KorAP: Find »[drukola/base=extravertit & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...7 >

159 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463

Cocteau, T.S. Eliot sau Apollinaire, poemele lui Vinea sînt, prin excelență, niște poeme ale scindării melancolice: sentimentul rupturii eului este însoțit de neliniște sau nostalgie ironic-dezabuzată, în vreme ce textele lui Tzara sînt mult mai combinatorii, mai agresive, mai dinamice și mai extravertite, compasiunea tandră fiind depășită înspre un histrionism subversiv și iconoclast, dominat de voința rupturii și a demistificării („am scos visul vechi din cutie cum scoți o pălărie, „Îndoieli“), a dezertării și a fugii dintr-o „provincie” sufocantă. În poemele românești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
a fost lipsită de un coté conservator, cel puțin în prima ei fază. Refuzul „capodoperelor” în favoarea „efemerului”, cultivarea „operei deschise” în detrimentul „operei finite”, a negării demolatoare în detrimentul „construcției”, a manifestelor programatice și a scandalului anticanonic în detrimentul creației durabile, a epatării extravertite în detrimentul lirismului nu au fost pe placul mainstream-ului critic modernist, tributar unei estetici clasicizante. Realismul social, masivitatea construcției epice, ideile „majore”, marile teme istorico-politice sau metafizic-identitare au prezidat întotdeauna omologarea literară „la vîrf”. Pe de altă parte, complexul periferic al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300

îl caracterizează în multe feluri în comportamentul său față de sine însuși și față de lumea externă. Un exemplu de astfel de diferențe - conform modelului tipurilor psihologice elaborat de Jung - este distincția dintre introvertire și extrovertire. Teoria personalității nu pretinde că cei extravertiți sunt mai buni sau mai răi decât cei introvertiți. Introvertiții și extravertiții sunt pur și simplu diferiți între ei. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la

Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
față de lumea externă. Un exemplu de astfel de diferențe - conform modelului tipurilor psihologice elaborat de Jung - este distincția dintre introvertire și extrovertire. Teoria personalității nu pretinde că cei extravertiți sunt mai buni sau mai răi decât cei introvertiți. Introvertiții și extravertiții sunt pur și simplu diferiți între ei. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la anumite obiective mai ușor decât introvertiții. Cu alte cuvinte, introvertiții nu au

Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
extrovertire. Teoria personalității nu pretinde că cei extravertiți sunt mai buni sau mai răi decât cei introvertiți. Introvertiții și extravertiții sunt pur și simplu diferiți între ei. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la anumite obiective mai ușor decât introvertiții. Cu alte cuvinte, introvertiții nu au nevoie să devină extravertiți pentru a deveni mai buni la fel cum extravertiții nu au nevoie să devină introvertiți pentru a

Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
nu pretinde că cei extravertiți sunt mai buni sau mai răi decât cei introvertiți. Introvertiții și extravertiții sunt pur și simplu diferiți între ei. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la anumite obiective mai ușor decât introvertiții. Cu alte cuvinte, introvertiții nu au nevoie să devină extravertiți pentru a deveni mai buni la fel cum extravertiții nu au nevoie să devină introvertiți pentru a se simți mai

Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
simplu diferiți între ei. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la anumite obiective mai ușor decât introvertiții. Cu alte cuvinte, introvertiții nu au nevoie să devină extravertiți pentru a deveni mai buni la fel cum extravertiții nu au nevoie să devină introvertiți pentru a se simți mai bine. Cu mult mai diferită este distincția pe care o putem face cu privire la «caracterul» persoanei deoarece, în acest caz, diferențele

Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
pot să îndeplinească unele datorii mai bine decât extravertiții și că extravertiții pot să ajungă la anumite obiective mai ușor decât introvertiții. Cu alte cuvinte, introvertiții nu au nevoie să devină extravertiți pentru a deveni mai buni la fel cum extravertiții nu au nevoie să devină introvertiți pentru a se simți mai bine. Cu mult mai diferită este distincția pe care o putem face cu privire la «caracterul» persoanei deoarece, în acest caz, diferențele primesc o semnificație valorică ce influențează modul de a

Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
acceptabilă din punct de vedere uman iar cel intuitiv vrea să-și permită modalități diferite de creștere și de îmbunătățire. Astfel de preferințe diferă în cazul orientărilor opuse, în baza dispozițiilor interioare de care dispune fiecare. De exemplu, o soră extravertită este fericită pentru că tinde să se orienteze spre exterior și să focalizeze percepția și judecata ei asupra lucrurilor și asupra persoanelor, în timp ce o soră introvertită este satisfăcută deoarece este orientată spre lumea internă și de aceea focalizează propria ei percepție

Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
a le folosi pe ambele, preferă să folosească în mod satisfăcător o mână sau alta (în funcție de faptul dacă este dreptace sau stângace), influențată fiind de propriile obișnuințe și de sistemul educativ în care a crescut. În baza propriilor preferințe, un extravertit, care preferă cu precădere atitudini de deschidere față de lumea externă, este un indiciu al faptului că, în experiențele sale de viață din trecut, a manifestat mai mult acest aspect al personalității sale și că, probabil, a făcut experiențe ce au

Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891

trecu pe stânga, în carabă, un porumbel de hîrtie) Că apoi te zgornesc singur, din nou, către centru. La restaurantul "Mărul de Aur". Să ciupești pe socoteala mea oricâte picolițe. Și să despici oricâte oase de ciorbă oi putea!... Spirit extravertit, Țaca Genel întredeschise întîi muianul să pretindă că strada PERONE e, probabil, o stradă inventată la beție. Dar instinctul său de taximetrist, mai sigur, l-a salvat. Bâjbâi o vreme spre Pieptănari, până ce nările sale cafenii, de ogar, îi interceptară

Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668

ideile și cunoscînd dificultăți asemănătoare. Multă vreme, activitățile lor practice se desfășoară între biblioteci și întruniri. Acest lucru ne arată că statele ar trebui să fie mai neîncrezătoare față de oamenii izolați, închiși între pereți acoperiți de cărți, decît de conducătorii extravertiți, alergînd după mulțimi și jertfindu-și persoana. Influența celor dintîi pătrunde în adîncime și nu există nici o scăpare împotriva contaminării prin exemplul și ideile lor. Să ne întoarcem la Lenin. Desigur că, pentru o scurtă perioadă, de trei pînă la

Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici (2001) [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299

un ghepard sau un vultur? Este mai bine să restrângem inteligența la formele abstracte ale gândirii așa cum a demonstrat cercetarea în domeniul psihologiei, punând în același timp în valoare aptitudinile senzorio-motorii și celelalte aspecte ale personalității. Un caracter amabil sau extravertit poate fi, în plan profesional sau familial, mai adecvat decât o inteligență foarte abstractă, combinată cu un caracter rece sau introvertit. Pentru mai multe detalii Bernaud, J.-L., Les Tests d’intelligence, Dunod, col. „Topos”, Paris, 1999. Huteau, M.; Lautrey

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
6-16,5 44% 16,6-20 79% Concluzie Testele de inteligență generală nu reușesc totuși să anticipeze atât de bine adecvarea la o profesie care necesită îndemânări foarte specifice (artizanatul) sau cunoștințe foarte caracteristice (informatica) și, uneori, chiar însușiri ale personalității (extravertit, pentru a fi animator sau vânzător). În acest caz, observăm că testele de aptitudini sunt mai predictive. Predictivitatea mai bună a testelor de aptitudini decât a celor de inteligență generală în adecvarea la o anumită profesie (adaptare după Robertson și

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
factori: „Jocul celor șapte familii” ale personalității: cei cinci factori esențiali ai personalității și principalele adjective care le corespund (sinteză după John, 1990, apud Huteau, 2006) (Johnson, 1994; Borkenau și Ostendorf, 1989, apud Lieury, 2005) Caracterul Polul pozitiv Polul negativ Extravertit Extravertit Călduros Social Activ Vorbăreț Demn de încredere Introvertit Liniștit Rezervat Agreabil Agreabil Simpatic Amabil Apreciat Demn de încredere Loial Altruist Modest Tandru Dezagreabil Suspicios Rece Neprietenos Conștiincios Conștiincios Organizat Minuțios Eficient Competent Ordonat Disciplinat Boem Nepăsător Dezordonat Iresponsabil Stabil

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
Jocul celor șapte familii” ale personalității: cei cinci factori esențiali ai personalității și principalele adjective care le corespund (sinteză după John, 1990, apud Huteau, 2006) (Johnson, 1994; Borkenau și Ostendorf, 1989, apud Lieury, 2005) Caracterul Polul pozitiv Polul negativ Extravertit Extravertit Călduros Social Activ Vorbăreț Demn de încredere Introvertit Liniștit Rezervat Agreabil Agreabil Simpatic Amabil Apreciat Demn de încredere Loial Altruist Modest Tandru Dezagreabil Suspicios Rece Neprietenos Conștiincios Conștiincios Organizat Minuțios Eficient Competent Ordonat Disciplinat Boem Nepăsător Dezordonat Iresponsabil Stabil emoțional

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
adică sunt moderat stabile și emotive. Factorul I, al extraversiunii (sau entuziasmului), fusese deja descoperit de psihiatrul englez Hans Eysenck, care a fost inspirat de un psihanalist, dezaprobat în final de Freud: Carl Gustav Jung. Dar la acesta din urmă extravertiții și introvertiții corespund unor tipuri pure: extravertitul tipic este sociabil, nepăsător, neinhibat, în timp ce introvertitul tipic este liniștit, rezervat și preferă intimitatea. În urma cercetărilor sale din mediul psihiatric, Eysenck a mai descoperit un factor de nevrozism sau de instabilitate emoțională foarte

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
I, al extraversiunii (sau entuziasmului), fusese deja descoperit de psihiatrul englez Hans Eysenck, care a fost inspirat de un psihanalist, dezaprobat în final de Freud: Carl Gustav Jung. Dar la acesta din urmă extravertiții și introvertiții corespund unor tipuri pure: extravertitul tipic este sociabil, nepăsător, neinhibat, în timp ce introvertitul tipic este liniștit, rezervat și preferă intimitatea. În urma cercetărilor sale din mediul psihiatric, Eysenck a mai descoperit un factor de nevrozism sau de instabilitate emoțională foarte corelat cu anxietatea: iritabilitatea, tendința de a

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
nevrozismul). La fel, estetul sau idealistul corespund în mod pur factorului de deschidere spirituală (factorul al V-lea). Dar alte însușiri ale caracterului apar drept combinații: de exemplu, a fi cald, tandru sau altruist înseamnă să fii în același timp extravertit și agreabil, indivizii care iubesc ordinea sunt conștiincioși (III+) și puțin deschiși sau puțin creativi (V-) etc. I. EXTRAVERTIT entuziast activ II. AGREABIL simpatic amabil cooperant III. CONȘTIINCIOS organizat minuțios IV. STABIL calm controlat V. DESCHIS plin de imaginație original

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
alte însușiri ale caracterului apar drept combinații: de exemplu, a fi cald, tandru sau altruist înseamnă să fii în același timp extravertit și agreabil, indivizii care iubesc ordinea sunt conștiincioși (III+) și puțin deschiși sau puțin creativi (V-) etc. I. EXTRAVERTIT entuziast activ II. AGREABIL simpatic amabil cooperant III. CONȘTIINCIOS organizat minuțios IV. STABIL calm controlat V. DESCHIS plin de imaginație original sentimental călduros prietenos loial disciplinat Rezervat Rece Nepăsător Nevrotic Plat Fiecare factor are un pol pozitiv (steaua mare și

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
astrală! Ne imaginăm numărul de combinații pe care acest model îl poate permite, ilustrând varietatea extremă a personalității noastre. Astfel, în cadrul testelor, fiecare trăsătură de caracter este notată de la 1 la 10. De exemplu, un anumit artist ar putea fi extravertit (7/10), semiagreabil (5/10), boem (8/10), foarte emotiv (7/10) și foarte imaginativ (9/10). Cutare om politic ar putea fi introvertit (3/10 pentru extraversiune), antipatic (2/10 pentru caracterul agreabil), foarte ordonat (8/10), puțin emotiv

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
corelație mai mică de 0,25 este neglijabilă) adecvarea profilului unei persoane pentru un loc de muncă. În general, aptitudinile intelectuale prezic cel mai bine reușita într-un domeniu. Ce contează dacă un arhitect sau un inginer este timid sau extravertit, atât timp cât este genial în ceea ce face? De altfel, deseori suntem dezamăgiți atunci când citim biografiile unor celebrități al căror caracter din viața de zi cu zi nu se prezintă la înălțimea producțiilor lor artistice. Pentru mai multe detalii Huteau, M., Ecriture

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

de intimitate). Aceste aspecte relaționale nu sunt efectul cooperării la nivel intraorganizațional, ceea ce face ca această cultură să fie una "de fațadă", tip "bârfă". În principiu, pentru o bună integrare și funcționare, culturii de tip rețea îi sunt necesare persoane: • extravertite, energizate de relațiile interpersonale; • deținătoare de abilități sociale dezvoltate; empatie și intuiție; • tolerante la ambiguitate și la diversificare; • leale grupului din care fac parte; • răbdătoare, pregătite să construiască relații pe termen lung. Acesui tip de cultură organizațională îi sunt caracteristice

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
ne place să credem), oamenii sunt diferiți. De aceea, se bucură și se însoțesc (de regulă) atunci când își descoperă elemente comune. Potrivit Anei Stoica-Constantin (2004), cele mai importante diferențe/deosebiri generatoare de conflicte sunt: unele trăsături de personalitate (de exemplu: extravertit versus introvertit; vorbăreț versus taciturn etc.), opiniile (de exemplu: politice, în privința gestionării banilor, familiale, în privința educației etc.), atitudinile (de exemplu: toleanță-intoleranță, într-ajutorare-indiferență etc.), valori (de exemplu: fidelitate, principialitate, punctualitate etc.), nevoi, gesturi și preferințe (de exemplu: în privința alimentației, vestimentației, modalităților

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

doilea aspect este legat de problema dimensiunii fiecărei etape sau de nivelul de dificultate. Nivelul de dificultate al fiecărei etape trebuie să fie adaptat aptitudinilor studenților. Și În acest caz, trebuie să ne așteptăm la interacțiuni pe planul personalității, deoarece extravertiții, care suportă mai ușor incertitudinea și le place să fie solicitați să facă mereu mai mult, vor vrea probabil să avanseze mai repede decât introvertiții. O a treia problemă importantă, la organizarea secvențială a cursului, este problema adaptării la diferențele

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]