9,869 matches
-
încă tranșant, plutea în aer ca o promisiune vagă. Și, în ultima perioadă, lucrurile au început să capete deja un contur și să se constituie în alternative reale. Cele mai tinere promoții de artiști, pentru care mitul valorilor naționale, cu explicita sa coloratură ideologică, nu mai reprezintă un subiect de fascinație, iar spațiul european încetează a mai fi unul exterior, au îmbogățit peisajul artistic românesc adăugîndu-i o altă dimensiune: aceea a imaginii suficientă sieși. Situată polemic față de ambele atitudini mai sus
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
unei selecții care a determinat excluderea din volum a multor texte „indecente”. Studiul lui G. Pascu, Despre cimilituri (Iași 1909), aduna, din perspectivă lingvistică, exemple mult mai numeroase de „indecență” lexicală. Cel mai des, e vorba fie de un text explicit, conținînd cuvinte vulgare din lexicul popular sau regional, care devin metafore licențioase pentru elemente și scenarii inocente, fie de cuvinte ambigue sau de creații fără sens care (în combinație mai ales cu anumite verbe) par a sugera scenarii obscene, contrazise
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
Szondi știa foarte bine că, în cazul lui Celan, discuția are nuanțe mai dramatice - aceasta atît în relație cu așa-zisul „ermetism”, idee pe care, în ceea ce-l privește, poetul a respins-o tranșant, cît și cu opțiunea sa poetică explicită, conform căreia poemul rezistă și „vorbește” prin „memoria datelor”, așadar a istoriei pe care o încorporează (precum acel teribil 20 ianuarie mereu evocat de către Celan, data conferinței de la Wannesee, ce a decis „soluția finală” pentru evreii europeni). Szondi însuși a
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
în fine, cea de-a treia categorie poate fi subsumată metaforei oglinzii. Artiștii care o ilustrează au o disponibilitate maximă pentru datele intrinseci și determinate ale peisajului, transformîndu-se în receptacolii spontani și sensibili ai acestora. Ei localizează în imagine segmente explicite ale naturii pe care doar le colorează afectiv în funcție de structura și de stilistica individuală. Viziunea personală se întîlnește confortabil cu elemente de culoare locală și împreună creează un gen de construcție artistică în care circumstanțialul și atemporalul nu se mai
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
a unui scriitor de talia lui Cărtărescu, ele dobîndesc un plus de acuitate. Știm cu toții simptomele bolii de care suferă societatea românească la începutul mileniului III. Nimeni nu se încumetă însă să prescrie tratamentul. Nu o face de o manieră explicită nici Mircea Cărtărescu. Mult mai interesante sînt pariurile literare făcute de scriitor în diverse perioade și măsura în care au fost ele validate de evoluțiile ulterioare. În climatul de confuzie și redefinire a valorilor care a urmat căderii regimului comunist
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
în construcția ei profundă, cum ar putea un artist plastic să o invoce, fără a cădea în anecdotic și retorici pleonastice? Mihaela Șchiopu răspunde la această întrebare într-un mod exemplar prin coerență și prin aparenta simplitate; nu povestește nimic explicit, nu clamează patetic și nu se tînguie în surdină. Deși prezența în expoziție a Irinei Nicolau a fost una identificabilă, mai multe desene au pornit nemijlocit de la chipul ei, miza confesiunii Mihaelei Șchiopu a constituit-o personalitatea acesteia, mișcările subtile
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
fapt cultural este vorba de prietenia cu Irina cît și propria nevoie de a se distribui în limbaj, de a organiza în absolut realități simbolice suficiente sieși. Acuitatea graficianului, vocația lui fondatoare, aceea a creației prin separație, coexistă cu senzualitatea explicită a pictorului, cu tropismul acestuia pentru vibrația materiei și pentru volubilitatea tonului, iar amîndouă se supun unui instinct sigur al structurării exterioare și al coeziunii lăuntrice. Există, în complexul de imagini care a constituit expoziția Mihaelei Șchiopu, și sensul devenirii
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
lui invizibile de natură inefabilă: cu cît mai ascunse, cu atît mai puternice. "Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari", proclama apostolul Pavel. Această literatură se vrea a fi o pneumatologie, o hagiografie, explicită sau implicită, a omului: o literatură profund umanistă care dezleagă misterul mereu virgin al unei puteri individuale latente a cărei actualizare depășește mereu așteptările conștiinței de sine a personajului și, dincolo de text, ale cititorului. Pentru că asistăm de mult la denunțarea
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
de dinaintea inventării internetului, laolaltă cu cîteva comentarii ale destinatarului, care se întîmplă să fie chiar autorul acestor rînduri, dar numai dacă putem avea încredere în întîlnirea fortuită dintre două serii de amintiri foarte tîrzii ( p. 115). Un volum cu foarte explicite conotații erotice poate produce, la o lectură "naivă", seisme în cercul de cunoscuți ai autorului. Tentația de a recunoaște personajele reale din spatele măștilor fictive este mare, iar pentru unele dintre ele rememorarea în detaliu a ședințelor erotice de acum 15-20
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
cu un interes egal, față de două mari provocări: materia și spiritul, perisabilul și inalterabilul, imanența și idealitatea. Iar aceste binoame nu sînt doar simple artificii retorice ale demersului critic, ornamente analitice cu un presupus potențial metafizic, ci componente intrinseci și explicite ale viziunii plastice a lui Onisim Colta și ale strategiei lui de creație. La un prim nivel, lucrările pictorului sînt adevărate performanțe de iluzionism, de acuratețe descriptivă pe marginea unui anumit subiect, de cele mai multe ori neutru și fără eroism propriu
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
cameră o soră medicală al cărei zîmbet disimula amenințarea seringii cu care era înarmată: țelul ei vădit era să-mi facă o injecție hipodermică. Buimac, am sărit din pat, și ea deja mă soma - prin gesturi cît se poate de explicite și prin accentuarea surîsului ei larg - să-mi descopăr acea zonă a corpului în care îndeobște se înfig, pentru că e loc destul, injecțiile aducătoare de sănătate. Am șovăit o clipă: sub uniforma ei de soră medicală, femeia aceea era o
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
spațiul unei viziuni arhaice, fie prin resemnificarea unor materiale tradiționale, fie prin reactualizarea culturală a unor ceremonialuri domestice intrate demult în stereotipia cotidiană. Formele care se nasc din aceste premise, fără utilitate nemijlocită și fără legături directe cu vreun model explicit, devin eficiente în plan simbolic tocmai prin ambiguitatea lor întreținută cu o neobosită subtilitate. Și ceea ce ar părea, la o privire sumară, un comentariu obedient, lesne de integrat într-o mitologie previzibilă, se transformă subit în glosă ironică pe marginea
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
și artistic" a scos la lumină fragmente din dosare ce conțin transcrierea "dialogurilor colegiale" dintre ofițeri de Securitate și scriitori bine plasați în ierarhiile breslei. Din prima clipă, sare în ochi atitudinea unui scriitor cu inițialele A. B., în mod explicit, un om de încredere al Securității. Aflăm că personajul locuiește la Cluj și că descinde frecvent la București. Aproape invariabil, primul său drum este la ofițerul de Securitate Ilie Merce. "Academia Cațavencu" l-a identificat îndărătul inițialelor pe Augustin Buzura
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
trăiește în deplină abstinență și al cărui suflet pare atins iremediabil de o melancolică depresie. Mai mult decât atât, el nu ezită să-i povestească fostului său coleg de facultate, actualul profesor american Andrei Dumitrescu, în termeni mai mult decât expliciți performanțele sale erotice, asemeni unui adolescent căruia nu i-au dispărut toate coșurile de pe față. În schimb, evoluția sentimentală a Isabelei, sesizabilă cu maximă finețe de la o scrisoare la alta, este cât se poate de credibilă. La fel cum plauzibilă
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
e legată de practicile culinare. Vinul nu lipsește, totuși, din proverbe - împărțite ca de obicei între elogiu și condamnare; cine recitește capitolele despre beție din Anton Pann poate regăsi cu plăcere destule variații pe aceeași temă - de la formulările cele mai explicite - Vinul e pentru noi, nu pentru boi, pînă la implicitul cunoscutei ziceri Apa nu e bună nici în cizmă. Capitolul din Pann merită citit și pentru dialogul cu ardeleanul care nu văzuse în viața lui o vie și o descrie
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
act disperat și nicidecum o cale de revitalizare a discursului poetic. Preluînd aberantele teorii urmanoviene, Diana Geacăr scrie în textul din antologia Colocviului tinerilor scriitori despre limbajul simplificat, de apropierea de cititor, de sensibilizarea lui, de evitarea imaginilor violente... Însă explicitul este una din caracteristicile limbajului violent, iar tînăra poetă rezistă cu greu unui exhibiționism care cînd nu e fumat, e cam ridicol, vulgar sau de-a dreptul gratuit. Poate că sînt eu un cititor defect de nu m-a sensibilizat
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
și de apariția unui nou personaj, Horia Giugaru, care împrumută cîteva dintre datele biografice ale autorului. De altfel în epilogul cărții (vezi pp. 239-277) acest personaj comentează din perspectivă auctorială romanele anterioare ale lui Dan Stanca și dă o interpretare explicită întîmplărilor din cel care tocmai se scrie. Romanul A doua zi după moarte este o carte incomodă, susceptibilă să stîrnească idiosincrasii și să pună în dificultate pe multă lume (printre personajele ei apare Daniel, Mitropolitul Moldovei, în ipostaze nu dintre
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
susceptibilă să stîrnească idiosincrasii și să pună în dificultate pe multă lume (printre personajele ei apare Daniel, Mitropolitul Moldovei, în ipostaze nu dintre cele mai convenabile). De acea, ea merită citită în primul rînd pentru latura ei eseistică, pentru ideile explicite sau implicite pe care le înaintează, și apoi doar ca un produs de ficțiune. Este o carte plină de întrebări la adresa lumii contemporane și acesta este lucrul cel mai important. Nu pot încheia aceste considerații fără a menționa contraperformanța editurii
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
instalarea confortabilă a poetului în canonul estetic al literaturii române contemporane, canon eliberat de presiunile exterioare ale politicului și amenințat de presiunile divertismentului. Dintre cele cinci antologii, patru se prezintă ca selecții ale autorului, deși nu se recomandă în mod explicit ca atare. Cu o singură excepție, ele sunt însoțite de prezentări critice: versuri, Editura Eminescu, 1996, colecția „Poeți români contemporani”, postfață de Ion Bogdan Lefter; poezii, Editura Vitruviu, 1997, „Colecția de poezie românească” fondată de Mircea Ciobanu; poesii vechi și
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
Să începem cu sfârșitul. La întrebarea „De ce?... de ce, nene Anghelache?”, după cum se știe, interogatul, „cumine, n-a vrut să răspunză”. Cuminte, cuminte, dar evident provocator și cu adresă: de dincolo de moarte, ca ultimă sfidare, parcă, el lansează fiecărui cititor invitația explicită la dezlegarea tainei. Dacă acceptăm premisa unei intenționalități auctoriale în acest sens (și cred că avem motive s-o facem: în timpul vieții, Caragiale beckettiza avant la lettre încercând ostentativ să adâncească misterul: „De ce s-o fi omorât Anghelache? Nici eu
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
crimelor. „Ca și Hitler, Stalin a fost rasist. Ca și naziștii, comuniștii au comis crime în virtutea ideologiei lor”, scrie editorialistul la pagina 133. Cred că între cele două ideologii criminale există o deosebire fundamentală. În vreme ce naziștii au ucis în mod explicit în numele rasei, comuniștii au ucis în numele luptei de clasă. Victimele comunismului (numeric superioare celor ale nazismului) nu au fost selectate programatic în virtutea apartenenței la o rasă. Printre milioanele de nevinovați uciși de Stalin presupun că cei mai mulți au fost ruși, iar
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
Deși nu avem un partizanat anume, în favoarea unei persoane sau a unui grup de interese, înțelegem totuși să ne rostim răspicat opinia ce-a rezultat din consultarea textelor tipărite, din compararea diverselor argumente aruncate în caruselul ideologiei literare. Crezul nostru explicit este că orice neutralitate într-o cercetare științifică este deja semnul unui partizanat”. Credem, la rîndul nostru, că se cuvine apreciată o asemenea implicare post-festum a unei conștiințe tinere. Evitînd atît șablonul encomiastic, cît și impulsul unei negări rău intenționate
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
carieră prin favoruri sexuale dintre cele mai diverse, de la deja banalizatele îngenuncheri sub biroul șefilor, pînă la practici sado-masochiste dintre cele mai sofisticate. Viața sexuală a Luciei Hosta este bogată și rafinată (iar descrierea ei în carte, mai mult decît explicită). Senzualitatea personajului este una cu totul specială, dar nu este vorba despre nimfomanie pentru că totul este calculat, premeditat, ținut sub un strict control cerebral. Nu se oferă decît bărbaților care pot contribui într-un fel sau altul la ascensiunea ei
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
20, Marin Preda a protestat împotriva publicării în traducere - în revistă - a atîtor scriitori străini, încheindu-și tirada astfel: «de ce să-i traducem noi pă ei, ce, ei ne traduc pă noi?»”. Judecata morală implicită e însoțită de una estetică explicită: „S-ar putea (...) ca Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu sau Ștefan Agopian să «reziste» mai bine decît Augustin Buzura sau Marin Preda, de pildă. Chiar dacă noi am resimți această «reevaluare» ca pe o ingratitudine față de ecoul cărților acestora în anii cînd
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
despre Poezia naivă și sentimentală unde consideră că artistul naiv e un însetat de unitate. Un asemenea artist se dezinteresează de arta ca producție de obiecte noi, fabricate, căci “natura trebuie să fie victorioasă” pentru a umili artificiul și construcția explicită. Artistul naiv captează viața care trebuie să apară ca “o manifestare a spiritului care se află într-o armonie eternă cu sine însuși”. Aceasta presupune o mișcare dublă. Pe de o parte, reîntoarcerea către familie și casa maternă, deci către
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]