările avangardei românești, deși termenul ca atare nu apare
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]