288 matches
-
și-i umplu de sânge. Între timp răsărise luna. La liziera pădurii îi așteptau fetele. - Vai de mine, cred că-i aleargă sătenii! Tinerii trec ca glonțul pe lângă ele și abia după vreo sută de pași se prăbușesc la pământ, extenuați. Fetele se apropie speriate și-i întrebară ce s-a întâmplat, dar aceștia nu le recunosc și bolborosesc într-una ceva neînțeles. Privirea lor este rătăcită de parcă-l văzuseră pe Satana. Și chiar așa era! Îi strânseră în brațe și
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
și-a permis o întrebare retorică. Știa că aproape nu va mai găsi. Și tot din cauza trucurilor tale". "Ești sclipitor, Mephisto... dar nu am mușcat momeala. Fiecare își vede de drumul său". Diavolul a dispărut din încăpere, lăsându-mă palid, extenuat. "Felicitări! Ai trecut de al treilea nivel", a venit obișnuita confirmare. Cred că sunt, pur și simplu, prea bun", am gândit, și în același timp am înghețat, fiindcă replica mea aducea izbitor de mult cu cea a tânărului avocat din
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
-l sub chip de femeie, de câini sau animale înfiorătoare care sunt gata să-l atace, tulburându-i somnul cu multe zgomote sau chiar vătămându-l. Ba încă și sperând într-o reacție contrară de respingere, atunci când îl vedeau mai extenuat, îl trezeau noaptea din scurta lui ațipeală ca să se roage! În unele nopți i se arătau luminoși zicându-i: Atanasie scoală și te roagă lui Dumnezeu dar el cunoscând, le răspundea: Dar până acum cui m-am rugat? De multe
SF. ANTONIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365965_a_367294]
-
întorcând capul în partea opusă sursei de lumină. Durerea primului contact cu aceasta pierdea încet-încet din intensitatea inițială, potolindu-se, devenind egală. Emanuela se afla pe pat într-o poziție nefirească și nu înțelegea de ce. „Ce s-a întâmplat?” Era extenuată. A închis ochii, din nou, încercând, printr-un exercițiu de memorie, să-și amintească cum a ajuns așa. Ceasul. Da. Ultima imagine, era aceea cu ceasul. Indica 15.47. Deschise ochii și privi către acesta: 19 și 40 de minute
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
cu copiii la Școala Duminicală și... unul mai ciudat: să hoinăresc cu mintea în liniște, cu ochii închiși, câteva minute, dacă nu zi de zi, măcar aproape zilnic. Aceasta mă ajută să mă adun și să îmi revin, atunci când sunt extenuată fizic și psihic. Deseori, chiar și agitația orașului mă obosește, alteori mă înviorează; depinde de starea mea interioară. - Cum îți petreci timpul liber? - Scriu, citesc, mă plimb. - Ce mesaj vrei să le transmiți cititorilor noștri? - Pentru că,lumea în care trăim
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
un efort mental de a se trezi, înțelegând în acele scurte momente de luciditate că este singură, că este în baie pe gresie și că trebuie să-și mobilizeze toate forțele pentru a ieși de acolo, pentru a se salva. Extenuată, întinse mâna spre clanța ușii. Încercă să deschidă ușa, dar un anume ceva o bloca. Apoi, spre norocul ei, își dădu seama că tocmai trupul său bloca ușa cu spatele. Încercă să se ridice, dar picioarele nu o ascultau, nu
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
cu copiii la Școala Duminicală și... unul mai ciudat: să hoinăresc cu mintea în liniște, cu ochii închiși, câteva minute, dacă nu zi de zi, măcar aproape zilnic. Aceasta mă ajută să mă adun și să îmi revin, atunci când sunt extenuată fizic și psihic. Deseori, chiar și agitația orașului mă obosește, alteori mă înviorează; depinde de starea mea interioară. - Cum îți petreci timpul liber? - Scriu, citesc, mă plimb. - Ce mesaj vrei să le transmiți cititorilor noștri? - Pentru că,lumea în care trăim
ATUNCI CÂND SENTIMENTELE, ÎNGRIJORĂRILE, SLĂBICIUNILE DEVIN STIHURI DESPRE LACRIMI ŞI ZÂMBETE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352651_a_353980]
-
pentru mine o profundă convingere interioară ce am căpătat-o în timpul detenției mele. Și am să-ți spun prin ce anume se diferențiază sentimentul creștin autentic, de o emoție creată de o energie pozitivă. În momentele când eram cel mai extenuat de influențele dăunătoare, în clipele când mă simțeam cel mai prăbușit, când nu vedeam în interiorul meu decât un abis, atunci prin intermediul evangheliștilor laici am început să citesc Biblia. Ușor, ușor, harul imens al lui Dumnezeu a început să-mi atingă
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352711_a_354040]
-
acesta, continuă: - Acum este bine, operația s-a încheiat. Ne rămâne doar să așteptăm și... să ne rugăm! Următoarele 48 de ore, dar în special primele 24, sunt critice. Ce a depins de noi, am făcut, completă vizibil obosit, chiar extenuat, Vlad. Dragoș își consultă ceasul. - 02.30??? Dar spuneai, cel mult 01.30!?! Ce s-a întâmplat? - Stai liniștit, Dragoș! Contează că a trecut, iar acum este bine... Am întâmpinat mari probleme. Am crezut că o pierdem... A intrat, din
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
Aaa...! Și află ce face colega ta, infirmiera... Nu mai țin minte cum se numește... Și ține-mă la curent... - Am înțeles. Mergi liniștită și odihnește-te! De altfel, nici nu trebuie sa-mi spui... Se vede foarte bine: ești extenuată. Mă voi ocupa eu de tot. Cele două și-au luat rămas bun și au plecat în direcții opuse. Dorina urma să intre în serviciul de noapte, iar Emanuela a plecat spre casă. Mergea cu pași mici și rari, cu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
politică: Shame on all of you! Iluzionist, să mă cunoască lumea, așa cum eu, o fac să mă-nțeleagă, am printre degete, mizeria ce de la bani se trage, i-am numărat și azi și ieri, de-o săptămâna bună, sunt obosit, extenuat și mi-e deajuns de-atâta truda. M-am săturat să mi se spună, ca-n altă lume e mai bine, nu va-nțeleg, chiar de-aș putea, de ce, uitați-vă la mine, sunt frânt și obosit, nici nu miros
ILUZIONISTUL... de COSTI POP în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350739_a_352068]
-
a deschis ochii în timp ce se afla în apă. A observat băiețelul cum curgea, lin și nemișcat, către fundul apei. L-a lovit puternic în piept, de jos în sus, pentru a-l arunca înspre suprafață, repetând lovitura. Deasupra luciului apei, extenuat, l-a întors cu spatele spre el, continuând prin lovituri să-l împingă spre mal, știut fiind faptul că în astfel de cazuri, cei în pericol de înec pot avea reacții imprevizibile, ce pot pune în pericol siguranța salvatorilor și
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
scrie) - Micul Meu Jurnal, tu nu te mai afli pe strada Gyöngyösi István nr. 3! Adică acasă! Nici la Aniko, nici la Tușnad, nici la Balaton, nici la Pesta, nicăieri unde ai fost cu mine... Ci în ghetou!!! (azvârle jurnalul, extenuată) - Primarul Gyapay Laszlo a dat ordinul de ghetoizare... Ghetoul din Oradea, un ghetou de tranzit, „Sogenannte Durchgangsgetto”, un ghetou model, se spune... Și cel mai mare din Ardeal și din toată Ungaria... Trei zile am stat acasă cu sufletul la
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
2014 Toate Articolele Autorului ÎN SINGURĂTATE În ropotul de tobe ale inimii neliniștite, Pășesc încet și par indiferent, observă, Cuvintele îmi sunt așa nepotrivite, Pe fiecare în parte memoria-l conservă. În haosul de gânduri ce mă înconjoară, Mă zbat extenuat și nu mai am putere, Problema care este mai ușoară, Mă face să sufăr mult și cu durere. Nu-s eu acel ce ar trebui să fie, Un liber gând să-l am aparte, Mi-e frică de mine, noaptea
ÎN SINGURĂTATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371980_a_373309]
-
Am convingerea că aprofundarea acestor gânduri inspirate va aduce tuturor celor suferinzi, speranță și putere pentru a sta în picioare și a rezolva situații dificile. Dar mai presus de orice, puterea lui Iisus Hristos se va pogorâ în ființele celor extenuați și slăbiți oferindu-le noi puteri de a lupta până la capăt. Iar uneori în funcție de fiecare persoană și de planul lui Dumnezeu cu fiecare dintre noi pot veni mari izbăviri din partea cerului. Încât uneori stai în fața a ceea ce Dumnezeu a făcut
MAI PRESUS DE PUTEREA UMANĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371115_a_372444]
-
Mă bucur foarte mult ca fierul iodat îți face așa de bine și eu am luat două sute de pastile însă cred că nu voiu lua acum, mă mai las îs în voia soartei să văd ce-a mai fi ". 1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
neputincioasă spre telefon. Pe cine ar fi putut suna la ora aceea? Și...ce să-i spună? Dealtfel telefonul... nu, nu era sigur. Degetele i se încleștară de pătură simțind cum un alt val de sânge o inundă. Se simțea extenuată și când ieși din baie respirând cu dificultate, hotărârea era luată; începu cu mișcări lente să se îmbrace. Îi venise ideea - cum de nu-i trecuse asta prin minte mai devreme - că ar fi mai bine să se ducă până la
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
foarte bine cu ea, să încălzească o oală de 10 litri de apă, să fie pentru baie, să aibă totul pregătit. Nu se va folosi cristelniță. Nu este voie în spital... - Bine, Emanuela! Am înțeles. Culcă-te și tu! Ești extenuată și mâine trebuie să fii odihnită. La revedere! Noapte bună! - Angela, vii și cu băieții, da? Pa! Noapte bună! - Da, desigur! Noapte bună! Emanuela se grăbi către baie simțind nevoia să se relaxeze, iar aici era singurul loc unde reușea
ÎN MÂNA DESTINULUI...( 2 ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377006_a_378335]
-
negură opacă și densă, dar parcă ieșise din propriul corp și îl abandonase complet. Mintea îngreunată de oboseală și confuzie, ... XXIV. DILEME 23, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017. Maria și Cristian ajunseră gâfâind extenuați, la locul în care se despărțiseră de Liviu, privindu-se descurajați de insuccesul căutărilor, când atenția le fu atrasă de mulțimea, ce se adunase în jurul cuiva, sau a ceva...Teama li se insinuă în suflet, asemeni unui șarpe viclean și
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă, să-i ... Citește mai mult Maria și Cristian ajunseră gâfâind extenuați, la locul în care se despărțiseră de Liviu, privindu-se descurajați de insuccesul căutărilor, când atenția le fu atrasă de mulțimea, ce se adunase în jurul cuiva, sau a ceva...Teama li se insinuă în suflet, asemeni unui șarpe viclean și
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
ceva bani din economiile ei, numai să scape de tortura insistențelor lui. Nici că-și dorise altceva, pezevenghiul! O zbughi cu promisiunea că va fi la autogară la ora potrivită pentru a prinde autobuzul de seară. Alexandra ajunse la întâlnire extenuată și cu nervii făcuți praf de cât trăsese de bagaje de una singură, dar de frățiorul ei, nici urmă. Dacă pleca fără el, ar fi aflat părinții de evadarea lui de la obligațiile care-i fuseseră impuse și cu siguranță ar
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
Mă bucur foarte mult ca fierul iodat îți face așa de bine și eu am luat două sute de pastile însă cred că nu voiu lua acum, mă mai las îs în voia soartei să văd ce-a mai fi ". 1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
scurt repaus. Tolăniți pe paturi, începură să spună glume și bancuri. După vreo două ore declarară deschisă festivitatea de revelion! Se toastă, se cântă și se dansă. Gabriela nu mai rezistă tentației și dansă alături de colegii săi. După câteva dansuri, extenuată, se retrase liniștită pe un scaun. Către orele douăzeci și trei, în plină distracție, se produse un fapt neașteptat. Gabriela se schimbă brusc la față și deodată o apucară durerile facerii. Adrian dădu în bâlbâială de parcă pe el îl apucaseră
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
S.Dumitrescu, 2003). Relația volumul intensitatea în jogging Practicarea joggingului raportat la relația volum - intensitate (relația distanță/durată tempo) impune alegerea acelui tip de alergare care să permită joggerului, ca în timpul alergării și la sfârșitul acesteia, să nu se simtă extenuat, obosit, să nu resimtă anumite dureri și să nu aibă vreo leziune. „Când ar trebui să crească intensitatea în jogging fără a micșora volumul?” sau „Când ar trebui să crească volumul în jogging fără a micșora intensitatea?” pot fi două
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
va căsători. În fața reproșului tăcut ori a ostracizării fățișe, accentuate după moartea lui Iosif, scriitorul, fire orgolioasă, bravează, caută să se impună publicând frenetic. Numit, în 1911, inspector în Ministerul Cultelor și Artelor, are de suportat alte atacuri în presă. Extenuat psihic, cu o viață conjugală furtunoasă, lucrează foarte puțin. Câteva proze și poezii, unele semnate Ola (Olla) Canta (pseudonim folosit în colaborare cu Leon Feraru), ce apar în „Flacăra” și în „Înfrățirea”, sunt ultimele scrieri. La 27 octombrie 1914, în
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]