778 matches
-
toată viața pietricele la vărsare și te voi recompune înainte să mor, promit, luo na. învață, te rog, să ierți viața mea de excese. insistența poate aduce noroc. șase în al treilea loc: nu fi prea încrezătoare, nu fi nici ezitantă, nu fi prea ușoară, ca o frunză pe care o ia apa, nu fi nici prea grea, precum zgârie-norii, la care nimeni nu se poate uita și nu pot fi ridicați în brațe și trecuți pragul, fii oricât de frumoasă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
da' cu mine ți-ai găsit tu că poți să te-ntreci la fugă? CODÂRLIC: D-apoi cu cine? DĂNILĂ: Ia poftim și-o ia pe-aici înainte, și ți-oi arăta eu cu cine. Ia poftim! (Codârlic o ia, ezitant, în direcția arătată.) DĂNILĂ (aparte): Oi găsi eu pe-aici, prin tufe, vreun iepure. După acela să fugi, drace! (lui Codârlic) Ei, jupâne, stăi așa! CODÂRLIC: Am stat. DĂNILĂ: Și cată de vorbește ușurel. CODÂRLIC: Da' ce s-a-ntâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de la harbuzării. În chip de ușă o pânză nu tocmai curată. Într-o parte a colibei un fel de bancă rudimentară. Pe ea, o cofă cu apă. Copaci ciudați și tot felul de tufișuri din loc în loc, separate de cărărui ezitante. Spre plan 3, separat de restul decorului, dar vizibil cu destulă claritate un pom bătrân, amărât, cu câteva frunze vestejite și cu 2-3 mere pipernicite și verzi pe o creangă. Împrejurul lui, un gard de sârmă cu ghimpi exagerat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care trebuie repetate în vederea stabilizării opiniilor acestora. Chiar dacă, în principiu, astfel de persoane ajung să fie de acord din punct de vedere teoretic cu o anumită idee (plan), în momentul punerii în practică a respectivei idei (plan), acestea pot fi ezitante. 5. Profilul hiperexact este apropiat de profilul conservator. Se caracterizează prin faptul că persoanele aparținătoare unui astfel de profil nu pot ieși dintr-un anumit cadru stabil. Ele aplică foarte bine legile existente, nedorind altele. De obicei astfel de persoane
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
6. Profilul mistificator se caracterizează prin aceea că persoanele prelucrează prin propriul sistem valoric informațiile despre o problemă anume și impregnează cu prea mult subiectivism verbalizările și acțiunile, ajungând să denatureze sensurile inițiale, obiective, ale creatorilor de proiecte. 7. Profilul ezitant este caracteristic celor care pendulează între două sau mai multe opinii. Aceștia pot prelua anumite idei de la diferiți parteneri de dialog, idei pe care le consideră mai bune decât cele proprii. Nu au o poziție categorică în ceea ce privește aplicarea întocmai a
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
pe fruntea sa. Îi plăcea să creadă că după moarte va ajunge acolo. Ziua execuției se apropia, dar lui nu îi mai era frică să părăsească tot ce însemnase viața lui, așa monotonă cum fusese. Primul pas a fost puțin ezitant, următorul mult mai sigur, iar ceilalți pași spre camera de execuție erau de-a dreptul apăsați. Urma să i se administreze o injecție letală ca un fel de eutanasie. Ca să nu i se pară evenimentul prea deplasat, Vladimir pretindea că
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
buzunar și i le-am întins: „Șah Djan mi le-a dat pentru tine.“ Fiindcă el îi spunea soției mele Șah Djan, ca și cum era mama sa. Foarte mirat, contemplă prăjiturile cu ochii săi oblici și le acceptă cu o mână ezitantă. M-am așezat pe bancă și am luat copilul pe genunchi. L-am strâns în brațe. Trupul său era cald. Pulpele picioarelor semănau cu ale soției mele. Avea aceleași gesturi naive. Gura amintea de cea a tatălui său, dar, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
din întâmplare sau dacă dădea dovadă de un umor a cărui subtilitate n-aș fi bănuit-o vreodată, în ruptul capului. Recunosc, pentru replica asta îl invidiam. Cucoana se cam blocă. Clipi de câteva ori din gene și aprobă, lejer ezitant: "Ăhă. Da, cam așa cum zici. În sfârșit! P-ormă, când l-am văzut că tot insistă, că oamenii sunt oricând gata să-ți facă rău, că o fi și-o păți, că el e totuși tare îngrijorat sanchi! de zvonurile
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
șampon pe creștetul unui chelios, trecând de muchia dubei cam cu jumătate de ochi holbat, cât să poată privi Înăuntru. — Nu pricep, a spus el, acum câteva secunde... — ...mașinile de spălat jucau tabinet? l-a completat Gioconda. — Nu, a continuat ezitant Guido, sunt sigur, dar absolut sigur, că... — ...aparatele de aer condiționat fumau? — Ei, a intervenit conciliant Silvio, cu toții am avut o după-amiază grea, pe o asemenea zăpușeală se poate Întâmpla să... Și, poate pentru că se rostise cuvântul „zăpușeală“, s-a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe roți de a-și recăpăta pozițiile pierdute În urma revoluției - se știe doar că, dintre toate clasele auto, decapotabilele manifestau cea mai periculoasă atracție spre huzurul de tip burghez, acoperișul retractabil trădându-le fără greș aplecarea spre libertinism, frivolitatea, caracterul ezitant și duplicitar, troțkist. Dușmanul de clasă fiind identificat, s-a trecut la izolarea și la compromiterea lui. Reacționarele s-au trezit Înconjurate rapid de câteva SUV-uri solide, cu geamuri Întunecate, apărute de nu se știe unde, iar un tramvai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-l dețin În domeniu, n-o mai auzisem nicicând, iar apoi un toc și-a luat zborul În direcția mea. — Mi-e foame. E ceva de mâncare? a Întrebat ea, cu o voce blândă ca piatra de polizor, În timp ce cocheta ezitant cu verticala. — Din păcate, doar murături, iubito. — Ce fel de bărbat ești dacă nici de mâncare nu poți face rost? a șuierat ea mânioasă, Întorcându-se spre mine. Dacă te liniștești, Încerc să-ți prind un șobolan, am ricanat. Privirea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mai bună. Nu Înțelegeam, dar Încercând să mă Îndrept de spate, am realizat că o bună parte din mine fusese legată de tăblia patului. Cu ceva dificultate am reușit să calc peste cele două sfori și să-mi pun călcâiele ezitante pe podea. Dora mă rugă să merg până la oglindă și să-mi ridic fusta - care În clipa aceasta nu mai era așa de netedă. Am făcut cum mi se spusese, desigur, cuprins de Îndoieli și dorințe, În ciuda faptului că la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se vedea cancelarul Îmbrăcat În alb, stând Împreună cu colegii și pacienții pe scările de la intrarea principală. Poza nu avea nici o legendă, dar antetul era clarificat ușor de observațiile pertinente ale lui Froehlich: „Chiar dacă noul secol a făcut doar câțiva pași ezitanți, a fost martorul unor acte de cruzime, care depășesc tot ce ne-am fi putut imagina despre capacitățile ființei umane. Singurul nostru noroc e că războiul a transformat popoarele În frați. Ajunge!, răsună sloganul solemn În parlamentele de pe Întreg globul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-o, de data aceasta fără să mai pretind că sunt altcineva, decât persoana asta complicată? N-avea cum să se supere, nu? Când ridică receptorul, Într-o după-masă Însorită, dar fragilă de Început de aprilie, Dora păru distantă. Răgușită și ezitantă, vocea ei sugera clar că nu se simte În largul ei - și asta din cauza mea, am presupus. M-am Înjurat În gând. Dar acum nu mai era cale de Întors. Chiar dacă nu se veda, am afișat o expresie curajoasă, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ar trebui să salvez ce mai era de salvat, să-mi fac bagajul și să plec până mai pot? Nu era o idee proastă. Dar unde să plec? La cine să mă refugiez? Resemnându-mă, am Început să fac ordine ezitant. Pentru a nu mai avea remușcări, am Încercat să-mi Îndrept gândurile asupra femeii cu copilul de care m-am Împiedicat pe stradă c-o zi Înainte. Poate c-ar trebui să iau totuși legătura cu ea? Cam târziu, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
bășcăliei) sursă de ilaritate, mai ales când vine vorba de insultele ce se revarsă dinspre tipul pe care taică-meu l-a categorisit drept „rusnacul ăla nebun“, Biderman, proprietarul cofetăriei din colț (bârlog al pariorilor), și care are o aruncare „ezitantă“ din șold, nu numai foarte nostimă, ci și foarte eficientă. — Abracadabra, zice el și aruncă mingea în direcția jucătorului aflat la bătaie. Și de fiecare dată îi strigă doctorului Wolfenberg: — Un arbitru chior, mai treacă-meargă, dar ce te faci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ei, definit artistic de rețeaua pantalonilor de ciclism Mercx, era mai mult decât putea îndura. Compară în momentul acela nerăbdarea de fiară cu care ea se arunca asupra sculei lui, ca o leoaică doborând o antilopă, cu propriile lui atingeri ezitante. Știi bine că nu sunt la fel de sofisticat cum ești tu, și sunt mereu impresionat de rigoarea analizelor tale. Periatul acela exagerat păru a da rezultate. Fie torcea ea ca o pisică, fie legătura telefonică era bruiată. Când termină de vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
târfa care molfăie penisul clientului ar putea mușca fără nici o răutate un cerc mic de țesut de pe curbura superioară a glandei lui. Aceeași mușcătură dureroasă pe care o primisem și eu odată de la o prostituată obosită, iritată de erecția mea ezitantă, îmi aduce aminte de gesturile stilizate ale infirmierilor de ambulanță și ale personalului de la stația de alimentare, fiecare cu repertoriul lor de mișcări particulare. Mai târziu, am aflat că Vaughan colecționa în albumele sale fotografice grimasele infirmierelor de la urgență. Pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
oaspeții care nu păreau să mai sosească, camera cu două saltele, câteva pături prăfuite și un scaun. Puse valiza pe scaun și o deschise. Fata veni și se uită la haine, care erau toate noi. Se întinse și le atinse ezitant, cu dragoste, ca una care nu mai avusese vreodată haine noi. Domnul J.L.B. Matekoni îi lăsă să despacheteze. Ieși în grădină și rămase un moment sub umbrarul din fața intrării principale. Știa că făcuse un lucru important aducând copiii la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
un nor dens sau drept un munte care s-ar fi interpus deodată între el și cer, dar era evident că era vorba despre un om, fără îndoială cel mai corpolent pe care Tapú Tetuanúi îl întâlnise vreodată. —Chimé?... murmura ezitant, imaginându-și că poate herculeeanul Uriaș din Farepíti urmase și el același drum, cu vagă speranța de a se bucură de o noapte de dragoste cu dulcea Maiana. Ești tu, Chimé? Răspunsul fu un răcnet animalic și, fără nici un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
unul dintre cei mai de încredere consilieri în probleme de stele și constelații, dar se părea că pasiunea lui nemăsurata pentru mâncare și băuturi fermentate sfârșise prin a-i afecta atât corpul, cât și mintea, iar răspunsurile lui, tot mai ezitante, începeau să-și piardă credibilitatea. Timpul petrecut pe navă, unde nu putea să-și facă plimbările zilnice, în care parcurgea cu pas nesigur întregul perimetru al insulei, părea să-i fi grăbit decăderea, transformându-l dintr-un ajutor de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
noapte, aplecată asupra modelului broderiei, ca să termine, pe urmă se trezise cu noaptea în cap, le spălase și le apretase, parcă le și vedea călcate și împăturite frumos, cum o să i le dăruiască cu amândouă brațele întinse, cu acea bucurie ezitantă în ochi... Câtă forță era în ea, forța de a se anula pe sine, de a trăi numai și numai pentru copiii zămisliți de ea ca și cum ea, dând naștere celor două fete, se desființase ca persoană și, continuând să existe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mai puțin interesante. — Evident, recunoscu Fanny. Altminteri, interviul ar ieși prea lung și ar fi plictisitor la lectură. — Numai că, odată ce scoateți un fragment, indiferent care, nu faceți decât să falsificați sensul unei conversații, o preveni Adrian. Părțile anoste, cele ezitante, repetițiile, tăcerile. Până-n prezent n-am avut parte de tăceri. — Va veni și vremea lor, spuse Adrian, privind-o lung în ochi, fără să clipească. — Treacă de la mine, zise Fanny după o jumătate de minut de tăcere. Aici recunosc c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pun, atât e de compromițătoare. Ca o cămașă indiană cumpărată la „Second hand Haine de import”. Pentru el Însă ea avea strălucirea amară a unui poem de Radnóti Miklós pe care Începu să-l recite absent, cu o voce răgușită, ezitantă pe alocuri, dar mereu victorioasă În lupta cu uitarea. Și ce titlu ciudat: Versuri tăcute cu capul plecat! Nu-l asculta nimeni. Vorbea o limbă oarecare iar de Radnoti Miklos nu auzise nimeni. Nici măcar Benczedi Aladar care Își număra preocupat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
câteva pachete de baterii. Altceva? Altceva? — Altceva? mi-am întrebat imaginea din oglindă. Cuvintele îmi pulsară în urechi, devenind tot mai false și mai găunoase pe măsură ce răsunau tot mai adânc înăuntrul meu. Reflexia mea îmi aruncă o privire dezgustată și ezitantă, de parcă n-aș fi putut înțelege ceea ce tocmai spusesem. M-am sprijinit de perete ca să-mi revin, m-am întors și m-am îndreptat spre ușă. Infirmeria de Țară era un grup de clădiri - o duzină de structuri pătrate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]