358 matches
-
nu aibă voie a călca pe părțile Moldovei. Iară de s-ar afla cineva din nohai cu pricina dobitoacelor să vie pe locurile Moldovei ori păstorii noștri cu vreun chip de s-ar ispiti a face vreun supăr odăilor sau fânațelor răielii locuitorilor Moldovei sau de s-ar afla cineva din nohai sau dintr-alții și s-ar ispiti a face cât de puțin val sau cât de puțină stricăciune fânațelor, odăilor, dobitoacelor, pînilor sau semănăturilor, unul ca acela să aibă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de s-ar ispiti a face vreun supăr odăilor sau fânațelor răielii locuitorilor Moldovei sau de s-ar afla cineva din nohai sau dintr-alții și s-ar ispiti a face cât de puțin val sau cât de puțină stricăciune fânațelor, odăilor, dobitoacelor, pînilor sau semănăturilor, unul ca acela să aibă a se prinde și legal să se trimiță la Iași și acolo să i se dea certare precum se cade. Și pe locurile unde s-ar pășuna vitele noastre, oricând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dumisale serdarului și a căpitanului de codru să n-aibă voie nici să-și viziteze vitele; 8) că, îndată ce li s-ar porunci să părăsească pășunea, s-o și părăsească fără întîrziere și price; 9) că, făcând stricăciune sau val fânațelor, dobitoacelor, odăilor, pînilor sau semnăturilor, să fie prinși, legați, trimiși la Iași și pedepsiți; 10) că nu vor mai tăinui (vorbă subțire pentru fura) vitele raielii gau neguțitorilor; 11) că, oricând n-ar îndeplini obligațiunile lor, dobitoacele lor să fie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plug, și a-i aduce un car de lemne. Prin legea din 1864 sătenii au fost emancipați de clacă și de dijmă; pe lângă libertate li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei mici părți de pământ pentru arătură și fânaț pentru cari însă ei sânt obligați a plăti o anuitate de despăgubire. Legiuitorul nu a avut prevederea a recunoaște că nu era destul a consacra libertatea și dreptul de proprietate pentru fostul clăcaș; în condițiile morale și intelectuale, în care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre fânațe, cultura pomilor, creșterea animalelor etc.), menite a crește productivitatea economică a supușilor, cu propaganda îndreptată înspre asigurarea obedienței maselor, o propagandă politică ale cărei contraforți sunt găsiți în morala creștină. La capitolul "Descrierea Patriei", copiii ardeleni sunt informați că "Împărăția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Câmpulungului, printre care și Vama și Stulpicani. Termenul braniște vine din slava veche de la cuvântul braniti = a opri, fiind locuri folosite exclusiv de proprietar, servind în general pentru creșterea vitelor, însă, uneori cuprinzând adevărate complexe economice cu locuri de pășune, fânaț, iazuri, prisăci și livezi <footnote Pavel Blaj, Ioan Iosep, Contribuții la cunoașterea braniștilor din Bucovina, Suceava, Anuarul Muzeului Bucovinei, XVII-XVIII, 1990-1991-1992, p. 90. footnote>. În cuprinsul lor era interzis pescuitul, vânatul, culegerea fructelor de pădure, tăiatul lemnelor <footnote Ibidem. footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din 1411 <footnote Vezi documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>, sunt cuprinse „elemente topografice cu caracter durabil, munți, dealuri, râuri - și de caracter trecător - păduri ce pot fi tăiate, copaci însemnați, drumuri care pot fi părăsite, fântâni care pot fi astupate, fânațe care pot fi transformate în locuri arătoare, iazuri care pot seca” <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 69 footnote>. În documentul din 14 aprilie 1411, dat de Alexandru cel Bun, cu toate că este un fals, conține toponimia cea mai veche a moșiei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura la Dealul lui Hosniș, Piciorul Muncelului, Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag, Pârâul Breceagul, Pârâul Bachi, Pârâul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace de vad, Șesul de pe lângă Pârâul Hurghiș, Șesul Prisăcii, Tăbârcile, Târșitura Rușilor, Vârfu Miculelor, Vârfu Sălătrucului, Zăvoiul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace de vad, Șesul de pe lângă Pârâul Hurghiș, Șesul Prisăcii, Tăbârcile, Târșitura Rușilor, Vârfu Miculelor, Vârfu Sălătrucului, Zăvoiul (fânațe) <footnote bidem, p. 66-73; vezi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace de vad, Șesul de pe lângă Pârâul Hurghiș, Șesul Prisăcii, Tăbârcile, Târșitura Rușilor, Vârfu Miculelor, Vârfu Sălătrucului, Zăvoiul (fânațe) <footnote bidem, p. 66-73; vezi și V.Diaconu, op. cit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace de vad, Șesul de pe lângă Pârâul Hurghiș, Șesul Prisăcii, Tăbârcile, Târșitura Rușilor, Vârfu Miculelor, Vârfu Sălătrucului, Zăvoiul (fânațe) <footnote bidem, p. 66-73; vezi și V.Diaconu, op. cit., p. 247-268. footnote>. Din lectura și analiza acestor denumiri se poate deduce că aceste nume n-au fost date la întâmplare. Locuitorii din Vama au simțit nevoia să se orienteze în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Târșitura Rușilor, Pădurea Sasu ; flora: molid, brad, ariniș, afiniș ; fauna: calul, porcul, capra, exprimând un raport de proprietate. O categorie aparte, foarte numeroasă, o reprezintă antroponimele, nume de oameni, bărbați și femei - care sunt determinative pe lângă un munte, poiană, deal, fânaț etc. și care individualizează o suprafață de teren care a suferit o acțiune a omului în raporturile permanente cu pădurea. În secolul al XIX-lea și al XX-lea unele antroponime, folosite ca determinative de individualizare, au dispărut și nu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1913 sau în arhiva Prefecturii județului Câmpulung la anul 1939 <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., vol. II, p. 500 footnote>. Se observă, în mai multe cazuri, cum numele celui care a avut în posesie o poiană, un deal de păscătoare, de fânaț, o țarină, un imaș pe marginea unui pârâu, se transformă în toponim. Creșterea numărului de locuitori, prin sporul natural, dar și prin adăugarea unor etnii diferite, ucrainieni, ruteni, huțuli, evrei, germani, a dus la sporirea suprafețelor arabile, a țarinilor, a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pe marginea unui pârâu, se transformă în toponim. Creșterea numărului de locuitori, prin sporul natural, dar și prin adăugarea unor etnii diferite, ucrainieni, ruteni, huțuli, evrei, germani, a dus la sporirea suprafețelor arabile, a țarinilor, a imașurilor, a păscătorilor și fânațelor. Fiecare familie avea dreptul să defrișeze atâta pădure cât era necesar pentru a obține suprafețele de teren capabile s-o hrănească. Ofensiva asupra pădurii a durat câteva sute de ani, până când stăpânirea habsburgică a interzis defrișarea pădurii. Toate suprafețele eliberate
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și de întregul teritoriu aparținând de acesta și aflat cu destinațiile cele mai diverse, în utilizarea permanentă a obștii sătești” <footnote Ibidem, p. 34. footnote>. De pe prima terasă a râurilor Moldova și Moldovița lăzuirea și locuințele au urcat în zona fânațelor, a altitudinilor cuprinse între 775 - 875 m., apoi a măgurilor defrișate, unde s-au construit așezări sezoniere și fânațe, cuprinse între 900 și 1050 m altitudine. În felul acesta putem interpreta formula din finalul actelor de danie: ”iar hotarul acelui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sătești” <footnote Ibidem, p. 34. footnote>. De pe prima terasă a râurilor Moldova și Moldovița lăzuirea și locuințele au urcat în zona fânațelor, a altitudinilor cuprinse între 775 - 875 m., apoi a măgurilor defrișate, unde s-au construit așezări sezoniere și fânațe, cuprinse între 900 și 1050 m altitudine. În felul acesta putem interpreta formula din finalul actelor de danie: ”iar hotarul acelui sat să fie pe unde au umblat (au stăpânit) din vechime (din veac)”, în sensul că hotarele satului, reflectate
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din sediul Căminului Cultural, în special unelte și vase, vorbesc îndeajuns despre „o civilizație a lemnului”. footnote>. Toponimia satului Vama confirmă creșterea animalelor, păstrând denumiri de locuri, de felul: Păscătoarea Cailor, Arșițele Iepei, Dealul Porcului, Pârâul Cobilelor, Șesul Runcu Porcului, Fânațele le Fântânele, Fânațele lui Toader Bosancu, ale lui Nicolae Ciocan etc.<footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 500. footnote>. După cum ne arată toponimia, între animalele crescute de vămeni, porcul ocupa un loc important. Fiecare gospodărie creștea un anumit număr de porci
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cultural, în special unelte și vase, vorbesc îndeajuns despre „o civilizație a lemnului”. footnote>. Toponimia satului Vama confirmă creșterea animalelor, păstrând denumiri de locuri, de felul: Păscătoarea Cailor, Arșițele Iepei, Dealul Porcului, Pârâul Cobilelor, Șesul Runcu Porcului, Fânațele le Fântânele, Fânațele lui Toader Bosancu, ale lui Nicolae Ciocan etc.<footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 500. footnote>. După cum ne arată toponimia, între animalele crescute de vămeni, porcul ocupa un loc important. Fiecare gospodărie creștea un anumit număr de porci, atât pentru nevoile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]