125 matches
-
prezenta prelungirile analizei în raport cu chestiunea transformării Europei patriilor în Europa partidelor. În fine, vom concepe diferite scenarii. 10.1. PSE stricto sensu 10.1.1. Natura specifică a PSE Este PSE o grupare? O confederație de partide naționale? O organizație extraparlamentară la nivel european? O instituție slab integrativă? 10.1.1.1. O grupare? PSE a fost calificat, în literatura de specialitate, drept o grupare 669. Gruparea social-democrată dispune de statute și obiective (ideologia, încercarea de a ajunge la putere, construcția
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
membri (partea a II-a). În paralel cu logica confederală, vedem pronunțată și o logică federativă într-un cadru conceput pentru cooperare. Reiese că UPSCE și apoi PSE nu sînt confederații de partide naționale. 10.1.1.3. O organizație extraparlamentară la nivel european? PSE a mai fost definit și ca organizație extraparlamentară la nivel european. Pentru Simon Hix, asta înseamnă că PSE își reunește membrii ca să decidă politici comune în privința Uniunii Europene și ca să conecteze partidele membre ale grupului politic
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și o logică federativă într-un cadru conceput pentru cooperare. Reiese că UPSCE și apoi PSE nu sînt confederații de partide naționale. 10.1.1.3. O organizație extraparlamentară la nivel european? PSE a mai fost definit și ca organizație extraparlamentară la nivel european. Pentru Simon Hix, asta înseamnă că PSE își reunește membrii ca să decidă politici comune în privința Uniunii Europene și ca să conecteze partidele membre ale grupului politic socialist din Parlamentul European, precum și ceilalți socialiști din instituțiile europene 673. Această
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
PSE nu este predispus numai să producă politici legate de CEE, CE și UE674. Aceste politici constituie o parte importantă a funcțiilor infrastructurale ale PSE, dar nu singura. Pe de altă parte, ne întrebăm dacă este potrivită calificarea de organizație extraparlamentară la nivel european, în măsura în care ea atrage atenția spre reproducerea unui model național la nivel european, avînd drept consecință neglijarea unor elemente empirice semnificative care nu țin de modelul național. Devine astfel dificil de susținut teza că teoriile naționale ne permit
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
empirice semnificative care nu țin de modelul național. Devine astfel dificil de susținut teza că teoriile naționale ne permit să înțelegem și să explicăm dezvoltarea partidelor europene. Într-adevăr, prin membri, structură și funcții, PSE nu este o simplă organizație extraparlamentară la nivel european. Membrii săi sînt în principal instituții partinice naționale, structura sa a ajuns la un stadiu de cooperare destul dezvoltat, exercită funcții suprastructurale și infrastructurale. Presiunile europene și naționale permit înțelegerea evoluției sale. De pildă, trecerea de la faza
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a ajutat financiar PSE; b) partidele membre ale PSE sînt interesate de evoluția europartidului; c) o chestiune care divizează nu paralizează obligatoriu dezvoltarea transnațională; pot fi găsite soluții de compromis. 10.1.2.2. Puterea condițională a PSE Rolul partidelor extraparlamentare în sistemele democratice naționale este să reunească partidele membre, să se pună de acord asupra unui program comun și să-l lege de exercitarea puterii publice 686. Hix și Lord arată totuși că o serie de dificultăți rezidă în transpunerea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
diplomatice internaționale"? Este PSE o confederație de partide, după definiția lui Johansson? Corespunde unui europartid? Sau unei federații europene de partide? Sau chiar unui partid în sens convențional? 10.2.1.1. Simple relații diplomatice internaționale? Pentru Ernst Haas, activitățile extraparlamentare ale partidelor europene nu sînt decît simple "relații diplomatice internaționale". Ele sînt departe de a funcționa ca niște partide politice 688. Europartidele nu sînt, desigur, partide politice în sens convențional. În schimb, activitățile lor nu pot fi reduse la relații
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în cadrul UPSCE (1974-1991); cooperarea în cadrul PSE (1992-2004). Așadar perioada UPSCE (1974-1991) nu este cu adevărat una de stagnare, raportată la faza de contact între PSCE. Noțiunea de partid european în devenire va cîștiga argumente empirice. Grupurile politice și organizațiile partinice extraparlamentare trec de la stadiul cooperării partinice transnaționale la cel al partidelor europene, fără să fie totuși partide la nivel european 702. Organizațiile partinice extraparlamentare au dezvoltat legături nu doar cu Parlamentul European, ci și cu alte instituții europene, precum Comisia și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
între PSCE. Noțiunea de partid european în devenire va cîștiga argumente empirice. Grupurile politice și organizațiile partinice extraparlamentare trec de la stadiul cooperării partinice transnaționale la cel al partidelor europene, fără să fie totuși partide la nivel european 702. Organizațiile partinice extraparlamentare au dezvoltat legături nu doar cu Parlamentul European, ci și cu alte instituții europene, precum Comisia și Consiliul European. Mai ales reuniunile liderilor au căutat să influențeze procesul politic european. Acest tip de organizație este utilă pentru europartidele care caută
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
coeziunea lor și influența asupra politicilor europene? Împreună cu Ladrech, am distins trei dimensiuni (membri, structură și funcții), înainte de a propune următoarea concepție despre natura partidelor politice europene: Departe de a constitui un partid în sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
fondul unor tensiuni sistemice. Aceasta a Îmbrăcat bunăoară forma unei alternative contestatare Împotriva principalelor instituții, producând, pe cale de consecință, două schimbări majore: „relativa Îndepărtare a acestei critici de lacunele cardinale ale guvernării” și transformarea „subită a unei părți din opoziția extraparlamentară În opoziție monarhică”. Analiza constată totodată că alternativa monarhică este o reinterpretare a procesului istoric, a condițiilor legitime În care s-a produs schimbarea de regim din decembrie 1947 și a rosturilor tranziției. În acest sens, epoca totalitară apare, pentru
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
de avangardă, centralismul democratic și încearcă să-și modernizeze programele și principiile de organizare. Se vor eterogene, acceptă curente și, din lipsă de bani, își reduc aparatul la un nucleu foarte profesionalizat. Prezintă o dublă față electoralistă și de opoziție extraparlamentară, mai ales sindicală. Au găsit un mod de organizare transnațional, Partidul Stângii Europene*. Pe planul ideologic, resping o evoluție spre social-democrație și vor să ocupe un loc la stânga stângii democratice, denunțată ca gestionară a capitalismului, dar acceptată ca partener politic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
electoratului a fost în mare parte transferat către media, către organizații parapolitice și în special către partide. Vechea funcție de integrare națională a fost realizată în toate democrațiile avansate. Funcția de recrutare și de selectare a liderilor aparține per essentiam componentei extraparlamentare a partidelor politice. În configurația politică actuală, cel mai important rol pe care Parlamentul îl joacă este acela de a forma majoritatea parlamentară care legitimează guvernul. O altă funcție importantă a Parlamentului este reprezentarea teritorială a electoratului, cel puțin în ceea ce privește
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cel mai popular partid din Transilvania la celebrarea celei de-a zecea aniversări a redobândirii acestei provincii. Maniu a refuzat oficial să participe, atâta timp cât Partidul Liberal era încă la putere. În același timp, Partidul Național Țărănesc a început o opoziție extraparlamentară. În martie 1928, el a convocat 100.000 de țărani la București. Parlamentarii săi, în semn de protest împotriva "uzurpării puterii" de către liberali, au demisionat în bloc. În mai, un miting care a întrunit 200.000 de oameni, potrivit ziarelor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în unele rețele sociale preexistente, cum ar fi asociațiile pentru apărarea drepturilor muncitorilor, asociațiile de natură confesională sau grupurile etnice. După cum se va vedea, din primul context se vor ivi partidele ce pot fi numite parlamentare, din al doilea, partidele extraparlamentare. Ce este un partid Orice s-ar spune, partidele sînt organizații create relativ recent, fiind, pe cît de importante, pe atît de controversate. Nu este ușor să dai o definiție unui partid, pentru că multe organizații care se comportă sau care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
referiri speciale la transformarea partidelor și a sistemelor de partide, precum și la variabilele care o pot explica [pentru o aplicare a teoriei lui Rokkan la noile democrații ale Europei Centrale și de Est, se poate consulta Cotta 1994]. Partide parlamentare, extraparlamentare și... Este momentul să expunem acum o altă perspectivă, care oferă o explicație ceva mai simplă, dar destul de interesantă, despre nașterea partidelor. Mai puțin complexă și mai puțin ambițioasă, perspectiva schițată de Maurice Duverger este la fel de utilă. Criteriul pe care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Burke, abia puțin mai mult decît niște "conexiuni respectabile" între parlamentarii înșiși. Sînt organizații cvasi-partinice, cu bază parlamentară și cu o proiecție externă limitată. Odată cu amploarea pe care a luat-o sufragiul, a fost posibilă apariția unor structuri de partid extraparlamentare, care se bazează pe organizații din afara parlamentului, pentru a obține reprezentare în parlament. Mai ales partidele confesionale și partidele socialiste sînt cele care exploatează avantajul preexistenței unei rețele de asociații, pe care Biserica și sindicatele le-o pun la dispoziție
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
la dispoziție. În fine, cînd sistemul parlamentar și sistemul de partide sînt relativ consolidate, dar se înregistrează deja critici severe la adresa funcționării lor, o parte din nemulțumire și din insatisfacție se canalizează prin organizații de partid care nu sînt numai extraparlamentare, ci și antiparlamentare. Antiparlamentare Partidele catolice și socialiste s-au născut în afara parlamentului, dar ulterior au căutat și au găsit o modalitate adecvată de a-i schimba acestuia modul de funcționare, extinzîndu-i reprezentativitatea și responsabilitatea. În anii '20, partidele fasciste
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Populiștii", legați de marea finanță și de industria grea, și Partidul Național german (monarhist și pangermanist), sprijinit pe marii proprietari funciari, pe Biserica luterană și armată, cu lideri ca Stresemann (cancelar din 13 august 1923) și Thysen 589. În opoziție extraparlamentară se aflau partide care afișau nostalgia Germaniei imperiale, precum Partidul Național-Socialist al lui Hitler. În 1923 armata a intervenit împotriva complotiștilor de la München, conduși de Erich von Ludendorff și Adolf Hitler. Dacă Ludendorff a fost achitat, Hitler va petrece aproape
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mutuală și echilibrată a forțelor. La 28 noiembrie 1969, Republica federală adera la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. După turbulențele politicii interne care au caracterizat Marea Coaliție (războiul din Vietnam, legislația asupra stării de urgență, procesul de la Nürnberg, opoziția extraparlamentară APO, revoltele culturale ale tinerilor universitari/studențești), noul guvern a plasat ștacheta foarte sus, dorind să obțină succese începând cu instaurarea politicii sale de înțelegere, a cărei cheie era, mai întâi, prin necesitate, un acord cu puterea de tutelă a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fost, se pare, respingerea parlamentarismului provocată de constituirea, la sfîrșitul lui 1966, "marii coaliții" dintre creștin-democrați și social-democrați. Din acest moment în Germania a început să se dezvolte o adevărată "nebuloasă" de mișcări și de mici grupări care formează "Opoziția extraparlamentară" (APO) și din rîndurile căreia, conducătorii primesc sprijinul direct sau indirect al unor intelectuali ca romancierul Gunther Grass sau filosoful Karl Jaspers, autor al unei lucrări intitulate "Wohin treibt die Bundesrepublik?" (Încotro se îndreaptă Republica Federală?), în care afirmă că
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
acel prilej, a câștigat sute de mii de lei. Costinescu răspunde tratând pe Fleva drept calomniator, infam și laș. Adevărul era că nimic nu fusese dovedit contra lui Costinescu. Zilnic aceasta e atmosfera în Cameră. Violențelor din Cameră răspund violențele extraparlamentare. În seara de 10 martie, Alexandru Balș - prieten intim al lui Nicu Filipescu - trece pe la cofetăria Capșa și comunică acestuia intențiunea de a pălmui pe Nicolae Xenopolu la el acasă. Nicolae Xenopolu era redactor la ziarul guvernamental Voința națională și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Giani, un rosettist de marcă, ceea ce însemna că „opoziția unită“ fusese atinsă câtva în unitatea ei. Dar puterea opoziției erea totuși în creștere. Anunțarea acestui cabinet îndârjește opoziția și o hotărăște la acte extrem de violente. Acum lupta devine cu totul extraparlamentară, luptă de presă, de întruniri publice și de stradă. ședința Camerei de la 27 februarie a fost foarte importantă și merită o mențiune mai largă. Cel dintâi a vorbit Nicolae Fleva, care atacă cu violență noul cabinet. Ion Brătianu a răspuns
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Regelui în loc s-o astâmpere, o animă și mai tare. șefii opoziției înțelegeau că un armistițiu, oricât de scurt, ar putea fi păgubitor acțiunii lor. De aceea opoziția hotărăște acum lupta fără cruțare, întruniri publice în toată țara și acțiune extraparlamentară permanentă la București. Un manifest semnat de 42 deputați din opoziție este adresat țării. Cu acest prilej se constată că grupul junimist este divizat; pe când Iacob Negruți a semnat manifestul, Petre Carp și Alexandru Marghiloman nu l-au semnat. [zilele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o campanie de întruniri prin țară în favoarea ideii lor, dar fără ecou; publicul nu era copt pentru această reformă. În același timp, opoziția retrasă din Parlament, înțelegând că retragerea ei se arată ridicolă dacă nu e urmată de o acțiune extraparlamentară, convoacă în seara lui 28 aprilie o întrunire publică în sala Bossel. Au vorbit Nicolae Blaremberg, Gheorghe Vernescu, Al. Lahovary. Opoziția pusese la cale o manifestație de stradă la orele 12 din noapte, după ieșirea de la întrunire. Toată organizația erea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]