164 matches
-
de aproximativ 90° în pendularea anterioară și de 140° în pendularea posterioară; forță de impulsie mare și rapidă; dorința de a menține viteza obținută un timp cât mai lung. În realizarea acestei faze, o importanță crescută o are „acțiunea mușchilor extensori ai labei piciorului”, atenția fiind îndreptată spre „obținerea unei contracții maxime la acest nivel (al gleznei)”, așa cum specifica și Alexandrescu, Tatus, Ardelean (1983). Laba piciorului ia contactul cu solul pe pingea, în ușoară flexie dorsală. Acțiunea „de cedare” în momentul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
punea pe faza de impulsie când proiecția CMC, cădea, în faza de contact, mult înaintea sprijinului, corpul fiind „împins înainte printr-o extensie a șoldului, genunchiului și articulației” gleznei. În acest caz viteza de deplasare este limitată de forța mușchilor extensori, în principal de forța cvadricepșiilor femurali. Această analiză tradițională este depășită. Analizele anatomo - funcționale, recente, realizate de Tidow / Wiemann (1994) citat de W. Vonstein au scos în evidență că faza de amortizare (frânare) are o mare importanță în atingerea vitezei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
membrului inferior în faza de „agățare-tracțiune”. Alergarea cu viteză maximă se poate realiza prin acțiunea grupelor musculare ce acționează asupra șoldului: gluteali (m. gluteus maximus), adductori (m. adductor magnus) dar și prin intermediul ischiogambierilor (biceps femoris, caput longum, semitendinosus, semimembranosus). Principalii extensori ai coapsei sunt mușchii gluteali dar în această mișcare specifică de deplasare influența lor este minoră, idee susținută de Tidow / Wiemann (1994) care afirmă că „acest fapt poate fi ilustrat prin diagrama activităților electrice (EMS) ale unor mușchi în mișcări
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
deplasare influența lor este minoră, idee susținută de Tidow / Wiemann (1994) care afirmă că „acest fapt poate fi ilustrat prin diagrama activităților electrice (EMS) ale unor mușchi în mișcări diferite (Fig. 6). Această diagramă subliniază ideea că ischiogambierii sunt principalii extensori ai capului femural și sunt responsabili de producerea vitezei orizontale maxime în sprint. De asemenea, antrenamentele pe bază de „tracțiune” în deplasările cu viteză maximă sunt preferate față de cele pe bază de împingere”. Din cele prezentate se desprinde ideea că
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
rezultat a unei corecte așezări a tălpii pe sol urmată de o tragere fără pauză. Pentru îmbunătățirea lungimii pasului se folosesc o serie de exerciții dintre care amintim: exerciții bazate pe desprinderi pentru dezvoltarea forței elastice și explozive (ai mușchilor extensori ai coapselor); exerciții cu greutăți ușoare pentru dezvoltarea forței maxime (a mușchilor flexori ai coapselor și picioarelor); alegări sărite pe 30-100 m, înregistrând timpul și numărul de pași, pentru creșterea lungimii pasului; sărituri cu coarda sau cu îngreuieri (saci de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
al doilea rând de oase ale masivului carpian; - două fațete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; - două fațete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunghiulară cu: - față posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor degetelor; - fețe laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; - margini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară are forma unui cap turtit în sens transversal fiind mai proeminentă anterior. Prin intermediul acesteia se realizează articularea cu prima falangă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
face corp comun cu osul; - o față inferioară articulară pentru trohleea astragaliană la care se pun în evidență: * creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; * două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; - o față anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; - o față posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; - o față externă ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; - o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă - ce prezintă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Acțiunea este de extensie a antebrațului pe braț. Inervația provine din nervul radial. MUȘCHIUL ABDUCTOR LUNG AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața posterioară a ulnei, - membrana interosoasă a antebrațului. Pe baza primului metacarpian. Se încrucișează musculatura extensorilor radiali ai carpului. Din ramura radială din nervul interosos posterior. Acțiunea: 1. abductor al policelui și al mâinii, 2. sinergică cu a flexorilor. MUȘCHIUL EXTENSOR SCURT AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea: - fața posterioară a ulnei, - membrana
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - membrana interosoasă, - 1/3 mijlocie a feței posterioară a ulnei. Pe falanga distală a policelui. Tendonul mușchiului merge inițial alături de cel al mușchiului scurt extensor al policelui pentru ca proximal de retinaculul extensorilor să se despartă de acesta pentru ca apoi să I se alăture în dreptul bazei metacarpianului I. Se formează un spațiu denumit “tabachera anatomică” în care se găsesc tendoanele mușchilor scurt și lung extensor radial al carpului și artera radială. Prin nervul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
scurt extensor radial al carpului, - planul profund: mușchiul supinator. MUȘCHIUL BRAHIORADIAL Inserția de origine Inserția terminală Inervație - marginea laterală a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. La baza procesului stiloid al radiusului. Raporturi - este acoperit de fascia antebrahială; - acoperă mușchii: extensorii radiali ai carpului, rotundul pronator și radiusul; - marginea radială are raporturi cu ramura superficială a nervului radial și cu vasele radiale; - este încrucișat de tendoanele mușchilor lung abductor al policelui și extensor scurt al policelui. Acțiunea: 1. flexor al antebrațului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mâinii pe antebraț, 2. abductor al mâinii. MUȘCHIUL SUPINATOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - epicondilul humeral lateral. Fața laterală și anterioară a 1/3 proximale a radiusului Cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Din nervul radial prin ramura sa profundă. Acțiunea este de 1. supinație a antebrațului. supinator al antebrațului, 2. supinator al mâinii. MUȘCHII MÂINII Mușchii mâinii se grupează în
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
abductor al mâinii. MUȘCHIUL SUPINATOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - epicondilul humeral lateral. Fața laterală și anterioară a 1/3 proximale a radiusului Cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Din nervul radial prin ramura sa profundă. Acțiunea este de 1. supinație a antebrațului. supinator al antebrațului, 2. supinator al mâinii. MUȘCHII MÂINII Mușchii mâinii se grupează în trei loje: eminența tenară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
tendoanelor mușchiului flexor profund al degetelor. * fața laterală a articulației metacarpo-falangiene de la ultimele patru degete, * pe tendonul extensorului comun al degetelui respectiv. - median pentru cei doi mușchi lombricali laterali, - ulnar pentru cei doi mușchi lombricali mediali. * flexori ai primei falange, * extensori ai ultimelor două falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se găsesc dispuși în spațiile interosoase; sunt 3 mușchi palmari și 4 dorsali. MUȘCHII INTEROSOȘI PALMARI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchii interosoși palmari ocupă spațiile interosoase II, III, IV
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchii interosoși palmari ocupă spațiile interosoase II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Din nervul ulnar. * flexori ai falangei proximale, * extensori ai ultimelor falange, * adductori ai degetelor. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. * baza falangei distale, * pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Din nervul ulnar. * flexori ai falangei proximale, * extensori
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
extensori ai ultimelor falange, * adductori ai degetelor. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. * baza falangei distale, * pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Din nervul ulnar. * flexori ai falangei proximale, * extensori ai ultimelor falange, * abductori ai degetelor. MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR Musculatura membrului inferior se poate descrie ca fiind proprie a bazinului și musculatura membrului inferior liber: coapsă, gambă și plantă. MUȘCHII BAZINULUI Musculatura bazinului este dispusă sub forma unui con în jurul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), 5. susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI - MUȘCHII REGIUNII DORSALE MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
corporală a voleibalistului. Structura anatomică a acestei microfaze se compune din următoarele: calcaneul se mișcă în jurul axei frontale, în articulația transversală a metatarsului, astfel încât tuberculul calcaneului se apropie sau se îndepărtează, dispunându-se mai mult vertical. Mușchii posteriori ai coapselor (extensorii) și tricepsul se contractă, iar cvadricepsul femural este într-un tonus foarte crescut. Acest mod de acțiune al mușchilor este necesar pentru asigurarea poziției de împingere și de susținere a tălpilor din momentul frânării, dinaintea săriturii. În a doua microfază
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mâini de jos - preluarea; 7.4.3. Lovirea cu o mână de sus (la atac și la serviciu). 7.4.1. Lovirea cu două mâni de sus Efortul este de tip menținere la nivelul membrelor superioare. Mușchii flexori ai degetelor, extensorii corpului, flexorii cotului, anteductorii brațului și ridicătorii ce basculează lateral scapula formează un lanț. Mușchii lanțurilor vertebrale fac efortul static de menținere la nivelul trunchiului, iar lanțul triplei extensii la nivelul membrelor inferioare. Pentru asigurarea poziției corpului se face și
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
poziție arcuită, membrele inferioare extinse și flexate, cu membrele superioare ridicate, cu brațul cu care lovește mingea mai sus, flexat ușor din articulația cotului, iar celălalt la nivelul umărului asigură poziția echilibrată în aer. Această poziție este asigurată de mușchii extensori ai trunchiului și coapsei cât și de extensorii gambei și antebrațului. Lovirea se face prin flexia trunchiului, coborând membrul superior care nu lovește, întinderea și ducerea înainte a brațului lovitor printr-o mișcare de biciuire. Lovirea se face energic printr-
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
membrele superioare ridicate, cu brațul cu care lovește mingea mai sus, flexat ușor din articulația cotului, iar celălalt la nivelul umărului asigură poziția echilibrată în aer. Această poziție este asigurată de mușchii extensori ai trunchiului și coapsei cât și de extensorii gambei și antebrațului. Lovirea se face prin flexia trunchiului, coborând membrul superior care nu lovește, întinderea și ducerea înainte a brațului lovitor printr-o mișcare de biciuire. Lovirea se face energic printr-o contracție balistică de tip învingere a unui
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
antebrațului. Lovirea se face prin flexia trunchiului, coborând membrul superior care nu lovește, întinderea și ducerea înainte a brațului lovitor printr-o mișcare de biciuire. Lovirea se face energic printr-o contracție balistică de tip învingere a unui lanț muscular - extensorii cotului, retroductorii și adductorii articulației scalpulo-toracică, basculatorii mediali ai scapulei. Se completează la nivelul trunchiului cu mușchii peretelui abdominal, la membrele inferioare cu flexorii coapsei, extensorii gambei. Contactul cu mingea se realizează în podul palmei cu degetele desfăcute pe seama unei
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
se face energic printr-o contracție balistică de tip învingere a unui lanț muscular - extensorii cotului, retroductorii și adductorii articulației scalpulo-toracică, basculatorii mediali ai scapulei. Se completează la nivelul trunchiului cu mușchii peretelui abdominal, la membrele inferioare cu flexorii coapsei, extensorii gambei. Contactul cu mingea se realizează în podul palmei cu degetele desfăcute pe seama unei mișcări a brațului care se întinde spre în sus și înainte în timp ce palma pleznește mingea printr-o flexie puternică, urmată de coborârea brațului cu palma și
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
relaxare de cea de tensiune. Terapeutul învață subiectul să-și dezvolte simțul kinestezic tensionând, timp de 7-8 sec. și apoi relaxând, timp de 15 sec., fiecare grup muscular într-o manieră progresivă și într-o anumită ordine: bicepsul, tricepsul, flexorii, extensorii (inițial pe partea stângă, apoi pe cea dreaptă), se continuă cu mușchii membrelor inferioare, cu cei abdominali, toracici, spinali și faciali, se identifică reziduurile tensionale din anumite grupe de mușchi până se ajunge la o relaxare musculară totală, fază în
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunahiulară cu: -fa]ă posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor deaetelor; -fe]e laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; -maraini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară (caput), diaitală are forma unui cap turtit în sens transversal fiind mai proieminentă anterior. Prin intermediul acesteia se realizează articularea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superioară ce face corp comun cu osul; -ofață inferioară articulară pentru trohleea astragaliană la care se pun în evidență: - creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; -ofață anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; -ofață posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; -o față externă (incizura fibularis) ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; -o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă (malleolus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]