508 matches
-
justitia @ justice . com Roman de factură psihologică, “Viața pe fugă” de Mirela Roznoveanu se remarcă prin interesul pentru social, pentru descrierea de persoanje și evocarea în detaliu a mediului, dar și prin modul exemplar în care autoarea știe să surprindă exteriorizarea sufletului, mutațiile sufletești sau interiorizarea lumii în conștiința personajelor. Volumul este scris în exil și zugrăvește cu măiestrie nu doar Lumea Nouă, ci și momente cheie din trecutul României comuniste. Roman de factură psihologică, “Viața pe fugă” de Mirela Roznoveanu
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
trecutul României comuniste. Roman de factură psihologică, “Viața pe fugă” de Mirela Roznoveanu se remarcă prin interesul pentru social, pentru descrierea de persoanje și evocarea în detaliu a mediului, dar și prin modul exemplar în care autoarea știe să surprindă exteriorizarea sufletului, mutațiile sufletești sau interiorizarea lumii în conștiința personajelor. Volumul este scris în exil și zugrăvește cu măiestrie nu doar Lumea Nouă, ci și momente cheie din trecutul României comuniste. Mirela Roznoveanu, deținătoare a Premiului pentru literatură comparată 2008 Printre
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
titlul celebrului tablou al lui Paul Gauguin), care sunt întrebările oricărui individ în fața destinului său și care se află la baza oricărei biografii, consider că opera de artă și opera literară (cei hărăziți pot spune astfel) nu sunt altceva decât exteriorizarea însăși a artistului/scriitorului. Sunt formele lăuntrice care se înfăptuiesc mai întâi în interior și care apoi izbucnesc cu toată forța în afară...Scrisul nu este o meserie ca oricare alta, scrisul înseamnă artă, înseamnă o formă de libertate în
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
piciorul meu, luptându-se cu sârg să înfrângă forța provocatorului de nebunii. Cu cât se străduia mai tare, cu atât opoziția era și mai îndârjită. Aveam senzația că pătrund până în cele mai ascunse adâncituri, trăind plăceri incomensurabile, nedefinite, după fiecare exteriorizare verbală a partenerei. Îmi era datoare cu un final sincron, așa că am avertizat-o să nu fie același ca în seara petrecută la mine acasă. Încă nu era grabă, doream amândoi să prelungim cât mai mult această deosebită senzație de
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
comunistă,” dar și în România comunistă ce atribuiau discursurilor lui „conotații capitaliste”. Toate frământările tânărului student marcat de teoriile filozofilor renumiți la moda timpului, sunt amănunțit și atent redate, ceea ce îmi demonstrează ori o documentare foarte profundă a fenomenului, ori exteriorizarea crezului filozofic al autorului. Mă folosesc de acest moment, să avertizeze cititorul căutător în această carte doar al acelui erotism apărut în prezentările pe care eu le-am întâlnit până acum, că se vor trezi în fața unor pagini excepționale de
CLIPA INSOLITĂ A WAREI MESSNER, SAU ROMANUL INSOLIT AL LUI OCTAVIAN ANUȚA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/365883_a_367212]
-
de Dumnezeu pentru supravieț uire. La fel nu mi am pus întrebarea de ce scriu când la vârsta de 14 ani, am aș ternut primele gânduri în catrene, care recitindu le îmi produceau fiori, inefabile sentimente necunoscute până atunci. Acea intimă exteriorizare a trăirilor, consemnate într un carneț el, nu a fost cunoscută mulți ani de către pă-rinți, colegi și prieteni. La fel ca respirația, scrisul îl consideram, încă de pe atunci, ceva venind din interiorul biologicului, o necesitate de supraviețuire, o concentrată ascultare
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]
-
asemeni unui film sau unei cărți, oare cum aș putea să arăt cu atâtea imagini pe care niciodată nu aș putea să le mai scot din minte singura mea sansă este arta mea daca vreau sa trăiesc forma sublimă de exteriorizare.” “Imaginea ferestrei” În “Imaginea ferestrei”, lucrurile sunt reașezate în ordinea firească și bunul simț are câștig de cauză, prin artă, în fața iraționalului și agresivității societății. Doar astfel poate fi explorată lumea, iar mediul malefic, irațional, pervertitor al imaginilor „care ne
„ILINCA”, PROZĂ SCURTĂ DE VICTORIŢIA DUŢU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352538_a_353867]
-
despre un Om, chiar și într-un moment de circumstanță, la ceas aniversar; este greu fiindcă, dincolo de Bine, Frumos și Adevăr, stă ființa vie, concretă - un complex fizic, psihic și intelectual armonios sau disproporționat, un ansamblu de afecte, trăiri și exteriorizări nu totdeauna perceptibil în toată profunzimea sa; și este cu atât mai greu, când Omul se numește Viorel Faur, una dintre personalitățile accentuate ale culturii românești actuale. Când, trecând peste prețuirea și devoțiunea ce i le porți, luciditatea și temperanța
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
recidivare a tentației îmbrățișării chemării muzelor poezicești Euterpe și Erato, întrucât, la aceeași editură, cu doar câteva luni înainte, profesorul-poet a publicat volumul Philemon și Baucis. Dacă acesta părea să fie un accident în biografia operei sale pe ansamblu, o exteriorizare cathartică a unui sentiment de disperare și neputință în fața destinului, un trist cântec de lebădă născut din biograficul marcat dureros spre insuportabil de pierderea celeilalte jumătăți a ființei sale, volumul de față vorbește deja despre un poet autentic în curs
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
recidivare a tentației îmbrățișării chemării muzelor poezicești Euterpe și Erato, întrucât, la aceeași editură, cu doar câteva luni înainte, profesorul-poet a publicat volumul Philemon și Baucis. Dacă acesta părea să fie un accident în biografia operei sale pe ansamblu, o exteriorizare cathartică a unui sentiment de disperare și neputință în fața destinului, un trist cântec de lebădă născut din biograficul marcat dureros spre insuportabil de pierderea celeilalte jumătăți a ființei sale, volumul de față vorbește deja despre un poet autentic în curs
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
piciorul meu, luptându-se cu sârg să înfrângă forța provocatorului de nebunii. Cu cât se străduia mai tare, cu atât opoziția era și mai îndârjită. Aveam senzația că pătrund până în cele mai ascunse adâncituri, trăind plăceri incomensurabile, nedefinite, după fiecare exteriorizare verbală a partenerei. Îmi era datoare cu un final sincron, așa că am avertizat-o să nu fie același ca în seara petrecută la mine acasă. Încă nu era grabă, doream amândoi să prelungim cât mai mult această deosebită senzație de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
durează câteva nanosecunde să fie simultan scrise sau citite 64 celle de memorie. Este o performanță. Dar nu este suficientă. Mărirea liniilor de intercomunicare, practic realizată prin gruparea mai multor microprocesoare într-un sigur cip duce la dificultăți de amplasare. Exteriorizarea unui sigur pin necesită un spațiu cât toate celelalte elemente la un loc. Creierul a rezolvat problema prin volum. Celulele de memorare sunt pe o suprafață exterioară a unei sfere aproximative iar intercomunicațiile pasive ocupă tot volumul sferei. Legătura cu
PATENT NATURA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362710_a_364039]
-
elev pocnește plesnitori de peretele din spate, ceea ce-l aduce pe Marius Chicoș Rostogan, într-o stare de enervare ce crește pe măsură ce gestul elevului obraznic se repetă, iar elevii spun că acesta este Popescu. Vocabularul dascălului devine principala formă de exteriorizare a încordării nervoase la care este supus. El le adresează întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” pe care o reia de două ori cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
oferi părților consultanță juridică în cauzele pe care le soluționează. Singurele momente când judecătorul ar putea constata că cerințele legale pentru constituirea asociației nu sunt îndeplinite sunt pronunțarea minutei și motivarea hotărârii de respingere a cererii, doar atunci fiind permisă exteriorizarea opiniilor judecătorului cu privire la fondul cauzei. În plus, principiul imparțialității instanței se opune ca aceasta să își exprime opinia, într-o procedură prealabilă, cu privire la faptul că neregularitățile constatate privesc dispozițiile art. 40 alin. (2) din Constituție, pentru
DECIZIA nr. 598 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298492]
-
scurt, în toată puterea cuvântului, reveria poetizează visătorul”. Poetica implicită a volumului aduce la acreditare ideea de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar în „În salon” se reține: „Am stare de avocat”. Visarea se configurează atât ca o stare fundamentală a spiritului, cât și ca o formă a sensibilității. Modul în care apare ea în text este
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi transcris; despre el
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
scurt, în toată puterea cuvântului, reveria poetizează visătorul”. Poetica implicită a volumului aduce la acreditare ideea de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar în „În salon” se reține: „Am stare de avocat”. Visarea se configurează atât ca o stare fundamentală a spiritului, cât și ca o formă a sensibilității. Modul în care apare ea în text este
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi transcris; despre el
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
floarea intelectualității vâlcene, venită să onoreze cu prezența pe autoarea, a cărei valoare era cunoscută din cele paisprezece volume publicate până acum, prin nenumăratele articole și editoriale, prin interviuri, cronici literare și de artă, prin eseuri și alte moduri de exteriorizare a harului Domniei Sale. Conținutul celor două „opere” literare prezentate, alocuțiunile rostite, reacțiile emoțional-estetice declanșate în sală ne îndreptățesc să spunem că am participat la o seară de neuitat. Prețuirea de care se bucură autoarea, distinsa doamnă Maria Diana Popescu este
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
A absolvit Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București (promoția 1988) și Facultatea de Utilaj Tehnologic din cadrul UTCB (promoția 1993). Desăvârșirea studiilor și atenția acordată mai apoi vieții profesionale, au lăsat puțin timp înclinațiilor sale artistice, care și-au așteptat vremea exteriorizării. Sedimentarea aspectelor legate de viața personală, i-au permis să aloce în ultimii ani și timpul necesar întâlnirilor periodice cu muza. Astfel debutează la maturitate, în anul 2014, în cadrul Clubului epigramiștilor „Frunza de arțar” al revistei Faptu Divers din Canada
MIHAI MANOLESCU de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340203_a_341532]
-
mod expres prin art. 30 alin. (2)]. Soluționarea proceselor aflate pe rolul instanțelor judecătorești este strict reglementată legal, fiind aplicabile regulile procedurale stabilite pentru fiecare materie în parte. Or, libertatea de exprimare, garantată prin Legea fundamentală, se referă la posibilitatea exteriorizării gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și la libertatea creațiilor de orice fel. În condițiile existenței unui cadru organizat al procesului judiciar, apărările formulate de părți nu intră sub incidența art. 30 din Constituție, acestea fiind ținute de respectarea normelor
DECIZIA nr. 449 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297834]
-
83 din Codul de procedură civilă, întrucât soluționarea proceselor aflate pe rolul instanțelor judecătorești este strict reglementată legal, fiind aplicabile regulile procedurale stabilite pentru fiecare materie în parte. Or, libertatea de exprimare, garantată prin Legea fundamentală, se referă la posibilitatea exteriorizării gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și la libertatea creațiilor de orice fel. În condițiile existenței unui cadru organizat al procesului judiciar, apărările formulate de părți nu intră sub incidența art. 30 din Constituție, acestea fiind ținute de respectarea normelor
DECIZIA nr. 314 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275344]
-
deseori împreună, frecvenţa cea mai mare fiind cauzată de accidentele de circulaţie. TCC pot fi închise sau deschise în funcție de apariția unei soluții de continuitate la nivelul scalpului care poate fi însoțită sau nu de fractura craniului sau de exteriorizare de țesut cerebral, dar o clasificare mai utila se bazează pe scorul Glasgow Coma Scale: Usor – GSC 14-15, pierderea stării de conștiență de scurtă durată Moderat – GCS 9-13. Sever – GCS ≤ 8 care prin definiție reprezintă comă. Pentru aprecierea invalidităţii sunt
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]