137 matches
-
coeziunea lor și influența asupra politicilor europene? Împreună cu Ladrech, am distins trei dimensiuni (membri, structură și funcții), înainte de a propune următoarea concepție despre natura partidelor politice europene: Departe de a constitui un partid în sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
credința centrală că oamenii vor fi răsplătiți pentru că muncesc, nu pentru cum și pentru cine o fac). Doar Alianța Național Liberală și Partidul Socialist aveau programe precise și grupuri de interese clar delimitate, fapt care le-a ajutat să rămână extraparlamentare. Formațiunile politice care au câștigat alegerile au făcut-o cu promisiuni de schimbare în liniște sau în bine. Liniștea și binele trebuiau asigurate prin autosacrificiul guvernanților, nu prin schimbări structurale în filosofia muncii și, după cum vedem, nici în cea a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
politici, ci mai degrabă dacă spun ceva cu text-appeal în fața camerei de filmat. În optica marelui public (îngrijorător concurent al cetățeanului), activitatea politică netelevizată nu prea există. Cel mai ilustru exemplu de notorietate „postmodernă” în politică îl reprezintă președintele partidului extraparlamentar Noua Generație (PNG), personajul carismatic răsfățat prin ubicuitate mediatică, Gigi Becali (aproape egal în percepția de politician activ cu Ion Iliescu). Pe această cale, Gigi Becali devine mai „activ” politic decât miniștri foarte implicați: Eugen Nicolăescu, Vasile Blaga, și decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
analiză empirică, examinînd organizarea și utilitatea federațiilor europene de partide. Adoptînd o abordare decis fundamentală, ne vom apleca spre problematica naturii partidelor europene, cît și a politicilor acestora. Pentru asta, ne vom dezvolta ancheta în jurul social-democrației europene. Vom analiza morfologia extraparlamentară a acesteia, precum și politicile sale de ocupare a forței de muncă și de luptă împotriva șomajului. Pentru a duce la bun sfîrșit acest proiect, am folosit, pe de o parte, metodele deductivă, calitativă și cantitativă. Pe de altă parte, am
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
și reprezentativității europene. Cea de-a doua este interesată mai mult să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partinic european și extraparlamentar contribuie sau ar putea contribui la legitimarea, democratizarea și creșterea reprezentativității Uniunii Europene. Desigur, contribuția FEP este contestată de alte cercuri academice. Rolul federațiilor europene de partide este exclus de facto de interpretările teoretice ce țin de relațiile internaționale. În
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
și un rol în soluționarea deficitului democratic al UE. Discursurile se nuanțează în ceea ce privește modul în care cercetătorii pun problema raportului dintre federațiile europene de partide și deficitul democratic al UE. În 1945, John Fitzmaurice sugerase dezvoltarea unor noi structuri partinice extraparlamentare pe lîngă Parlamentul European 19, astfel încît acestea să fie adaptate la luptele politice europene și să permită restructurarea sistemului de partide la nivel european. Pentru o mai puternică democratizare a Comunității Europene, sînt necesare partide comunitare cu programe comunitare
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
gîndim mai ales la confederația de partide naționale, după expresia lui Daniel-Louis Seiler; la protopartidul despre care citim la Panayotis Soldatos; la federațiile de partide indicate de formula lui Pridham, ca și de ale lui Hix și Lord; la organizația extraparlamentară la nivel european, după ideea lui Simon Hix; la structura de cooperare a lui Niedermayer; la slaba instituție integrativă, pentru a relua concepția lui Gerassimos Moschonas; la partidul politic convențional idee respinsă de Bardi, ca și de Delwit și De
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
care le ridică natura partidului european social-democrat și al său policy-making în lupta contra șomajului. Pe plan morfologic: ce este un europartid? Care a fost atitudinea Uniunii Europene față de dezvoltarea FEP? Cum și de ce s-au organizat social-democrații pe plan extraparlamentar și pe cel european? Ce evoluție a avut organizația social-democrată? Cine sînt membrii săi? Care-i sînt structura și organele? Care sînt funcțiile sale? Ce implicații are analiza noastră asupra dezbaterii privind natura PSE și cea a partidelor europene? În ceea ce privește
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
lucrării După explicitarea principalelor reguli pe care se întemeiază dezvoltarea cadrului nostru conceptual, precum și a surselor utilizate, vom prezenta planul pentru analiza europartidului social-democrat. Atenția acordată celor două problematici evocate determină structura acestei cărți. Prima parte se ocupă de morfologia extraparlamentară a social-democrației europene. Va fi studiată evoluția naturii PSE de la primii pași ai construcției europene pînă în zilele noastre. Influența PSE în rezolvarea problematicii ocupării forței de muncă trece prin analiza organizării reale a federației social-democrate. Pentru a explica evoluția
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
Ernst Haas, "indicii majori de comportament fac partidele din CECA să fie relativ similare prototipurilor american și canadian"76. Totuși analiza lui Haas se bazează în principal pe grupurile politice din Adunarea Europeană. El consideră că, în afara acestei instituții, activitățile extraparlamentare ale partidelor politice nu sînt decît simple "relații diplomatice internaționale". Sînt departe de a funcționa ca partide politice 77. În anii 1960, interesul cercetătorilor s-a estompat, dar a revenit puternic în deceniile următoare. În anii 1970 și 1980, s-
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
-a Protopartide (Soldatos și Haas) Faza I Confederație de partide (Seiler și Johansson) Ținînd cont de problemele și avantajelor acestor concepții diferite, vom propune definiția care urmează. Departe de a constitui un partid în sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
în Parlamentul European. Desigur, pînă de curînd, ele u fost dependente financiar de grupul lor politic respectiv 104. Dacă grupurile politice constituie centrul organizării fiecărei familii politice din Parlamentul European, ,,FEP structurază mai ales viața familiilor politice europene la nivel extraparlamentar. În plus, grupurile politice din Parlamentul European au un rol și o influență explicit legate de puterea tot mai mare a acestuia, în timp ce FEP nu sînt organizații care să funcționeze într-un cadru instituțional explicit"105, el evoluînd treptat. FEP
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
prezenta prelungirile analizei în raport cu chestiunea transformării Europei patriilor în Europa partidelor. În fine, vom concepe diferite scenarii. 10.1. PSE stricto sensu 10.1.1. Natura specifică a PSE Este PSE o grupare? O confederație de partide naționale? O organizație extraparlamentară la nivel european? O instituție slab integrativă? 10.1.1.1. O grupare? PSE a fost calificat, în literatura de specialitate, drept o grupare 669. Gruparea social-democrată dispune de statute și obiective (ideologia, încercarea de a ajunge la putere, construcția
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
membri (partea a II-a). În paralel cu logica confederală, vedem pronunțată și o logică federativă într-un cadru conceput pentru cooperare. Reiese că UPSCE și apoi PSE nu sînt confederații de partide naționale. 10.1.1.3. O organizație extraparlamentară la nivel european? PSE a mai fost definit și ca organizație extraparlamentară la nivel european. Pentru Simon Hix, asta înseamnă că PSE își reunește membrii ca să decidă politici comune în privința Uniunii Europene și ca să conecteze partidele membre ale grupului politic
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
și o logică federativă într-un cadru conceput pentru cooperare. Reiese că UPSCE și apoi PSE nu sînt confederații de partide naționale. 10.1.1.3. O organizație extraparlamentară la nivel european? PSE a mai fost definit și ca organizație extraparlamentară la nivel european. Pentru Simon Hix, asta înseamnă că PSE își reunește membrii ca să decidă politici comune în privința Uniunii Europene și ca să conecteze partidele membre ale grupului politic socialist din Parlamentul European, precum și ceilalți socialiști din instituțiile europene 673. Această
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
PSE nu este predispus numai să producă politici legate de CEE, CE și UE674. Aceste politici constituie o parte importantă a funcțiilor infrastructurale ale PSE, dar nu singura. Pe de altă parte, ne întrebăm dacă este potrivită calificarea de organizație extraparlamentară la nivel european, în măsura în care ea atrage atenția spre reproducerea unui model național la nivel european, avînd drept consecință neglijarea unor elemente empirice semnificative care nu țin de modelul național. Devine astfel dificil de susținut teza că teoriile naționale ne permit
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
empirice semnificative care nu țin de modelul național. Devine astfel dificil de susținut teza că teoriile naționale ne permit să înțelegem și să explicăm dezvoltarea partidelor europene. Într-adevăr, prin membri, structură și funcții, PSE nu este o simplă organizație extraparlamentară la nivel european. Membrii săi sînt în principal instituții partinice naționale, structura sa a ajuns la un stadiu de cooperare destul dezvoltat, exercită funcții suprastructurale și infrastructurale. Presiunile europene și naționale permit înțelegerea evoluției sale. De pildă, trecerea de la faza
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
a ajutat financiar PSE; b) partidele membre ale PSE sînt interesate de evoluția europartidului; c) o chestiune care divizează nu paralizează obligatoriu dezvoltarea transnațională; pot fi găsite soluții de compromis. 10.1.2.2. Puterea condițională a PSE Rolul partidelor extraparlamentare în sistemele democratice naționale este să reunească partidele membre, să se pună de acord asupra unui program comun și să-l lege de exercitarea puterii publice 686. Hix și Lord arată totuși că o serie de dificultăți rezidă în transpunerea
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
diplomatice internaționale"? Este PSE o confederație de partide, după definiția lui Johansson? Corespunde unui europartid? Sau unei federații europene de partide? Sau chiar unui partid în sens convențional? 10.2.1.1. Simple relații diplomatice internaționale? Pentru Ernst Haas, activitățile extraparlamentare ale partidelor europene nu sînt decît simple "relații diplomatice internaționale". Ele sînt departe de a funcționa ca niște partide politice 688. Europartidele nu sînt, desigur, partide politice în sens convențional. În schimb, activitățile lor nu pot fi reduse la relații
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
în cadrul UPSCE (1974-1991); cooperarea în cadrul PSE (1992-2004). Așadar perioada UPSCE (1974-1991) nu este cu adevărat una de stagnare, raportată la faza de contact între PSCE. Noțiunea de partid european în devenire va cîștiga argumente empirice. Grupurile politice și organizațiile partinice extraparlamentare trec de la stadiul cooperării partinice transnaționale la cel al partidelor europene, fără să fie totuși partide la nivel european 702. Organizațiile partinice extraparlamentare au dezvoltat legături nu doar cu Parlamentul European, ci și cu alte instituții europene, precum Comisia și
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
între PSCE. Noțiunea de partid european în devenire va cîștiga argumente empirice. Grupurile politice și organizațiile partinice extraparlamentare trec de la stadiul cooperării partinice transnaționale la cel al partidelor europene, fără să fie totuși partide la nivel european 702. Organizațiile partinice extraparlamentare au dezvoltat legături nu doar cu Parlamentul European, ci și cu alte instituții europene, precum Comisia și Consiliul European. Mai ales reuniunile liderilor au căutat să influențeze procesul politic european. Acest tip de organizație este utilă pentru europartidele care caută
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
coeziunea lor și influența asupra politicilor europene? Împreună cu Ladrech, am distins trei dimensiuni (membri, structură și funcții), înainte de a propune următoarea concepție despre natura partidelor politice europene: Departe de a constitui un partid în sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
acel prilej, a câștigat sute de mii de lei. Costinescu răspunde tratând pe Fleva drept calomniator, infam și laș. Adevărul era că nimic nu fusese dovedit contra lui Costinescu. Zilnic aceasta e atmosfera în Cameră. Violențelor din Cameră răspund violențele extraparlamentare. În seara de 10 martie, Alexandru Balș - prieten intim al lui Nicu Filipescu - trece pe la cofetăria Capșa și comunică acestuia intențiunea de a pălmui pe Nicolae Xenopolu la el acasă. Nicolae Xenopolu era redactor la ziarul guvernamental Voința națională și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Giani, un rosettist de marcă, ceea ce însemna că „opoziția unită“ fusese atinsă câtva în unitatea ei. Dar puterea opoziției erea totuși în creștere. Anunțarea acestui cabinet îndârjește opoziția și o hotărăște la acte extrem de violente. Acum lupta devine cu totul extraparlamentară, luptă de presă, de întruniri publice și de stradă. ședința Camerei de la 27 februarie a fost foarte importantă și merită o mențiune mai largă. Cel dintâi a vorbit Nicolae Fleva, care atacă cu violență noul cabinet. Ion Brătianu a răspuns
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Regelui în loc s-o astâmpere, o animă și mai tare. șefii opoziției înțelegeau că un armistițiu, oricât de scurt, ar putea fi păgubitor acțiunii lor. De aceea opoziția hotărăște acum lupta fără cruțare, întruniri publice în toată țara și acțiune extraparlamentară permanentă la București. Un manifest semnat de 42 deputați din opoziție este adresat țării. Cu acest prilej se constată că grupul junimist este divizat; pe când Iacob Negruți a semnat manifestul, Petre Carp și Alexandru Marghiloman nu l-au semnat. [zilele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]