327 matches
-
Scarpa își materializează ideile și profundele reflexii într-o serie de elemente presentate până în cele mai mici detalii, care dădeau dovadă de faptul că oprele sale nu trebuiau să fie doar frumoase, ci și, pe cât posibil, funcționale. Scarpa amenajează spațiile expozitive plecând de la elementul pe care îl consideră cel mai important pentru a putea valoriza operele prezente în muzee: lumina. Lumina devine astfel elementul fundamental pentru a înțelege și a face înțelese aceste opere, încadrându-le într-un spațiu neutru, ideal
Carlo Scarpa () [Corola-website/Science/325645_a_326974]
-
amare parte a sa de la colecția instituției Buffalo Fine Arts Academy, una dintre primele academii de artă din America (1862). La începutul anilor 1900, cu ocazia expoziției „Pan American Exposition”, grație fondurilor oferite de Albright a fost realizată o structură expozitivă. Edificiul a fost proiectat de Edward B. Greene și a fost terminat în 1905, când a devenit sediul „Albright Art Gallery”. Îndată după această deschidere au fost aduse și colecțiile Academiei și alte donații. Creșterea colecției cerea un spațiu mai
Albright-Knox Art Gallery din Buffalo () [Corola-website/Science/306898_a_308227]
-
Bloom care a permis structurarea curriculei pe nivele de inteligență și etape de învățare. <br> Eforturi de adaptare în educație se fac foarte intens în ultima perioadă pentru a adecva stilurile de predare și pentru vizuali-spațiali, constatându-se că stilurile expozitive clasice sunt adecvate doar pentru auditorii secvențiali ce reprezintă un procentaj inferior vizualilor spațiali. Cu alte cuvinte modelele clasice de învățare programau eșecul unei vaste categorii de copii fiind însă adaptate pentru o altă categorie de copii. <br> În ceea ce privește creativitatea
Concepte despre supradotare () [Corola-website/Science/308595_a_309924]
-
onoare Viena..”" Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că primul lung-metraj al lui Gopo este un film controversat care se caracterizează prin inteligență și originalitate, acțiunea fiind o "„vânzoleală caricatural-realistă atât de precis calculată, încât pendulează permanent între expozitiv și criptic - dihotomie care avea să mineze, în diverse proporții, toate lungmetrajele lui Gopo de mai târziu”". "S-a furat o bombă" este citat în multe studii internaționale cu privire la filmele cu spioni din țările comuniste. Filmul a participat la Festivalul
S-a furat o bombă () [Corola-website/Science/319396_a_320725]
-
în contrast cu cea obișnuită la Romano-Catolici, unde altarul e în centrul platformei, sacrificiul euharistic fiind componenta principală a mesei, în timp ce amvonul e așezat la o parte. Predicile variază în lungime de la 20 la 60 de minute și în stil de la predici expozitive, care se concentrează pe un pasaj biblic pentru a-i interpreta mesajul, la predici la subiect, care abordează o problemă anume și investighează pasajele biblice relevante. Gradul de solemnitate al predicilor variază de asemenea. Predica e de obicei precedată de
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
roman clasic, sobru și dens în idei, cu fastul superproducțiilor. A rezultat o lectură de semidoct, cu palate de mucava și baiadere dezbrăcate, în care epica romanului e complicată, absurd și inutil, de o abordare penibil limitată a faptelor, cinematograf expozitiv, fără vibrație poetică. Tentativa de a conferi plauzibilitate situațiilor prin folosirea unui mozaic lingvistic de Turn Babel, în care răsună, în devălmășie, replici rostite în turcă, tătară, rusă, poloneză, e ridicolă, iar anacronismele istorice abundă cu seninătate, în ciuda unui întreg
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
suprafață efigiei pictate, că urma a unei strădanii impavide, calm încrezătoare, este pentru că, astfel, devenite un soi de labarum al dreptei vestiri, tablourile să desfacă, mereu emergentă din axul lor constructiv, o trimitere irezistibila către Logos. Nu la un preambul expozitiv conlucrează, deci, literele inscripției picturale, ci la o reiterata simbolizare a nașterii din vecie. Un dor de absolut înfioară inefabil liniștea fosforescenta a suprafețelor, pictorul se face ecou, tainic, cutremurului din enunțul grandios al lui Ioan Evanghelistul: "La început era
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
vicisitudini în care și-a călit - ca rege și ca român - caracterul. Cartea lui Ivor Porter nu mitizează, nu idealizează, nu exaltă. Tonul ei este factual și precis, scutit de hiperbole și formule encomiastice. Prin însăși directețea și simplitatea ei expozitivă, scrupulos documentată, ea invită la scrutarea câtorva crâmpeie importante din trecutul apropiat al României pre-totalitare, în îngemănarea acestora cu etapele acestei vieți ieșite din comun, dăruită țării în pofida reversurilor - de pe cele mai umile, ca și de pe cele mai înalte trepte
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
aceasta nu ne gândim neapărat că nivelul de reprezentare debalansează importanța evenimentului. Declarația politică are două părți: o parte preambulară, care se referă la motivul acestei întâlniri și la ceea ce ar trebui să fie Forumul, și o foarte consistentă parte expozitivă, unde sunt, într-adevăr, enumerate subiectele comune. Repet, asupra acestui proiect urmează să se pronunțe președinții. Proiectul este pregătit de ministerele de externe, de administrațiile prezidențiale ale statelor riverane și este promovat spre nivelul superior de decizie politică. Participarea observatorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
de igiena personală și colectivă; • Să se orienteze în schema corporală cunoscându-și posibilitățile motrice ale fiecărei părți; • Să perceapă componentele spațio-temporale (ritm, durata, distanța); STRATEGII DIDACTICE • Tipuri de strategii utilizate pe parcursul derulării proiectului: mixtă, algoritmica, bazate pe joc, euristice, expozitive; a. Metode și procedee: observarea spontană și dirijata, povestirea, explicația, demonstrația, exercițiul, conversația; • Modalități de evaluare utilizate pe parcursul proiectului: Realizarea unui centru tematic cu tema: „ Eu sunt unic și am drepturi” *Produse ale activității copiilor; *Observația curentă a educatoarei; *Chestionarea
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
-să se orinteze în spațiu raportându-se la repere date; -să-și formeze corect deprinderile motrice de bază; -să cunoască și să aplice regulile de igienă referitoare la igienă echipamentului. STRATEGII DIDACTICE: Tipuri de strategii: mixtă, algoritmica bazate pe joc, euristice, expozitive 82 Metode și procedee: observarea spontană și dirijata, povetirea, explicația, demonstrația, exercițiul, conversația. Modalități de evaluare: realizarea unui centru tematic, produse ale activității copiilor, observația curentă a educatoarei,chestionarea orală. Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual. INVENTAR DE PROBLEME
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
expertul urmează să răspundă, data la care a fost efectuată, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată, dovada încunoștințării părților, dacă au participat la aceasta și au dat explicații în cursul expertizei, data întocmirii raportului de expertiză; ... b) partea expozitivă prin care sunt descrise operațiile de efectuare a expertizei, metodele, programele și echipamentele utilizate; ... ---------- Lit. b) a alin. (4) al art. 178 a fost modificată de pct. 119 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
Reforma școlară promovează ideea diminuării ponderii activității expozitive și extinderea utilizării metodelor moderne. Înnoirea metodologiei pune accent pe promovarea metodelor și procedeelor de instruire care să soluționeze adecvat noi situații de învățare, pe folosirea unor metode active (care să stimuleze implicarea elevilor în activitatea de învățare, să le
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotaru Eugenia, Pulpan Ofelia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1173]
-
Aceste două atribute oferă o combinatorică în raport cu emițătorul sau receptorul, conducând la patru situații: 1. Cazul transmițător activ-receptor pasiv (situație cunoscută drept modelul transferului intenționat de informație) își regăsește exemplificarea elocventă în cadrul școlar tradițional. Astfel, într-un învățământ de sorginte expozitivă consemnăm implicarea cadrului didactic și neimplicarea elevilor/studenților, procesul instructiv-educativ desfășurându-se ca act de comunicare unidirecțională; un asemenea model se bazează pe eficiența transmițătorului pentru a întreține procesul de comunicare; 2. La polul opus, întâlnim cazul unui transmițător pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
educaționale (Steers, 1988, p. 97; DeVito, 1988, p. 50): efectul de întâietate, care precizează că, în reținerea unor elemente de conținut cu influență informațională, datele prezentate de emițător la început au mai multă influență. Putem spune, spre exemplu, că metodele expozitive posedă drept caracteristici economicitatea și rapiditatea, transmiterea unui volum de informație sporit, oferă o sinteză a cunoștințelor, sunt bazate pe reproducere, transmit cunoștințele într-o formă deja elaborată și, centrate pe profesor, ele îndeamnă elevul spre pasivism; sau putem răsturna
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și rapiditatea, transmiterea unui volum de informație sporit, oferă o sinteză a cunoștințelor, sunt bazate pe reproducere, transmit cunoștințele într-o formă deja elaborată și, centrate pe profesor, ele îndeamnă elevul spre pasivism; sau putem răsturna mesajul, afirmând că metodele expozitive au drept caracteristici centrarea pe profesor, îndemnarea elevului spre pasivism, transmiterea cunoștințelor într-o formă deja elaborată, bazate pe reproducere, oferă o sinteză a cunoștințelor, transmit un volum de informație sporit, sunt economice și rapide. Situarea opusă a caracteristicilor pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
veți putea folosi comunicarea orală). Dacă ne referim la comunicarea orală, aceasta tinde deci să-și redefinească statutul, păstrând însă multe dintre determinantele educative tradiționale; într-adevăr, modul de expunere publică a unui mesaj (cu incidență directă asupra activizării metodelor expozitive ca prelegerea, cursul magistral etc.) nu a suferit schimbări de structură, ci mai degrabă avem de-a face cu o flexibilizare și o înregimentare mai extinsă a acestuia în cadrul unor metode și tehnici extrem de variate. Putem de aceea să alcătuim
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dimensiunea relației și a interacțiunii înseși; 3) În al treilea rând, fără a avea pretenția de a epuiza sfera argumentelor, putem sesiza și faptul că ascultarea, concepută mult timp drept un procedeu al aproape tuturor metodelor - în special al celor expozitive -, este presupusă tot mai adesea ca fiind un element de analiză și dezvoltare în sine, individualizându-se astfel ca o metodă aparte. În acest sens, putem propune - din punct de vedere strict didactic - depășirea sintagmei de ascultare activă și înlocuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un conflict între egali, vom putea folosi tehnica contrapunerii în oglindă. Existența unor poziții opuse, dar complementare în esență este deseori întâlnită înștiințele sociale (un exemplu din pedagogie privește opoziția dintre metodele activ participative bazate pe interacțiunea individului și metodele expozitive care se adresează unui număr extins de elevi). Aici, avantajele și dezavantajele fiecărei categorii de metode sunt complementare, dar evidența acestui fapt apare mult mai direct în utilizarea tocmai a unui astfel de conflict „în oglindă”. Utilizarea în cadrul conflictului sociocognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atât, în relația didactică în care există cel puțin doi actori: cadrul didactic și cursantul, cel puțin unul dintre partenerii actului educațional mai sus amintiți este în măsură să dea dovadă de „activism”; de pildă în cadrul unei metode de tip expozitiv (cum ar fi o prelegere) cunoscută drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea cursanților, dar nu și a cadrului didactic. De aceea, un pol al continuumului este reprezentat de dimensiunea activă a metodelor, iar celălalt pol (spre care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reconstruirea sistemului de cunoștințe pe un fundament solid, trei arte sau științe Îi stau lui Descartes la dispoziție ca model: logica, analiza geometrică și algebra. Nici una dintre acestea, Însă, nu-i poate furniza procedeul căutat: silogismul e doar un instrument expozitiv, nu descoperitor, iar analiza geometrică și algebra nu pot oferi generalizări dincolo de domeniile lor, fără a mai socoti neajunsul că sunt totuși destul de obositoare, uneori mai mult nedumerind spiritul decât lămurindu-l, și necesită un timp Îndelungat de Însușire. De
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
predare discursivă nici papagalizare, nici excursuri întinse teoretice” (Papadopol, 1925: 167). Fl. Ilioasa consideră că „principiile metodice” vizează fondul învățământului și forma acestuia. Fondul învățământului corespunde acelor concepte transversale pe care le-am discutat mai sus, iar forma este bipartită: expozitivă și interogativă. Acestea sînt principalele moduri de expunere și vehiculare a cunoștințelor, în opinia lui Fl. Ilioasa, care adaugă și faptul că „dacă în trecut învățământul limbii române era stăpânit exclusiv de forma expozitivă, astăzi, în epoca „Școalei active”, se
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mai sus, iar forma este bipartită: expozitivă și interogativă. Acestea sînt principalele moduri de expunere și vehiculare a cunoștințelor, în opinia lui Fl. Ilioasa, care adaugă și faptul că „dacă în trecut învățământul limbii române era stăpânit exclusiv de forma expozitivă, astăzi, în epoca „Școalei active”, se face uneori exces de forma interogativă.” (Fl. Ilioasa, 1939: 21). Fl. Ilioasa justifică iterarea conceptelor transversale ale limbii române și ale disciplinelor enumerate mai sus, prin aceea că „într-o înfățișare empirică, fără orânduire
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
elementele conducătoare de mâine ale neamului românesc”; (p. 7) „acest învățământ va fi de obiceiu regulat sau sistematic și numai uneori ocazional„ (p. 10), „factorii de seamă” (p. 10), principiu intuitiv (p. 14), apercepția, imaginație, memorie, logic (p. 14), formă expozitivă (p. 20), formă interogativă (p. 21). Momentele psihologice ale unei lecții, (p. 25), în general aceeași termeni ca și la Papadopol și unii noi care anunță etapa următoare a metodicilor cu influențe socialiste. Referindu-ne la metodele de cercetare, observăm
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în limbile franceză, maghiară și rusă. Primele două volume ale lui C., Diafane (1901) și Din când în când (1903), înmănunchează specii diferite - meditația, glosa, elegia, pastelul, serenada, sonetul. Unele poeme cu tematică socială, în general de nuanță critică, sunt expozitive și prozaice. Cultivarea aforismului sau a paradoxului, în toate etapele creației sale, apare ca un gest firesc pentru un poet reflexiv, cum a fost C. Substanța unor asemenea cugetări este, de cele mai multe ori, de esență tragică. Exegeza critică l-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]