316 matches
-
discursuri despre civilizare, dezvoltare, democratizare, tranziție, etc., voința de dominare a Europei Occidentale impune o legătură asimetrică și exploatativă cu Celălalt. Astăzi mai mult decât oricând, Celălalt este invitat să livreze singur argumentele propriei subalternități.Ruperea acestei legături asimetrice și exploatatoare este primul pas într-un proces decolonial.Invităm pe oricine interesat ă de acest subiect să participe la acest număr al Gazetei de Artă Politică. Căutăm contribuții polemice și cu miză, articole ce pun întrebări și creează tensiuni. Trimiteți o propunere
Apartenența amânată. Artă, identitate națională și decolonialitate în contextul românesc () [Corola-website/Science/295863_a_297192]
-
ea nu mai e vulnerabilă la bătăi. Ana era și ea salariată, își putea permite întreținerea copilului, însă era prizoniera mentalității înapoiate potrivit căreia femeia nu e întreagă fără bărbat. Faptul că are un copil o dezavantajează. În gândirea capitalistă exploatatoare din care se va trezi maternitatea era un impediment. Doar o dată cu revoluția socialistă capătă Ana o conștiință a valorii ei de ființă producătoare și reproducătoare: "Ana era și ea uimită de ceea ce îi trecea prin cap. Această uimire, însă, creștea
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
de mături și bidonașe. O încuiam în casă, ca pe-un hoț. Când Maria lipsea, fugeam la Mihnea sau bântuiam jumătate de zi prin anticariate și librării, până trecea prăpădul. Altfel, ideea îți aprindea un beculeț, din exterior suna interesant, exploatator, plăcut. Păstrasem de la bunici obiceiul boieresc, chemam periodic bona, slujitoarea, valetul - oricum i-ai fi zis - care să se-ocupe de treburile casnice. Ce-i drept, doamna Ioana nu mai îmbrăca boneta și șorțul alb, și nici nu tropotea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cea care îi transformă pe oameni în militanți activi ai societății. Propaganda capătă, astfel, un rol determinant în procesul de producție, publicațiile uzinei, gazetele de perete, prelegerile activiștilor având menirea să contribuie la triumful definitiv al clasei muncitoare asupra claselor exploatatoare. Însă, angajații nu erau însă simple mașini umane, ci posesori de inteligență cultural-artistică și de trupuri ce trebuiau armonios păstrate prin grija factorilor de decizie de la locul de muncă. Viața profesională devenea mai importantă decât viața privată, iar „timpul liber
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
îndeplinirea și depășirea primului nostru plan Cincinal, Plan care va aduce bună starea și fericirea întregului nostru popor muncitor. Sub îndrumarea PMR și a Guvernului RPR, oamenii muncii din țara noastră au zdrobit rând pe rând toate uneltirile agenților clasei exploatatoare luând în mâna sa proprie întreaga putere politică și economică. Îndrumat de marea experiență a PC(b) din URSS, PMR sprijinit de fiind de clasa muncitoare și țărănimea muncitoare au pornit spre construcția unei vieți noui, spre construirea unei industrii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
nici un bir era rău, ne veți da voie să constatăm că era și foarte ieften, că nu-l costa aproape nimic pe poporul românesc. Pe lângă cele 120 de milioane de franci pe cari le cheltuiți d-voastră anual, bugetul boierilor exploatatori de 8 1/2 milioane era o jucărie. Vedeți dar foarte bine că acei boieri cari se nășteau privilegiați, trăiau și mureau privilegiați, având numai drepturi fără datorii, acei boieri [î ]și aveau și ei partea lor bună, căci tezaurul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
după epoca fanarioților. Și fanarioții, ca și roșii actuali, nu cunoșteau alți adversari în țara asta decât {EminescuOpXII 24} pe boieri. An cu an și domnie după domnie n-aveau altă grijă decât a știrbi din drepturile politice ale boierilor. Exploatatori și exploatați? Stăpâni și robi? Boieri și romîni? Concedeți că, dacă ar fi voit chiar să esploateze, după cele de mai sus nu se prea pricepeau la aceasta; dac' ar fi voit să stăpânească, nu s-ar fi dezbrăcat de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cruntă exploatare a țărănimii muncitoare”, cititorii Gorjului primesc amănunte despre tentativele conducerii iugoslave de a introduce elemente ale economiei de piață. „Acest regim - susține comentatorul - prin restaurarea relațiilor capitaliste, și-a creat la oraș o bază de clasă din elemente exploatatoare, speculanți, criminali de război etc, iar la sat din chiaburime”. Numite „zadruga”, cooperativele de muncă ar reprezenta o deviere clară de la drumul construirii societății socialiste. Țăranii ar fi fost „vârați” în aceste unități „prin înșelăciune, amenințări și forță”. În Voievodina
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dovadă de inițiativă pentru a le spori nenorocirea. În majoritatea cazurilor, a fost vorba, cum am arătat, de vecini români care i-au cunoscut pe evrei și care au știut că ei sunt săraci și sărmani, nefiind bogați și nici exploatatori. O evreică simplă a definit În câteva cuvinte inițiativa vecinului ei român și rezultatele faptelor sale: „Vecinul meu Pavel Moise care Înainte Își manifestase ideea că evreii trebuie șterși de pe fața pământului, a ridicat șa arestatț toată familia mea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
poetul Unirii Principatelor și al războiului de independență (1859, 1877), care s-a Împotrivit atunci acordării de drepturi cetățenești evreilor, pentru că majoritatea lor nu sunt folositori, a lăsat literaturii române și mișcărilor antisemite piesa „Lipitorile satului”, cuprinzând stereotipe disprețuitoare de exploatatori evrei vorbind idish ilar, care nu sunt În stare să se exprime corect În limba română. Evreii aceia au devenit simbolul exploatării țăranului inocent. Pe la șaizeci de ani a publicat o antologie de povestiri și amintiri din viața sa, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
s-a arătat dispus să o cumpere de la guvernul român, pentru a o transforma În poligon nuclear, dar Ceaușescu l a refuzat politicos, afirmînd că are În vedere popularea insulei și dezvoltarea, aici, a unei societăți drepte, fără exploatați și exploatatori, care să constituie un exemplu de urmat și pentru celelalte națiuni din Pacific. Negocierile dintre cei doi s-au Încheiat Însă brusc, Înainte de a fi ajuns la un acord, deoarece De Gaulle a trebuit să se Întoarcă În Franța, unde
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
provenea din rîndurile clasei muncitoare și ale țărănimii sărace. Au suferit multe lipsuri În trecut, s au confruntat cu probleme deosebit de dificile. De asemenea, părinții și rudele lor au făcut parte din categoriile sociale oprimate generații la rînd de clasele exploatatoare. Aici ar mai trebui să fac o mențiune. Se afirmă, nu fără un anumit temei, că poporul român ar fi cam leneș. Dar s-a Întrebat oare cineva de ce sunt leneși românii? Explicația acestei situații, În consens cu Învățătura materialismului
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Înțeles bine ce anume voia să spună. Bineînțeles că Marea Revoluție din Octombrie m a ajutat și pe mine să ajung șeful statului, Întrucît, fără ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice, România ar fi fost condusă pe veci de reprezentanții claselor exploatatoare. Numai că, din păcate, conducătorii Uniunii Sovietice doreau să ne acorde ajutorul lor frățesc și după ce clasele exploatatoare fuseseră Înlăturate de multă vreme de la putere. Am Înțeles acest lucru Încă din 1965, cînd tovarășul Brejnev, proaspăt ales În fruntea C.C.
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mine să ajung șeful statului, Întrucît, fără ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice, România ar fi fost condusă pe veci de reprezentanții claselor exploatatoare. Numai că, din păcate, conducătorii Uniunii Sovietice doreau să ne acorde ajutorul lor frățesc și după ce clasele exploatatoare fuseseră Înlăturate de multă vreme de la putere. Am Înțeles acest lucru Încă din 1965, cînd tovarășul Brejnev, proaspăt ales În fruntea C.C. al P.C.U.S., a efectuat o vizită de prietenie În România, cu ocazia Congresului al IV lea al P.M.R.
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
morale 138. În probleme de generozitate socială, Marx nu aducea nimic nou. Exagera doar tendințe existente deja în dezbaterile vremii. Pentru că nu mizeria sporea la mijlocul secolului XIX, ci sensibilitatea față de ea. Din preocuparea de a se diferenția față de burghezul „hrăpăreț“, exploatator al celor mulți, vechea aristocrație reinventa atunci mila creștină sub numele de filantropie. Iar Marx nu făcea decât să amplifice această strategie de discredit simbolic. În realitate, chiar dezvoltarea capitalistă făcea posibilă discuțiile despre sărăcie și, în consecință, unele comparații
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
este socialistă. Dincolo de evidența realității rămâne dezbaterea teoretică, extrem de veche și de interesantă. Marx rămâne foarte important și foarte actual. Fața întunecată a capitalismului există și suntem obligați să vorbim despre ea. Capitalismul poate fi și rău, lacom, jefuitor și exploatator. Toate progresele de tip social și sindical din secolul XX și XXI au fost realizate datorită contribuțiilor teoretice și criticilor lui Marx. Nu vom uita și nu trebuie să uităm că soluțiile oferite de către Marx, care au dus la experimentul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se moare pentru libertate și oamenii știu exact ce doresc în raport cu statul și cu ceilalți oameni. Acumularea primitivă a capitalului ,,(...) constă în deposedarea în masă a micilor producători de mijloacele lor de producție, concentrarea avuției sociale în mâinile unei minorități exploatatoare și formarea pe această bază a condițiilor fundamentale ale producției capitaliste"43. Am început analiza despre acumularea primitivă a capitalului cu afirmația unui economist ce aparține gândirii economice românești de stânga pentru a pune în evidență modul profund politic și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 53. 66 Oricum clasicii socialismului înțelegeau altceva prin conceptul de ,,democrație" 67 Prin democrație proletară, Stalin înțelege ,,democrația majorității exploatate, care se sprijină pe îngrădirea drepturilor minorității exploatatoare și e îndreptată împotriva acestei minorități". I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 54. 68 I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p54. La rândul sau Marx afirmă: ,,Clasa muncitoare nu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de natură rasistă, principalele victime au fost evreii și, secundar, țiganii, registrul comunist a extins la maxim posibilii dușmani ai puterii, denumiți în mod paradoxal „dușmanii poporului”12. La instalarea sa, dictatura proletariatului avea rolul să înlăture de la putere clasele exploatatoare. Este însă bine cunoscut faptul că represiunea a cuprins în mare măsură țăranii care refuzau colectivizarea și care erau majoritari, muncitorii social-democrați mai numeroși decât cei comuniști, intelectualii care nu doreau să colaboreze cu noua putere. Regimul comunist deține recordul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Securitate). Evident, primii vizați să fie invadați (este cuvântul propriu) erau foștii proprietari ai caselor naționalizate (în 1950), care, dacă nu erau izgoniți în insalubrul subsol, erau cel mult tolerați drept chiriași în propriile case. Dar, pe lângă aceștia, erau vizați «exploatatorii» de diverse categorii (inclusiv, repet: familiile celor arestați și condamnați sau ale celor «fugiți»; dar puteau fi șí mic-burghezi, funcționari etc. - «reacționari», rău-văzuți, oricum, nu din cinul Puterii fățișe sau ascunse. Prin acest procedeu (în fond ilegal, deși conform noilor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spunea celor bătuți că „nu bate individul, ci banditul care se ascunde în ei, pentru ca astfel persoana să aibă șansa să se îndrepte”. Represiunea din afara închisorii Utilizarea de către propaganda oficială a unor clișee ca „dușmani ai poporului” (adresat tuturor opozanților), „exploatatori” (adresat foștilor proprietari care deținuseră muncă salariată), „chiaburi” (adresat țăranilor mai înstăriți) a urmărit transformarea conștiinței sociale prin schimbarea cadrelor de gândire și de raportare la lume. Așadar, tot ce era „vechi” nu mai era bun, ci trebuia înlocuit, însănătoșit
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost utilizată pe toată durata regimului comunist. Locuințele erau privite ca mijloace de producție capabile să genereze profit, ceea ce asimila proprietarii acestora unei zone sociale implicit ostilă regimului. Așa cum apărea în decret, scopul naționalizării era „să ia din mâinile exploatatorilor un mijloc important de exploatare”. Așa cum arată Chelcea<ref id=”2”>Chelcea, Liviu, „Ancestors, Domestic Groups, and the Socialist State: Housing nationalization and Restitution in Romania”, în Comparative Studies in Society and History, vol. 45, nr. 4, 2003, pp. 714-740
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
surprindă lipsa totală de reacție a acestor oameni; dovedind o pasivitate incredibilă, ei s-au lăsat transformați în ceea ce li s-a cerut să fie. Numai câteva evadări în pădure, de altfel repede înăbușite, veneau să tulbure uneori funcționarea mașinii exploatatoare. Ce este deci acest sat? Orice aspect al realității lui este determinat de sistemul de exploatare în care se află integrat. El apare mai întâi ca reflectarea acestui univers al forței și al coerciției pe care tocmai l-am descris
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
altfel, Marx este considerat inițiatorul paradigmei conflictului, prin teoria sa asupra conflictului dintre clasele sociale. În concepția marxistă, clasele sociale sunt determinate prin proprietatea asupra mijloacelor de producție. Astfel, clasa capitalistă, prin faptul că deține mijloacele de producție, ajunge clasă exploatatoare asupra clasei proletare. Conflictul dintre cele două clase reprezintă motorul istoriei prin care societatea (contemporană lui Marx) se îndreaptă spre revoluția proletară, proces în urma căruia burghezia va dispărea și proprietatea asupra mijloacelor de producție va fi comună, aparținând singurei clase
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și trăiește în mod hiperactiv prin acțiuni hazardate. Nevoia sa bazală e de stimulare și aventură, de obicei nefiind răzbunător, dar comportându-se iresponsabil. Poate fi plasat intermediar între TP antisocială și histrionică. Psihopatul resentimentar („conventous”Ă. Este un activ exploatator al altora, cu sentimente de ură, nemulțumire, răzbunare, având un permanent sentiment de frustrare, sentimentul că nu i s-a dat niciodată ceea ce ar fi trebuit să i se dea: dragoste, prestigiu, bunuri. De aceea, simte mereu un gol interior
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]