178 matches
-
se impună. Să știi că în celelalte țări critica e destul de indiferentă față de cărțile care apar. Există, bineînțeles, coterii literare, sfere de influență, grupuri de interese care fac politica susținerii scriitorilor și care, de cele mai multe ori, țin cont de criterii extraliterare. Eu nu zic că nu e bine ce se întâmplă acolo, dar trebuie să ne dezmeticim odată și să nu mai privim viața literară ca pe un paradis în care îngerii se coalizează împotriva diavolului, ci ca pe un amestec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care se concentrează asupra evoluției liricii românești din secolul trecut. Utilizând un corpus poetic generos - de la George Bacovia, Tudor Arghezi și Ion Barbu până la Leonid Dimov, Mircea Ivănescu și Mircea Cărtărescu -, P. urmărește autonomizarea progresivă a discursului liric în raport cu realitatea extraliterară, cu alte cuvinte trecerea de la mimesis la poesis. Văzut ca simptom al modernizării liricii autohtone, procesul e condensat exemplar într-o frază din capitolul introductiv: „În fața jocului lumii și a jocului în lume, jocul ca lume al poeziei e, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
nu lăsa să treacă necombătută vreuna din numeroasele confuzii pe care le iscă mereu neglijarea specificului artistic." Perseverența criticului interbelic a fost perfect îndreptățită: "El apasă cu atâta insistență pe specificul valorilor artistice mai mult prin reacție la ingerințele brutale, extraliterare ale epocii, bântuite de furibunde fanatisme ideologice." Micul studiu din " al lui Al. Oprea, Vladimir Streinu sau convertirea la clasicism , se deschide cu o frumoasă însemnare confesivă: "Timpul îi fixase trăsăturile fizionomice ca într-o efigie, atunci când am putut să
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
se sfârșește într-o parabolă cu nuanțe politice, anticipând, straniu, romanul Șobolanul, elaborat, în 1979, de Andrzej Zaniewski. De altfel, în articolul consacrat autorului în Dicționarul scriitorilor români, se deplânge "mobilizarea imaginației fantastice în slujba ilustrării alegorice a unor teze extraliterare" (1995-2003: I, 262). * * * A doua proză de teroare semnificativă a lui Beneș se numește (titlul are, din nou, izul unui conte) Cetatea cu steaguri albe. Cromatica sugerată de epitetul prezent în titlu este înșelătoare: aici, albul implică distrugere, având valențe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să mai spunem că nici un critic nu a mai semnalat nici cel mai mic indiciu în acest sens.) Nici "malițiozitatea" nu-și găsea acoperire în fapte. Injustă, fraza este, pe de altă parte, dintre cele ce debușează ușor în domeniul extraliterar, provocînd judecata morală. Iar în condițiile legislației rasiale în vigoare în 1941, putea și a fost cît pe ce să aibă consecințe foarte grave. Ea și altele de aceeași factură au făcut ca în fișa alcătuită lui Paul Sterian de
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
deopotrivă poetice sau pur publicistice, suspendă total orice fel de discuții de tipul celor cu privire la proza psihologică sau la poezia tinerilor, orice fel de dispută despre înnoirea sau conservarea literaturii partinice. Numere întregi ale revistei sînt confiscate de asemenea evenimente extraliterare, care prilejuiesc nu doar articole festiviste, publicistice sau reportaje, ci și o întreagă literatură care, formal și ca tematică, mesaj etc. iese cu totul din vreo logică literară, artistică a momentului și se plasează într-un spațiu anistoric din punct
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5279_a_6604]
-
este că singurul reper la care Răzvan Voncu revine ca la o marotă catastrofică e filoxera. Românii au avut un vin înainte de filoxeră și cu totul altul după plaga biologică din secolul al XIXlea. Numai că acesta e un criteriu extraliterar, fără putere de interpretare a operelor, cititorul rămînînd cu insatisfacția de a vedea cum cîmpul erudiției nu se strînge într-o orbită clară. Din acest motiv, capitolele pot fi citite separat, dinspre sfîrșit spre început, sau la întîmplare, căci impresia
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
prietenii răriți de moarte; un jurnal de observații moral-politice, îndurerate și... sulfuroase; dar, înainte de orice, o cale de acces către intimitatea creatoare a acestui prozator „balcanic” suferind de excesul propriului talent și depreciat - mai ales după 1989 - din rațiuni adeseori extraliterare, cu alibiuri „estetice” tendențioase și idiosincrazii „generaționiste” pe măsură. Cu patru ani înainte de sfîrșitul jurnalului, al romanului și al vieții (pe 26 aprilie 2007), Fănuș Neagu notează, într-un aparté emoționat către virtualii cititori: „Mă apropii de sfîrșitul Jurnalului. E
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
pierd atracția. E ca o slăbire a curiozității culturale provenită din trei cauze: fie constatarea că exponenții ei sunt fără însemnătate, caz în are aveam de-a face cu o perimare ivită din defecte interne, fie proscrierea lor din motive extraliterare, cînd stigmatul e mai tenace decît axiologia, fie indolența unor contemporani la care pofta de a privi dincolo de epoca proprie s-a sleit. Cum ultimele două cauze sunt străine literaturii, efortul unui istoric literar e de reveni la autonomia criteriului
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
Zaciu. Momente de mare inspirație dar și frecvente repetiții, judecăți pripite, rateuri. Impresionantă bogata viață literară pe care a dus-o (veritabil Ťactivism de breaslăť), în Ťvis-ŕ-visť cu sihăstria mea anostă, departe de zgomotoasa forfotă (adesea nu lipsită de avantaje extraliterare) a colegilor din tagma scriitoricească". Sau, dimpotrivă, cu un puternic accent contrastant: "Citesc cu emoție ŤUltimul cuvîntť de Mircea Vulcănescu. Generația noastră se resimte de absența unor caractere de calitatea și înălțimea morală a acestor oameni care s-au stins
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
s-a cristalizat în timp imaginea "poetului național", criticul studiază presa vremii și grupează pe categorii articolele referitoare la Eminescu: valorizări negative (polemici în care a fost implicat și articolele critice referitoare la creația sa literară), valorizări pozitive și semioza extraliterară (articolele cu privire la Eminescu fără o legătură directă cu literatura sa - cele mai multe din intervalul 1883-1889 despre boala și moartea poetului). Nu în ultimul rând, exegetul face o analiză a operei poetice eminesciene din punctul de vedere al "publicului țintă", cu referiri
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
morți așa cum n-ar fi fost firesc să moară, care se luptă cu fantome, cu blesteme și blestemății sau doar cu infidelitatea consortului și care uneori izbutesc să se trezească și să se regăsească. Dar Ludmila Petrușevskaia are și preocupări extraliterare: este pictoriță, cu peisaje și nuduri expuse în marile muzee și muziciană (compune mai ales pentru uz propriu), iar în apropierea vârstei de 70 de ani, s-a lansat cu răsunător succes într-o carieră neașteptată: a devenit o cântăreață
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
al comunicativității fruste și al gratuității". Capitolul Recuperări, scris după 1990, este un soi de revizuire sui-generis a canonului literaturii române. În sensul că autorul susține valoarea canonică a unor scriitori ale căror (capod)opere au fost excluse, din motive extraliterare, din manualele școlare și din istoriile literare apărute în perioada comunismului. Preferințele autorului se îndreaptă în mod neechivoc spre amplul roman al lui Petru Dumitiru, Cronica de familie, și spre foarte puțin comentatul roman al lui Pavel Chihaia, Blocada. De
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
pentru o "carieră" pe care numai volumele scrise și publicate o pot realmente contura. Sunt de admirat, atunci, acei scriitori care se folosesc exclusiv de mijloacele profesiunii lor, înfățișându-se în fața publicului și a criticii cu cărțile curate, fără anabolizante extraliterare... Prozatorul Virgil Duda se numără printre ei. Emigrat în Israel în 1988, după ce semnase, pe durata a două decenii, un număr semnificativ de cărți (titlul cel mai pregnant: Anchetatorul apatic, 1972), el se prezintă după Revoluție cititorului român cu mai
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
tot mai mult în practicile cotidianului, modificînd mentalitățile și făcînd să circule ideile", sînt demontate strategiile textuale prin care autorul încearcă să-și înzestreze cititorul cu codurile necesare (o particularitate importantă fiind reprezentată de vădita predominanță, în epocă, a codurilor extraliterare - religios, ideologic ș.a.m.d.). De asemenea este remarcat rolul copiștilor în circulația cărții, în modernizarea relațiilor culturale și în eliminarea treptată a monopolului cărților religioase. Astfel, lectura ajunge încetul cu încetul, să își schimbe regulile, cititorii sînt îndemnați să
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
e departe de a fi finalizat. Jaloanele lui sînt date fie de-o indignare de prim moment (1990), cînd, bunăoară, Mircea Zaciu, care avea să se arate mult mai conciliant, vorbea inflamat "de o presiune dinafară, de inocularea unor viruși extraliterari, de un proiect malefic căruia literatura română i-a căzut victimă timp de cîteva decenii", fie de un idealism consecvent pe care însă istoria recentă l-a dejucat într-un mod impredictibil precum cel al lui Virgil Ierunca reclamînd Uniunii
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
revoluționar, ambiționînd a ,,purifica" lectura textului de orice ingerințe posibile. Textul nu e doar unicul în măsură a se explica, dar el se produce pe sine, sfidînd contextul. Deși pretenția structuralismului era cea de-a se elibera de orice influență extraliterară, au fost convocate, în mecanismele sale interpretative, semantica, psihanaliza, teoria comunicării și, mai presus de toate, lingvistica. În majoritatea cazurilor, ,,metoda" se înfățișa ca fiind reductibilă la o ,,grilă" de lectură, la o ,,schemă" aplicată stereotip. ,,Structuralismul devine, în scurt
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
încearcă să sară gardul, iar tu, criticul-polițai, îi altoiești cu sete peste spinare. Dacă n-o faci, dacă lauzi prea mult, intri în categoria „criticilor de curte”, a celor fără personalitate. Și atunci, pentru a-ți salva obrazul, introduci criterii extraliterare: ideologice sau de generație. Îi lauzi cu nemiluita pe „ai tăi”, dar îi calci în picioare pe „ceilalți.” Și astfel ești „obiectiv”. E ceea ce se întâmplă - onoare excepțiilor - cu aproape toți criticii activi ai momentului. Opțiunile trans-estice îi fac de-
Contra cronicii literare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4762_a_6087]
-
au fost pe vremea lui Costi: iar "22" nu reușește să atingă această fază de dezvoltare. N-aș insista asupra unor astfel de elemente, dacă autorul însuși nu le-ar acorda atâta importanță. Axiologia lui este puternic influențată de criterii extraliterare, cărțile fiind evaluate după afinitățile și repulsiile sale. Un cronicar umoral e, desigur, o contradicție în termeni. Dar, din nou, mi-e greu să înțeleg vehemența lui C. Rogozanu pe tema "grupurilor de influență". Nu justifica el subîmpărțirea culturii în
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
fragmentare în reviste, rezumat, alte ediții, traduceri, premii, referințe critice. Spațiul cel mai mare este ocupat de descrierea analitică a romanului și de evidența receptării, cu diferențe considerabile de la un roman la altul, în funcție de valoare, dar și de alți parametri extraliterari. Indiciile de conținut pentru romanul contemporan (de exemplu) sunt date de categorisiri care oferă o imediată orientare a cititorului în câmpul vast al temelor și al formulelor narative. Avem astfel roman polițist, social, istoric, de aventuri, de spionaj, SF, politic
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
un aer pernicios. De pildă, una dintre unitățile de măsură de care Bogdan Crețu se folosește cu larghețe, vizavi de perioada comunistă, este - cum ne așteptam - etica. Un etalon din principiu contextual și negociabil, însă potrivit pentru întreaga doză de extraliterar pe care o contrautopie o conține și pe care un demers teoretic ca acesta o avantajează. E important, așa-zicând, să judecăm și gradul de motivație pe care un autor ar fi putut-o avea în alcătuirea mentală a unei
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
-l pe Guliver să scrie o carte la comanda administratorilor Kukuniei, prin care să-și răscumpere păcatele; rezumatul lucrării sale este într-o flagrantă discordanță cu restul textului, totul fiind pe dos: critica regimului e înlocuită de laude. Un detaliu extraliterar, dar demn de a fi menționat: în manuscrisul romanului "studiat" de Securitate în vederea procesului împotriva lui Ion Eremia, toate pasajele "subversive" erau subliniate ca dovadă a "atitudinii sale dușmănoase", dar paginile laudative au rămas nesubliniate. În loc de concluzii, aș încerca să
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
cu fermitatea adecvată. Privirea-i critică se înalță și către elogiile consacrării dubioase, dacă nu de-a dreptul false, sub pavăza unor făloase situații politic-administrative. Aci vinovăția e mult mai mare, căci putem detecta atît exploatarea cinică a unor avantaje extraliterare de către autorii "ajunși" în vîrful piramidei sociale, cît și complicitatea amicilor ori a adulatorilor lor de ocazie. Relativei candori a grafomaniei fără "poziții", din mediile periferice, un soi de "vice impuni ", i se substituie impostura calificată, desigur în grade diverse
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
ecranul atenției și (auto)admirației auctoriale. Jurnalul asumat politic al lui Dumitru }epeneag are însă o densitate factuală puțin obișnuită. În el apar acțiuni și evenimente concrete, cu cap și coadă, cu urme în presa liberă occidentală; contestații violente, polemici extraliterare, liste ale tinerilor scriitori români, care se mișcau în contextul liberal al anului 1968; și liste de intelectuali din întregul Est comunist, cu U.R.S.S., ca de obicei, în pole-position. Spre dezamăgirea și iritarea autorului, sovieticii sunt mereu în frunte
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
Constantin Mateescu Cu 140 de ani în urmă, în noaptea de 18 spre 19 martie 1865, s-a stins din viață Nicolae Filimon. Posteritatea extraliterară a scriitorului e regretabilă,.atât locul de naștere cât și acela în care își odihnește rămășițele lumești fiind șterse din memoria contemporaneității, deși și-a dus întreaga viață în Bucureștii secolului 19 și a lăsat urme indubitabile despre reperele ce
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]