337 matches
-
tubul distal care duce la secreția excesivă de K+; • Gentamicina - crește lizozinuria cu creșterea kaliuriei și hipokaliemie secundară; • Amfotericina B - produce hipokaliemie prin acidoza tubulară tip I. 17.1.2.2. Pierderi digestive de potasiu în majoritatea cazurilor de pierderi extrarenale de potasiu, conservarea renală a potasiului este prezentă (K+ urinar este < 20 mEq/24 h la un pacient cu hipokalemie). • diaree acută infecțioasă sau secundară unor tumori pancreatice (sindrom Zollinger-Ellison) sau colice (tumori viloase); • vărsături (stenoza pilorică); • aspirații digestive prost
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
kaliemiei, cauzează o mișcare temporară a K+ în celulă și determină o falsă scădere a kaliemiei. Magnitudinea scăderii este în general mică (în jur de 0,3 mEq/l). Important pentru diagnostic - Diareea este forma cea mai frecventă de pierdere extrarenală de potasiu; - Diureticele tiazidice și de ansă favorizează pierderea de potasiu; - în evaluarea pacienților cu pierderi urinare mari de potasiu, în absența terapiei diuretice și cu TA crescută, este esențial de a aprecia nivelul reninei și al aldosteronului; Combinația hipokaliemie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
K+ urinar crescut, ARP scăzută și valori crescute ale aldosteronului plasmatic sugerează ferm hiperaldosteronismul primar. CT scanner abdominal poate evidenția adenomul adrenal. 17.1.3. Tratamentul hipokaliemiei Tratament etiologic - vizează: - corectarea factorilor care au generat pierderile de potasiu renal sau extrarenal; - corecția tulburărilor metabolice care generează mișcarea intracelulară a potasiului; - tratamentul cu diuretice corect, adaptarea dozei sau întreruperea diureticelor când hipokaliemia este severă; - evitarea abuzului de laxative, corecția hipomagneziemiei și a factorilor care o generează (alcoolismul); a) Aportul de potasiu • Când
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
60-120 g. Clisma trebuie reținută 30-60 minute. Administrarea acestei rășini trebuie făcută cu precauție, deoarece crescând cantitatea de sodiu poate crește încărcarea volemică și poate precipita edemul pulmonar acut; - hemodializa sau dializa peritoneală sunt cele mai adecvate metode de epurare extrarenală a potasiului; metoda este extrem de eficace în ameliorarea tulburărilor de ritm, determinând scăderea kaliemiei cu 1 mEq/l sau mai mult în 30-60 minute. Hemodializa este de cinci ori mai eficace decât dializa peritoneală și permite corectarea eficientă și a
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
urinare (GAU): GAU = Na urinar + K urinar - Cl urinar . O GAU > 0 (echivalează cu o concentrație urinară de NH4+ scăzută) semnează originea tubulară renală a acidozei, iar o GAU < 0 (echivalează cu o concentrație urinară de NH4+ crescută) semnează originea extrarenală a acidozei. Acidoza metabolică cu GAU negativă are drept principale cauze: pierderi gastro-intestinale de bicarbonat: diaree, aspirații digestive joase; administrarea de cloruri: acidoze de diluție (retenție de clor în cursul unei insuficiențe cardiace sau după administrarea rapidă de soluții saline
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
protonii generând bicarbonat fără a produce CO2; alcalinizarea suprimă inhibiția 6-fosfo-fructokinazei, stimulează glicoliza și producția de lactat și corpi cetonici, cu efect negativ în caz de acidoză lactică sau acido-cetoză; în cazul cetoacidozei diabetice insulinoterapia și rehidratarea sunt esențiale. Epurarea extrarenală este indispensabilă dacă perfuzia cu bicarbonat este imposibilă (supraîncărcare sodată) sau în stările de șoc cu acidoză lactică sau în caz de intoxicații (etilen glicol, metanol). Acidozele cronice de origine renală -(vezi acidozele renale) Tratamentul acestor acidoze este necesar pentru
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de medicament, adesea urmată de efecte secundare toxice. Cunoscând valoarea FG, se poate cunoaște, pentru un medicament dat, cu ajutorul nomogramelor, constanta sa de eliminare și demi-viața sa plasmatică și adapta astfel posologia medicamentului în funcție de gradul IR. IV. Medicamentele și epurația extrarenală (EER) Diferitele procedee de EER au o eficacitate diferită. în plus, valorile de eliminare variază în funcție de dializoarele utilizate, permeabilitatea membranei și debitele sangvine și dializatul. în cursul dializei, moleculele din soluție părăsesc compartimentul sangvin prin difuziune, traversând o membrană semipermeabilă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
EER permite să se elimine într-un timp destul de scurt un procentaj important din doza administrată. Când se fac prescripții la pacientul dializat trebuie avut în vedere vârsta, spațiul de distribuție, legătura cu proteinele plasmatice, insuficiența hepatică, metabolismul și clearance-ul extrarenal. într-un număr de cazuri, în particular în cazul antibioticelor, eliminarea „excesivă” în cursul ședinței de dializă impune prescrierea la sfârșitul ședinței, eventual ghidată printr-un dozaj plasmatic rezidual al medicamentului. Trebuie reținut că o legătură forte cu proteinele plasmatice
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
agrava rapid o IR minimă, mai ales la un subiect vârstnic și în caz de hipovolemie. Ele acționează prin inhibiția sistemului prostaglandinelor. Efecte metabolice nedorite: hiponatremie, supraîncărcare sodată (rășini schimbătoare de ioni), hiperkaliemie (spironolactonă), hipoglicemie (sulfoniluree), acidoză lactică (biguanidină). Efecte extrarenale, în special neuro-sensoriale: encefalopatie cu dizartrie, mioclonii, tulburări confuzionale (metoclopramida), crize convulsive, sindroame extrapiramidale (amikacină), miopatii (clofibrat), ototoxicitate (gentamicină), neuropatie (colchicină). Administrarea oricărui medicament la pacienții cu insuficiență renală cronică trebuie să fie precedată de o informare corectă a medicului
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
obicei asociază un sindrom nefrotic și o IRA cu diureză conservată. Regresează la oprirea tratamentului. 2. Nefropatii tubulo-interstițiale acute Necroză tubulară acută prin efect toxic direct: Produși de contrast iodați Sunt responsabili de IRA, după colecistografie, UIV, angiografie renală sau extrarenală, scanner cu injecția de produși de contrast. Apariția IRA este favorizată de utilizarea unor doze mari de produs de contrast sau prin existența unei insuficiențe renale preexistente, mai ales la subiecții cu diabet, mielom sau amiloidoză renală. în aceste cazuri
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
utilizarea unor doze mari de produs de contrast sau prin existența unei insuficiențe renale preexistente, mai ales la subiecții cu diabet, mielom sau amiloidoză renală. în aceste cazuri IR este frecvent oligo-anurică și nu totdeauna reversibilă. Este necesar uneori epurarea extrarenală. Corecția oricărei forme de deshidratare ar diminua riscul, mai ales la diabetici și la subiecții normali; administrarea de N-acetil-cisteină în preziua examenului și în ziua investigației ar evita riscul de apariție a IRA.(vezi capitolul IRA) Antibiotice nefrotoxice, responsabile de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
alcalinizare Chimioterapie antileucemică uricozurice acyclovir Atingere imun-alergică (interstițiu): ampicilina, meticilina, rifampicina, AINS, sulfamide Clinic, debutul este întârziat în raport cu priza de medicament, marcat prin dureri lombare, uneori hematurie macroscopică, proteinurie, uneori abundentă, apoi IR cu/fără oligurie. Frecvent se asociază semne extrarenale: erupție cutanată, febră, eozinofilie sangvină, uneori icter. Prognosticul este cel mai frecvent favorabil după oprirea tratamentului.(vezi capitolul Nefropatii tubulo-interstițiale) Nefropatii vasculare Mitomicina C, ciclosporina, tacrolimus, sau quininele pot antrena apariția unui sindrom hemolitic-uremic (SHU), asociind o IR cu hemoliză
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
proteine), ca și hipotiroidia (când scade sinteza de corticosteroid-binding globulin). Dimpotrivă, în insuficiența hepatică scade conversia prednisonului în metabolitul său activ, prednisolonul). Bolusul IV are un interes dublu: controlul rapid al inflamației și reducerea dozei totale cumulate. Indicații principale: Manifestările extrarenale ale unor maladii sistemice (de ex. în LES cu trombopenie, afectare neurologică sau pulmonară); Pusee evolutive de PR; Vasculite necrozante (PAN, Wegener, Churg-Strauss); în formele severe se asociază cu plasmafereză; Tratamentul de atac al unor sindroame nefrotice primitive sau secundare
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
indemn sau ca urmare a decompensării unei hepatopatii cronice severe. IHA, indiferent de etiologie (etilică, virală, intoxicații acute cu ciuperci sau cu medicamente), este grevată de o mortalitate foarte ridicată; tratamentul clasic de susținere, cât și metodele „tradiționale” de epurare extrarenală (hemodializa, hemodiafiltrarea, plasmafereza) nu aduc beneficii majore în majoritatea cazurilor. Utilizarea dializei hepatice în IHA are ca scop susținerea organismului în fața agresiunii toxice endogene pentru a câștiga timpul necesar regenerării hepatice sau efectuării transplantului hepatic. în decompensările severe ale hepatopatiilor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
uroculturii............................................................................... Recoltarea metaferinelor urinare............................................................. Dozarea uroporfirinuriei.......................................................................... Puncția biopsie renală.............................................................................. Puncția biopsie glande salivare................................................................ Puncția biopsie cutanată........................................................................... Abordul venos periferic............................................................................ Abordul venos central............................................................................... Radiografia renală simplă....................................................................... Urografia IV............................................................................................. Pielografia retrogradă.............................................................................. Arteriografia renală.................................................................................. Ecografia renală......................................................................................... Ecografia Doppler..................................................................................... Scintigrafia renală..................................................................................... Metode de epurare extrarenală.................................................................. Hemodializa ............................................................................................. Fistula arterio-venoasă.............................................................................. Dializa peritoneală.................................................................................... Tehnica de îngrijire a cateterului de dializă.............................................. Intradermoreacția la tuberculină................................................................ Colica renală............................................................................................. Insuficiența renală acută.......................................................................... Îngrijirea pacientului cu infecții ale tractului urinar................................. Cistita........................................................................................................ Îngrijirea pacientului cu pielonefrită........................................................ Plan de îngrijire în pielonefrită................................................................ Hematuria ................................................................................................ Îngrijirea pacientului
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
cu un prosop de unică folosință sau șervețele umede. Pacientul nu necesită îngrijiri speciale după, ecografia nu creează nici un disconfort. Rezultatele se dau imediat sau a doua zi. ECHOGRAFIA - DOPPLER RENALĂ Definiție Eco-Doppler renală reprezintă ecografia vaselor renale intra și extrarenale cu ajutorul unui ecograf performant ce folosește ultrasunetele pentru evidențierea mișcării sângelui în interiorul Indicații: - de punere a diagnosticului; - evidențierea fluxul sanguin renal și depistarea tulburărilor de circulație; - în suspiciune de stenoza arterei renale, tromboză vasculară arterială sau venoasă; - Depistarea tumori vasculare
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
o bandă de hârtie. Este o metodă excelentă pentru aprecierea caracterelor morfologice ale rinichilor (forma, poziție, volum, contur). Această investigație este mai rar folosită în prezent, deoarece metodele ecografice sunt cel mai mult folosite pentru confortul bolnavului. MIJLOACE DE EPURARE EXTRARENALĂ I. Hemodializa II. Dializa peritoneală Dializa - generalități Definiție Dializă reprezintă procesul prin care se elimină produșii finali rezultați din metabolism și excesul de lichide din organismul bolnanavului cu insuficiență renală. Medicul decide când un pacient trebuie să efectueze dializă. Dializa
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
se previne prin stimularea eritropoezei : se administrează Eritropoetină 1 fiolă IM. sau Darbepoetină și preparate de Fier. - Pierderile de Calciu (hipocalcemia) se previn prin administrare de Calcitrol (Vitamina D) și preparate de Calciu. HEMODIALIZA Definiție Este o metodă de epurare extrarenală prin care se îndepărtează toxinele din sângele bolnavilor cu IRA și IRC realizându-se echilibrul acidobazic și hidroelectrolitic al organismului. Hemodializa constă în punerea în contact în afara organismului, prin intermediul unei membrane semipermeabile în dializor (rinichiul artificial) a sângelui uremic cu
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
acesteia prin sistem. Mașina de hemodializă poate, de asemenea, monitoriza și înregistra semnele vitale ale pacientului, puls și greutatea corporală . În mod obișnuit, un pacient efectuează trei tratamente pe săptămână, de 3 până la 6 ore fiecare. Indicațiile generale ale epurării extrarenale sunt când :- ureea sanguină >250 mg/dl - creatinină sanguină >10 mg/dl. - hiperpotasemie (K > 6,5 mEq/l). - oligurie > 24h - acidoză severă : pH < 7,2 - pacientul prezintă EPA care nu răspunde la tratament cu diuretice. Rolul asistentei: - pregătirea aparaturii și
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
CU DIURETICE ASUPRA MOTRICITĂȚII Diureticele stimulează eliminările urinare acționând la nivel renal (prin inhibiția reaborbției de sodiu sau schimbului de protoni, prin economisirea potasiului, prin stimularea filtrării sodiului și/sau a clorului, ori prin stimularea eliminării apei - diuretice osmotice) sau extrarenal (cardiotonicele), datorită acestui efect fiind folosite în terapia insuficienței cardiace, cirozei hepatice, intoxicațiilor, hipertensiunii, diabetului insipid, calculozei urinare calcice recurente. Diureticele tiazidice inhibă reabsorbția sodiului prin acțiune asupra ramurii ascendente și a tubului distal renal, principalele medicamente din aceast grup
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere a poziționării lor anatomice, căile urinare sunt împărțite în căi urinare intrarenale (ductele papilare (canalele Bellini), calicele mici, calicele mari, pelvisul renal (bazinet)) și căi urinare extrarenale (uretere, vezica urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere a poziționării lor anatomice, căile urinare sunt împărțite în căi urinare intrarenale (ductele papilare (canalele Bellini), calicele mici, calicele mari, pelvisul renal (bazinet)) și căi urinare extrarenale (uretere, vezica urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]