879 matches
-
lume". Oamenii adormiți sînt asimilați unor morți ce deambulează printre noi: Dacă printre noi circulă astfel de oameni morți, care-au trăit cîndva în continentul somnului?". Sentimentul de inadaptare ia pînă la urmă înfățișarea părăsirii depline, forma vicioasă a unui expresionism însîngerat, catastrofic, de proporții continentale, denunțător de civilizații, criminal, în mijlocul unui decor mucezit, oglindă cruntă a vieții ce s-a iluzionat a se zbate în reflexul său estetic: " Noaptea părăsirea devine un viciu organic, secunde în care oamenii dispar, oase
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
din punctul acesta de vedere, expoziția nu face decît să consolideze o imagine și nu să o modifice în vreun fel. Ca structură psihologică, Bochiș este un romantic tîrziu care beneficiază deopotrivă de subtilitățile simbolismului și de risipa energetică a expresionismului, dar într-o variantă oarecum sceptică, ușor temperată prin luciditate și supraveghere cerebrală. Coborît, pe de o parte, din memoria peisagismului complex al Școlii de la Baia Mare, în care se revarsă cam toate tendințele europene ale timpului, și, pe de altă
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
versuri despre libertate). "Libertate" care e șansa poeziei de-a fi ea însăși... Poetica în chestiune e un amestec de simbolism (dezarticulat, prelucrat în laboratorul contemporan, căci și atracția către geometrie pleacă de la mistica numerelor practicată de poeții simboliști) și expresionism (izvorînd ca o sevă din dispoziția întunecată a poetului, din înclinația sa spre decorul apocaliptic): "Nevăzutul călător/ pornește ploaia/ care oxidează resturile/ din viața mea/ și isteria clopotelor/ și tristețea unui furnicar/ și desfrîul minții// apoi șterge urmele/ celor plecați
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
el ne privește/ sînt sacul lui cu boarfe" (Cel de la margine). Ceea ce semnifică o situație-limită a identității, o parodie a exaltării subiectului romantic care decade în obiectul pur, concret, tangibil, derizoriu. Stilistic, Gabriel Chifu operează o conjuncție între suprarealism și expresionism. Din cel dintîi extrage libertatea halucinanta a asociațiilor, din cel de-al doilea suflul cosmic, acea absurditate stihială care umflă pînzele de corabie ale dezolării sale programatice. Notațiile suprarealiste poartă în genere pecetea unei încrîncenări, a unei durități ce le
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
în fapt și ce este doar o iluzie. care e strigatul și care ecoul. care este lumea și care este umbră să fixată pe o peliculă de celuloid ce se învîrtește etern în măruntaiele unui aparat gigantic" (Oglindă). Pe planul expresionismului, Gabriel Chifu are puncte de inserție evidente în discursul saizecist: puștiul, solitudinea, spaimă, disperarea, duritatea materială, de rocă, a peisajului universal, drumul trudnic, sisific, în fine Neantul ruralizat sînt elementele de reper ale unei tradiții mai recente a liricii noastre
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
va naște peste o sută de ani" (Nouă glaciație). În același timp se remarcă urmele indubitabile ale formației pozitive a bardului craiovean (absolvent al Facultății de Automatica și Calculatoare din orașul natal), a cărui grafie dobîndește nu o dată întorsături "inginerești". Expresionismul cosmotic primește în felul acesta un altoi "tehnic": "a venit un om ruginit/ și a cerut ulei să-și toarne/ pe oasele înțepenite./ a venit altul și a rîs de primul/ și l-a lovit cu un ciocan pînă/ l-
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
tentativă în acest sens, expunerea picturii semnate de Carmen Oprișan și a unor file de manuscris ale lui Valentin Iacob, a fost și primul eșec al acestei formule. Pictură puternică, plină de vitalitate în substanță, iar în limbaj de un expresionism germanico-transilvănean, nu avea nici un fel de comunicare cu grafia anosta a unor manuscrise ostentative, irelevante obiectual, nesemnificative în fond și lipsite de orice mitologie substitutivă. Deliberat sau nu, această experiență nu a mai fost repetată, deși ea nu este compromisă
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
la număr, aceste sintagme ininteligibile, aceste bolboroseli esoterice oricând confundabile, din nefericire, cu simulacrul de mister din textele unor poeți fără vocație, ar fi fost absorbite în diluviul de trăire neagră al poeziei Angelei Marinescu. Combinație insolita de suprarealism și expresionism, estetică Angelei Marinescu permite asemenea blocaje semantice intermitențe, ca pe niște momente de rupere a corzilor. Din cauza însă că prea des și pentru prea mult timp se suspendă comunicarea dintre poet și cititor, se ajunge la o oboseală deloc favorabilă
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
PRECEDENTĂ să expoziție de la Galeriile Etaj 3/4, deschisă în 1992, Gheorghe Ilea apărea că un foarte viguros pictor și atît. Așezat în marea tradiție a picturii ardelenești, în care observația formei se conjuga permanent cu paroxismele cromatice ale unui expresionism nordic și cu o energică dezlănțuire a tusei, el părea să fi optat fără ezitări pentru un spațiu estetic, moral și expresiv cu o puternică amprenta regională. Iar izolarea să la Zalău, în județul Sălaj, unde nici pe departe nu
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
și abstractă a pînzei. Materialitatea acesteia dispare în fața absolutei sale monotonii, iar tonurile cromatice crude și fără vreun suport figurativ capătă și ele, prin raportare la tehnică directă a colajului, o impersonalitate rece și nu lipsită de o anume sălbăticie. Expresionismul abstract al acestui nivel, faptul ca tonul, suprafața și tușa își sînt suficiente sieși, plasează această componentă a expoziției în zona limbajului pur si viril, sub al carui impact materia gregara fecundează și aspiră la rezoluția ultima a formei. Cel
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
trăite la București, în două ore și jumătate. Trupa de teatru a Gomelezilor își va uni nu numai talentul, dar își va împleti religiile, sexele, descendentele, originile culturale, pentru a le exprimă scenic cu ajutorul a variate mijloace - ale pantomimei, barocului, expresionismului, commediei dell'arte. Un amestec de stiluri, ca și de origini. Trupa lui Gomelez este astfel o trupă universală, de esențe amestecate, cum ar fi, să zicem, trupa lui Peter Brook din Mahabharata, iar mesajul reprezentației lor teatrale nu poate
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
fi să dăm tot ce iubim!/ Și dacă astăzi visul ce se curmă,/ O, suferință, va fi cel din urmă,/ Cu țara noastră să ne prăpădim!” etc. (Jertfa cea din urmă). Poate da, fără să vrea, probabil, și peste oarece expresionism: „Prin geam un cer mîncat de rîie,/ Ceaș teaptă rănile să-și lingă” etc. (Unui om). Îi place să fie - chiar prea des - și cugetătoare, făcînd mereu gnomisme (avea dreptate Comarnescu): „Nu lăsa soartei tot. Ești om, decide/ Pe ce
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
Gheorghe Grigurcu Negreșit unul din vîrfurile prolificei generații ‘60, Ilie Constantin se detașează suficient de peisajul acesteia. Nimic comun în producția d-sale cu fantazarea abstractizantă a lui Nichita, cu expresionismul de sumbre tălăzuiri în cheie rurală al unor Ioan Alexandru sau Ion Gheorghe, cu atît mai puțin cu hazul sorescian. Nimic comun cu Blaga de care l-au apropiat unii analiști. Sobră, reculeasă într-un context al revărsării scripturale, gravă
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]
-
val de receptare, am impresia că și poezia lui Ioan Es. Pop, și critica pe marginea ei au intrat în impas. Superlativele au fost consumate, elogiile și-au pierdut forța caracterizantă, devenind stereotipe și înscriindu-se într-o inerție evaluativă. Expresionism, vizionarism, poète maudit... Dar ce tip de expresionism? Sub ce auspicii și în ce cadre sunt turnate viziunile? Cum se densifică, pentru a nu fi o poză, postura de poet blestemat, damnat? În viață, dramele lovesc și distrug omul, acoperă
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
lui Ioan Es. Pop, și critica pe marginea ei au intrat în impas. Superlativele au fost consumate, elogiile și-au pierdut forța caracterizantă, devenind stereotipe și înscriindu-se într-o inerție evaluativă. Expresionism, vizionarism, poète maudit... Dar ce tip de expresionism? Sub ce auspicii și în ce cadre sunt turnate viziunile? Cum se densifică, pentru a nu fi o poză, postura de poet blestemat, damnat? În viață, dramele lovesc și distrug omul, acoperă ca un lințoliu familiile, afectează o (micro)comunitate
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
făcut limba română. E temperamentoasă și, cu toate că scrie pe „teme”, făcînd mereu un fel de „definiții” de stări sau atitudini, se avîntă fără spaime în retoricile viforoase ori focoase. De-ar fi avut ce-i trebuia, o putea întoarce spre expresionism, căci se pronunță destul de elansat, cu patos participativ chiar și-n „meditații”: Ca marea frămîntată de valuri spumegate,/ Așa se sbat gîndurile aprinse și severe,/ Erau lung timp supuse, prizoniere,/ Acum țipă de dorul libertății” etc. (Evadare). Oximoroanele sunt și
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Sub unghi artistic, după stilul Secession și Moderne-Style, "conturat și tarabiscotat, de la 1900", după futurismul lui Marinetti, care a trimis Noii Reviste Române "o lungă și apologetică epistolă în chip de mesagiu, care însă n-a convins pe nimeni", după expresionismul ce ar fi fost lansat, de asemenea "fără succes", de Ideea europeană, după "arta neagră" și după jazzul negrilor, "violent și sincopat, zbucnit să-ți taie respirația", se ivește, în fine, cubismul, ce "avea să dezlănțuie cumplitele sale ravagii printre
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
pe care nu știe să le definească. Bineînțeles că acesta era doar unul din semnalele pe care le-am urmărit. Cercetarea mea, incitată de altele, premergătoare, în primul rînd de lucrarea lui Ovid S. Crohmălniceanu din 1971 (Literatura română și expresionismul) dar și de valoroase contribuții semnate, în timp, de George Gană, Dan C. Mihăilescu, Marin Mincu, Dinu Flămând a prelucrat, dacă se poate spune așa, un număr important de sugestii și de deschideri. Mai ales de fecunde deschideri datorate interpretărilor
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
exaspereze pentru ca, apoi, să deregleze tribulații interioare, prefăcînd suportabilul în insuportabil. Aceasta întrucît privește ideologia literară. Pe de altă parte un efect de distanțare de clișeele vechilor interpretări se impune și la nivelul înțelesurilor metaforice. Căci diferența între simbolism și expresionism nu este decît marginal terminologică. În realitate simbolismul ornamentează realul, supralicitează imagistic (pînă la incantație) posibilitățile limbajului, pe cînd expresionismul înclină spre grotesc și disonanță, altfel spus concentrează, simplifică, stilizează existența, dă prioritate unor proclamații anticonformiste, antirăzboinice, antiburgheze (în sensul
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
un efect de distanțare de clișeele vechilor interpretări se impune și la nivelul înțelesurilor metaforice. Căci diferența între simbolism și expresionism nu este decît marginal terminologică. În realitate simbolismul ornamentează realul, supralicitează imagistic (pînă la incantație) posibilitățile limbajului, pe cînd expresionismul înclină spre grotesc și disonanță, altfel spus concentrează, simplifică, stilizează existența, dă prioritate unor proclamații anticonformiste, antirăzboinice, antiburgheze (în sensul ostilității față de cei ce desfigurează visul). Două articole apărute în urmă cu cîtva timp în România literară, constată, odată mai
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
Barthes relevă că orice act de comprehensiune se constituie dintr-un lanț de receptări, teză reluată și continuată de Jauss. Procesual vorbind, într-un asemenea lanț se înscrie și dialectica clarificării locului pe care îl ocupă simbolul în simbolism și expresionism. Într-o partitură simbolistă simbolurile trimit la o finalitate tropică; în expresionism sînt implantări demonstrative, deci modalități-șoc de a descătușa comportamentul social. În acest sens "misterele" lui Blaga (vezi Zamolxe) pun simbolurile la contribuție pentru a conferi o dimensiune revelatoare
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
de receptări, teză reluată și continuată de Jauss. Procesual vorbind, într-un asemenea lanț se înscrie și dialectica clarificării locului pe care îl ocupă simbolul în simbolism și expresionism. Într-o partitură simbolistă simbolurile trimit la o finalitate tropică; în expresionism sînt implantări demonstrative, deci modalități-șoc de a descătușa comportamentul social. În acest sens "misterele" lui Blaga (vezi Zamolxe) pun simbolurile la contribuție pentru a conferi o dimensiune revelatoare confruntării între filozofie și viață, între desfătare și participare. Poezia blagiană, mai
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
după Junimea și Gândirea, o altă grupare, Cercul Literar de la Sibiu, să se impună la un nivel comparabil, prin valoarea și originalitatea operelor cărora le-a dat naștere". După Literatura română între cele două războaie mondiale sau Literatura română și expresionismul, acest volum purtând semnătura regretatului Ov. S. Crohmălniceanu este o contribuție exegetică la fel de importantă, prima și, deocamdată, singura de o asemenea anvergură dedicată Cercului Literar de la Sibiu.
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
România mai ales în ipostaza sa de critic literar. În urmă cu mai mulți ani i s-a publicat în traducere importanta sinteză Lecturi din poezia americană (1968). A mai publicat, între altele eseul monografic asupra lui Théophile Gautier (1972), Expresionism, Dada, suprarealism și alte isme (2 vol., 1976), alături de numeroase eseuri în reviste de prestigiu, ca "Les Lettres Nouvelles" sau "Critique". Bun cunoscător al literaturii și artei românești, a tradus primele poeme ale lui Tristan Tzara (în colaborare cu Mircea
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
ofensivă coșmarescă, uneori cu accente tragice, alteori doar grotești, iar, în al treilea rînd, o încurcătură la fel de nonșalantă între imaginația proprie, cine știe ce sfaturi docte, și cîteva albume de pictură postcezanniană, în special aceea a începutului de secol care cuprinde cubismul, expresionismul, pe Fernard Leger, pe Chagal, pe Braque și, evident, de data aceasta, pe Picasso cel adevărat doar cînd a ajuns mare. O energie lăuntrică, o foame de spațiu și o spaimă de vid, o bucurie a enunțului și o năzuință
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]