299 matches
-
medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie a spectatorului. Lewis arată că Ervin Panofsky accentuează importanța unor tehnici cinematografice din abordările lui Pacht ca dinamizarea spațiului, spațializarea timpului și privirea spectatorială. Panofsky crede că spectatorul: . În Narrative Lewis valorifică și altă contribuție majoră a lui Pacht la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie a spectatorului. Lewis arată că Ervin Panofsky accentuează importanța unor tehnici cinematografice din abordările lui Pacht ca dinamizarea spațiului, spațializarea timpului și privirea spectatorială. Panofsky crede că spectatorul: . În Narrative Lewis valorifică și altă contribuție majoră a lui Pacht la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie a spectatorului. Lewis arată că Ervin Panofsky accentuează importanța unor tehnici cinematografice din abordările lui Pacht ca dinamizarea spațiului, spațializarea timpului și privirea spectatorială. Panofsky crede că spectatorul: . În Narrative Lewis valorifică și altă contribuție majoră a lui Pacht la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
dețin resurse asociate statusurilor scăzute sunt mai degrabă pesimiste; o evaluare pozitivă a prezentului e asociată cu optimismul, și una negativă cu pesimismul; orientarea politică e asociată fie cu optimismul, fie cu pesimismul. La nivel contextual, am derulat o analiză exploratorie 56 a relațiilor între: evoluțiile din fiecare categorie de pesimism / optimism, influența perioadelor electorale și evoluția câtorva indicatori macroeconomici 57. Dacă privim cu mai mare atenție evoluția tuturor tipurilor de pesimism / optimism (Tabelul 7), putem intui niște asocieri între aceste
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de a creiona o imagine a identității tinerilor români în contextul schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Lipsa datelor empirice coerente și comparabile care să acopere acest interval de timp face ca ținta noastră să fie cantonată mai degrabă în planul exploratoriu, descriptiv, decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este profilul identitar" și abia apoi (acolo unde datele de care dispunem ne permit) să urmărim dacă și ce modificări au loc. Dimensiunile nivelului latent (N1), la care încercăm
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu contextul schimbărilor postcomuniste, asistăm în prezent la un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică, fapt confirmat printr-o reprezentare socială corespunzătoare. În ceea ce privește analiza sincronică a identificărilor, studiul nostru rămâne strict cantonat la nivel exploratoriu, pe date în principal calitative (completate acolo unde a fost posibil cu date din ancheta BCC 20058) ce privesc dimensiunea etnospirituală; el ne ajută mai degrabă la familiarizarea cu acest fenomen decât la extragerea unor concluzii cu caracter general, ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fie diferit, iar colectivul înseamnă acele caracteristici, la fel auto sau hetero atribuite, care-l fac la fel cu ceilalți (vezi și Snow, 2001). 3 Așa cum indică ultima întrebare, ținta noastră în plan empiric este cantonată mai degrabă la nivel exploratoriu și descriptiv decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este" și abia apoi (acolo unde datele de care dispunem ne permit) să urmărim dacă și ce modificări au loc în profilul identitar. 4 La fel se întâmplă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ABORDĂRI ȘI METODE / 119 IV.1. Dificultăți în cercetarea comunităților virtuale / 119 IV.2. Analiza comunicării în comunitățile virtuale / 123 IV.3. Tipuri de abordări ale cercetării comunităților virtuale / 125 IV.4. Deontologia cercetării comunităților virtuale / 131 Capitolul V. STUDIU EXPLORATORIU AL COMUNITĂȚILOR VIRTUALE RELIGIOASE DE LIMBA ROMÂNĂ. ASPECTE METODOLOGICE / 135 V.1. Scopul și obiectivele studiului / 135 V.2. Întrebări ale cercetării / 136 V.3. Metodele și design-ul cercetării / 138 V.3.1. Etapa I: Descrierea și delimitarea cadrului
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
va avea nevoie de un salt calitativ semnificativ pentru a putea surprinde esența unor fenomene care invadează treptat cele mai profunde straturi ale existenței umane, așa cum este ea experimentată în noile spații create la joncțiunea cu tehnologia. Capitolul V Studiu exploratoriu al comunităților virtuale religioase de limba română. Aspecte metodologice V.1. Scopul și obiectivele studiului Studiile cu privire la fenomenul religios în spațiul virtual se referă predominant la subiecte care vizează experiența spirituală individuală, comportamentele și obiceiurile legate de aceasta, ritualuri online
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cadrului comunităților virtuale religioase de limba română Prima etapă a cercetării a fost menită să traseze câteva limite și concepte de bază ale domeniului comunităților virtuale religioase de limba română și și-a propus să atingă câteva obiective de natură exploratorie: 1. identificarea unui număr cât mai mare de comunități virtuale religioase de limba română pentru a putea extrage un lot de analizat în etapele următoare; 2. investigarea principalelor caracteristici ale comunităților virtuale religioase de limba română în legătură cu structura, membrii, comunicarea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
fost îmbogățită și adaptată pe parcurs pentru a acoperi cât mai multe caracteristici ale obiectului cercetării. V.3.2. Etapa a II-a: explorarea conținutului comunicării din comunitățile virtuale religioase Cea de-a doua etapă a cercetării a păstrat natura exploratorie a întregului studiu, urmărind temele principale ale conținutului comunităților virtuale religioase de limba română, dar și atitudinile manifestate în cadrul acestora față de organizările comunitare online și din spațiul real. Obiectivele cercetării s-au concentrat asupra comunicării dintre participanții acestor comunități: 1
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
este acela de a reprezenta sintetic principalele concepte din cadrul comunităților virtuale religioase de limba română. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- PSIHOSOCIOLOGIA COMUNITĂȚILOR VIRTUALE RELIGIOASE 4 1 7 261 Comunități sociale în spațiul virtual Dimensiunea socială a comunităților religioase Comunitățile virtuale religioase Cercetarea comunităților virtuale Studiu exploratoriu al comunităților virtuale religioase de limba română Descrierea și delimitarea cadrului comunităților virtuale religioase... Explorarea conținutului comunicării ... Comportamente, obiceiuri și atitudini ale membrilor comunităților... Concluzii cu privire la comunitățile virtuale religioase ... Bibliografie Anexa nr. 1
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
la obiective și competențe definite în curriculum; normativă prin raportarea rezultatelor individuale la caracteristica (media, nivelul) clasei; se obține o ierarhizare dar fără intenții declarate; detaliată prin raportarea rezultatelor la competențele specifice pe cele trei nivele: slab, mediu și superior; exploratorie prin raportarea rezultatelor unor elevi cu nivel și achiziții cognitive slabe pentru identificarea cauzală a acestora; diagnostică prin raportarea cauzală care determină eficiența sau ineficiența învățării; de selecție, orientare școlară și profesională pentru pătrunderea într-o treaptă superioră de învățământ
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
asemenea că regimul sovietic ar fi oferit un acces mai larg la instrucție și ar fi diminuat deosebirile de clasă. În multe alte privințe nu își făcea însă iluzii.94 În septembrie 1935, Wittgenstein a făcut o călătorie cu caracter exploratoriu, vizitând Leningradul și Moscova. Și-a dat seama că autoritățile ar fi sprijinit stabilirea lui în Uniunea Sovietică doar pentru a presta o muncă de înaltă calificare, nu ca un simplu muncitor. Planul de a se stabili aici, împreună cu Skinner
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Investigația a vizat sondarea opiniei cadrelor didactice din 8 școli ieșene (școli de cartier și școli de centru cu privire la importanța acordată activității de cunoaștere a grupului școlar, utilizând metode, tehnici și instrumente specifice. S-au folosit următoarele tehnici: a Ancheta exploratorie b Chestionarul pentru cadrele didactice c Analiza unor documente școlare ale cadrelor didactice - caietul Învățătorului și caietul dirigintelui a Ancheta exploratorie Realizată cu un număr de 25 cadre didactice (Învățători, institutori, profesori diriginți, directori și directori educativi, ancheta a urmărit
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
activității de cunoaștere a grupului școlar, utilizând metode, tehnici și instrumente specifice. S-au folosit următoarele tehnici: a Ancheta exploratorie b Chestionarul pentru cadrele didactice c Analiza unor documente școlare ale cadrelor didactice - caietul Învățătorului și caietul dirigintelui a Ancheta exploratorie Realizată cu un număr de 25 cadre didactice (Învățători, institutori, profesori diriginți, directori și directori educativi, ancheta a urmărit o investigare inițială a principalelor probleme incluse În chestionarul pentru cadrele didactice la care s-au mai adăugat următoarele dimensiuni: - relația
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
activității", iar la indicatorul "modalități de cunoaștere a profilului psihologic al clasei", 20% dintre subiecți menționează, printre altele: "discuțiile cu părinții", "cercurile pe obiecte", "fișa de caracterizare psihopedagogică a elevului", "vizitele la domiciliul elevilor", "colaborarea cu psihologul școlii". Concluzionând, etapa exploratorie a investigației a reliefat că viața școlii e marcată de numeroase probleme, dar optimismul caracteristic educatorilor este garanția rezolvării lor. 84 b Rezultatele obținute prin aplicarea chestionarului pentru cadre didactice 1 importanța acordată de cadrele didactice activității educative, comparativ cu
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
3% decât Învățători (23%, mai multe cadre cu experiență (33% decât cele tinere(27%. Metodele de cunoaștere a grupului, deși reduse ca număr comparativ cu cele destinate activității de cunoaștere a copilului, sunt destul de inaccesibile educatorilor. După cum reiese din ancheta exploratorie și din datele obținute prin aplicarea chestionarului, inițierea cadrelor didactice În metodologia cunoașterii grupului se prefigurează ca o sarcină "ce va fi realizată". 14 Conținutul caietului Învățătorului/ dirigintelui Oarecum complementar itemului anterior, itemul 14 a vizat evidențierea acelor indicatori din
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de referință pentru a interpreta corect starea acestuia pe măsura derulării tratamentului. Masajul nefiind decât o parte din ansamblul tratamentului kinetoterapeutic, examinarea subiectului va pune accent pe dominanta acestuia, adică pe locul pe care îl ocupă actul palpatoriu. între palparea exploratorie și atingerea terapeutică nu trebuie să existe diferențe și discontinuitate, această examinare fiind astfel continuă, ̀ n timpul aceleiași ședințe de masaj și repetată în fiecare ședință. Se recomandă ca terapeutul să elaboreze o fișă de examinare, pe care să
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
și consistent atunci când li s-a cerut să răspundă la întrebări legate de modul în care se așteaptă ca organizația să-i trateze în diferite circumstanțe și la gradul în care ei percep că acesta le valorizează muncă. Analiza factoriala exploratorie și confirmatorie a furnizat dovezi clare pentru consitența internă înaltă și pentru unidimensionalitatea scalei realizate de cercetători, în ambele forme. În mod cert angajații cred că organizația are o atitudine pozitivă sau negativă față de ei, față de contribuțiile lor, dar și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mulți bani pentru reducerea șomajului” ar aparține dimensiunii liberalismului economic. Variabile de tipul „Guvernular trebui să asigure o reprezentare proporțională a minorităților în locurile de muncă existente” aparțin dimensiunii liberalismului cultural. Analiza factorială poate fi utilizată atât într-un demers exploratoriu, cât și într-unul confirmativ. Primul dintre acestea este cel mai des întâlnit în cercetarea empirică - analiza factorială ne clarifică, structurează și simplifică înțelegerea felului în care datele covariază. De multe ori însă, analiza factorială este folosită și în scop
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
datele covariază. De multe ori însă, analiza factorială este folosită și în scop confirmativ, ca mijloc de testare a unor ipoteze. Exemplul privind liberalismul dat mai sus este o ilustrare a abordării exploratorii. Un alt mod de utilizare în scop exploratoriu a analizei factoriale este acela de validare a scalei de măsură pentru un concept abstract unidimensional, alcătuită dintr-o serie de itemi, fiecare item fiind reprezentat de câte o variabilă observabilă. Dacă analiza factorială pentru setul de date constituit din
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Despre toate acestea vom discuta în secțiunea următoare. Realizarea unei analize factorialetc " Realizarea unei analize factoriale" Definirea problemei conceptualetc "Definirea problemei conceptuale" Primul pas în realizarea unei analize factoriale este cel de stabilire a obiectivelor (în funcție de care vom aborda datele exploratoriu sau confirmatoriu) și de pregătire a setului de date de analizat (reducerea pe cât posibil a erorilor de eșantionare și de măsurare). Întrebările la care trebuie să răspundem în această fază sunt legate de problema de cercetare. Ce anume dorim să
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]