31,555 matches
-
reverie superioară, capabilă să inducă un efort de comprehensiune, a cărui miză artistică se recunoaște în orice temă a înțeles să trateze. Dacă Ardeluța Tarcăului, cu case vechi și uși deschise, i-a oferit, în 1976, destulă "materie" pentru o expoziție personală, ușile din urbea în care a decis să-și ducă veacul, identificându-se oarecum cu ea, i-au putut furniza cu atât mai mult elemente semnificative pentru conturarea universului său plastic. Un univers plin de semne și simboluri, în
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
ostenit, un pelerin al speranței așteaptă parcă toate ușile. Din atâtea uși întâlnite în urbea unor osteneli cvasicincantenare, Val Gheorghiu a ales câteva, îndeosebi din spațiul civil, pentru a le fixa pe pânză și a le rândui apoi într-o expoziție, la Iași (1995) și la Veneția (2000), iar acum într-o carte plină de sugestii pentru iubitorii de artă, ca și pentru fidelii cetății. Le-am văzut pe unele într-o incintă academică, invitând la popas spiritual, la meditație fără
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
Gheorghiu în Viețile după Vasari. Periplul de acum prin Iașii de ieri și de azi, adaugă o nouă secvență, una susceptibilă să dezvăluie sensuri și să aprofundeze cunoașterea unui spațiu cultural. Pictorul pare a-i atribui o însemnătate specială, din moment ce expoziția din Cupola ieșeană a avut o "replică " pe Canaregio, alături de vechile uși venețiene, a căror faimă îi era desigur cunoscută. Albumul de față îi va asigura, fără îndoială, o mai amplă difuziune și gratitudinea celor sensibili la "bunurile simbolice".
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
Pavel Șușară După ce, inițial, a absolvit Facultatea de Filosofie, Mirela Dimcea a devenit eleva lui Vasile Grigore, iar de mai bine de trei ani este o prezență constantă și discretă a sălilor de expoziții. Acum se găsește la cea de-a doua sa personală, deschisă cu puțină vreme în urmă în minuscula galerie de la Hanul cu Tei. Prima observație care se poate face, pornind de la lucrări, este aceea că Mirela Dimcea, deși se află
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
plastică aplicată, lucrurile sînt destul de evidente. Preocupată în particular de problemele stricte ale limbajului, de capacitatea culorii de a purta și de a transmite informații, Mirela Dimcea a traversat, pînă acum, două etape importante: prima dintre ele, prezentă prevalent în cadrul expoziției sale anterioare, cea de la Muzeul Literaturii din 1999, privește relația directă dintre limbaj și un anumit pretext formal, în speță chipul uman redus la o schemă aproape abstractă, iar cea de-a doua, care constituie, de fapt, chiar miza actualei
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
sale anterioare, cea de la Muzeul Literaturii din 1999, privește relația directă dintre limbaj și un anumit pretext formal, în speță chipul uman redus la o schemă aproape abstractă, iar cea de-a doua, care constituie, de fapt, chiar miza actualei expoziții, privește resursele și energiile interne ale culorii, capacitatea ei neinfluențată din afară de a se organiza și de a se ridica, de la amorf și de la nonexistență, la structură și la semnificație. Preocupată vizibil de acest potențial ascuns al culorii și al
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
Pavel Șușară I. Parteneriat și adversitate Spre finele anului trecut, Muzeul Național de Artă a găzduit unul dintre cele mai importante evenimente ale sezonului care, din păcate, a trecut aproape neobservat; este vorba de expoziția de pictură și sculptură a Sultanei și a lui Ovidiu Maitec. Artiști bine cunoscuți în peisajul nostru cultural de astăzi, cu o activitate prodigioasă și cu o amprentă stilistică inconfundabilă, soții Maitec nu sunt la prima lor expoziție comună. Cu
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
vorba de expoziția de pictură și sculptură a Sultanei și a lui Ovidiu Maitec. Artiști bine cunoscuți în peisajul nostru cultural de astăzi, cu o activitate prodigioasă și cu o amprentă stilistică inconfundabilă, soții Maitec nu sunt la prima lor expoziție comună. Cu vreo doi ani în urmă ei au mai expus împreună la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, iar acestă experiență a pus în valoare cîteva lucruri care scoteau proiectul din categoria previzibilă a unui eveniment de familie. Acum, ca
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
împreună la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, iar acestă experiență a pus în valoare cîteva lucruri care scoteau proiectul din categoria previzibilă a unui eveniment de familie. Acum, ca și atunci, dar acum într-o mai mare măsură pentru că și expoziția a fost mult mai amplă, iar partitura fiecăruia mult mai bine precizată, s-a putut observa că ideea comuniunii artistice exprimă o atitudine culturală, este o încercare de exprimare a părții prin întreg și una de a crea întregului o
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
artistice exprimă o atitudine culturală, este o încercare de exprimare a părții prin întreg și una de a crea întregului o mai puternică rezoluție prin exacta identificare a componentelor, și nicidecum acea soluție comodă care înjumătățește efortul de organizare a expoziției prin dubla participare. Cu prilejul expoziției de la Oradea, am încercat să explic acțiunea celor doi artiști recurgînd la o metaforă literară, și anume invocînd polaritatea barbiană din Riga Cripto și lapona Enigel. Acest gen de argumentație nu reprezenta nicidecum un
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
o încercare de exprimare a părții prin întreg și una de a crea întregului o mai puternică rezoluție prin exacta identificare a componentelor, și nicidecum acea soluție comodă care înjumătățește efortul de organizare a expoziției prin dubla participare. Cu prilejul expoziției de la Oradea, am încercat să explic acțiunea celor doi artiști recurgînd la o metaforă literară, și anume invocînd polaritatea barbiană din Riga Cripto și lapona Enigel. Acest gen de argumentație nu reprezenta nicidecum un recurs comod la autoritate, ci o
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
guașe, colaje, monotipuri, decalcomanii, dar și imagini realizate în parafină și în ceară de albine, au fost aduse la Muzeul Național de Artă din colecțiile Muzeului de Artă Modernă din Saint-Etienne, constituind, după aproape șapte decenii de absență inexplicabilă, prima expoziție Victor Brauner în România. Un timp atît de îndelungat de exil tacit din spațiul nostru cultural, în condițiile în care s-a manifestat, totuși, o dorință imperativă, uneori de-a dreptul furibundă, de a ne recupera, fie și tardiv, marile
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
de un interes constant și toți autorii importanți, începînd cu Tristan Tzara și terminînd cu Gherasim Luca, Dimitrie Trost și Paul Păun, au apărut măcar în exegeze și în antologii, dacă Marcel Iancu a beneficiat și el de o mare expoziție monografică, Victor Brauner a fost, în toată această perioadă, mai degrabă o prezență abstractă sau, în cel mai bun caz, una reductibilă doar la cele cîteva pînze arhicunoscute de la Muzeul Național de Artă, decît o prezență nemijlocită și vie, așa cum
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
să elucideze această distanță, altminteri sobră și reverențioasă față de artist și de opera lui, semnificațiile unei asemenea stări de fapt ar trebui căutate în altă parte. Poate chiar opera sa și în tipul lui de personalitate. în pofida faptului că recenta expoziție este insignifiantă în raport cu întregul, în vreme ce desenele însele pot părea insignifiante pe lîngă marile sale lucrări în ulei, avem acum suficient material pentru a realiza o radiografie, fie ea și sumară, a unei prezențe umane și artistice cu totul excepționale. Numai
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
nu dezvăluie perspective prea încurajatoare și în opera lui nu pot fi găsite, nici măcar într-o măsură mică, formule de existență tentante sau parfumuri narcotizante. II.Prospecțiune și mefiență Patruzeci de ani fără unul, adică perioada 1925-1964, sunt cuprinși în expoziția din sala Kretzulescu. Pe o asemenea desfășurare în timp, chiar dacă ar fi expuse numai foile pe care s-au încercat vîrfurile creioanelor, și tot am avea un material plastic, psihologic și tehnic suficient de cuprinzător. Cu atît mai mult o
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
din sala Kretzulescu. Pe o asemenea desfășurare în timp, chiar dacă ar fi expuse numai foile pe care s-au încercat vîrfurile creioanelor, și tot am avea un material plastic, psihologic și tehnic suficient de cuprinzător. Cu atît mai mult o expoziție care cuprinde lucrări selectate cu mare grijă, puse într-un discurs natural, fără excese muzeografice și fără voluntarisme curatoriale, oferă o imagine credibilă și coerentă a gîndirii lui Victor Brauner și a reflexelor sale morale. Două mari preocupări străbat, de la
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
mare grijă, puse într-un discurs natural, fără excese muzeografice și fără voluntarisme curatoriale, oferă o imagine credibilă și coerentă a gîndirii lui Victor Brauner și a reflexelor sale morale. Două mari preocupări străbat, de la un capăt la altul, întreaga expoziție și, dincolo de ea, întreaga ființă a pictorului: mai întîi este vorba despre relația strictă cu expresia artistică, despre lupta cu limbajul, cu stereotipiile lui de codificare și cu obișnuințele sale tehnice, iar, în al doilea rînd, despre un alt tip
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
Cațavencu este ridiculă. Din punct de vedere al instrucției, el nu știe lucruri elementare și chestiunea cu faliții care ne lipsesc e lamentabilă. Dar ce delir de "idei"! Pentru întîia dată un român întrevede politica țării filozofic și științific. Că expoziția ideilor este extravagantă nu importă, fundamental este că eroul trăiește mari senzații ideologice. El a intuit sensul cîtorva noțiuni (progres, rațiune, economie, cultură, cugetare liberă), rămînînd deocamdată în faza lirică. Beția lui nu-i de cuvinte, ci de idei. Lipsit
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
departe, ideea fundației Alekton (ceea ce nu se poate spune; "între small și big este Alekton", conchide Karteias). Pe o străduță îngustă, foarte aproape de centrul Atenei există un spațiu care poartă acest nume. Un club, un teatru mic, o galerie pentru expoziții. Așa cum se plimbă lichidul prin vasele comunicante, tot așa un iubitor de artă poate vizita o expoziție sau poate vedea un spectacol pentru ca după aceea să stea de vorbă și să bea o bere cu însuși protagonistul, alunecînd firesc prin
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
Pe o străduță îngustă, foarte aproape de centrul Atenei există un spațiu care poartă acest nume. Un club, un teatru mic, o galerie pentru expoziții. Așa cum se plimbă lichidul prin vasele comunicante, tot așa un iubitor de artă poate vizita o expoziție sau poate vedea un spectacol pentru ca după aceea să stea de vorbă și să bea o bere cu însuși protagonistul, alunecînd firesc prin tot acest circuit. În acest loc oamenii învață să se cunoască, să se asculte, să se privească
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
Negulescu, galerie orientată exclusiv spre arta contemporană sau, mai exact spus, spre acele personalități ale artei contemporane a căror prezență publică este încă sub nivelul lor valoric sau care urmează acum să-și acrediteze un statut conform cu indiscutabila lor înzestrare. Expozițiile organizate pînă în acest moment, Florin Niculiu, Paula Ribariu, Sabina & Jean Negulescu și Adrian Chira, trimit implicit către intențiile galeriei și indică fără dubii spațiul valoric pe care acesta încearcă să-l acrediteze. Cea mai recentă dintre manifestările organizate aici
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
organizate pînă în acest moment, Florin Niculiu, Paula Ribariu, Sabina & Jean Negulescu și Adrian Chira, trimit implicit către intențiile galeriei și indică fără dubii spațiul valoric pe care acesta încearcă să-l acrediteze. Cea mai recentă dintre manifestările organizate aici, expoziția de pictură a Ioanei Panaitescu, are și ea multe puncte comune cu acțiunile precedente, mai ales acelea care privesc vigoarea și coerența lăuntrică a exprimării, dar și un caracter care o individualizează net: anume faptul că ea este prima personală
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
să obțin pentru băieții noștri un club oficial pe lângă un comitet raional de Comsomol. Clubul ni l-au oferit cu plăcere, dar chiar atunci, pe moment, ne-au și impus anumite limite și control. Prima acțiune a clubului nostru - o expoziție de artă nonconformistă - a fost interzisă, iar clubul nostru și-a întrerupt existența, nereușind de fapt nici să fie propriu-zis deschis. Atunci, în primăvara aceea, am fost chemat la KGB, la interogatoriu.
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
și ridicarea acestuia la cote unice de autonomie și de expresivitate. Pentru a rememora acest episod trist al dispariției omului, dar și spre a marca încă o dată prezența nemijlocită a artistului, Muzeul Național de Artă i-a organizat o amplă expoziție. Acțiune cu un caracter comemorativo-retrospectiv, această expoziție nu este, însă, nici una strict sentimentală, după cum nu este nici o retrospectivă propriu-zisă. Deși ea reunește un impresionant număr de lucrări - pictură, grafică sculptură - care acoperă toate marile cicluri pe care pictorul le-a
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
autonomie și de expresivitate. Pentru a rememora acest episod trist al dispariției omului, dar și spre a marca încă o dată prezența nemijlocită a artistului, Muzeul Național de Artă i-a organizat o amplă expoziție. Acțiune cu un caracter comemorativo-retrospectiv, această expoziție nu este, însă, nici una strict sentimentală, după cum nu este nici o retrospectivă propriu-zisă. Deși ea reunește un impresionant număr de lucrări - pictură, grafică sculptură - care acoperă toate marile cicluri pe care pictorul le-a dezvoltat cu o coerență exemplară, de la Grădinile
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]