992 matches
-
a fost dezafectată, unei cazărmi cu destinație de depozit de muniție. Acest teren nu are clarificat încă, statutul juridic. Se află în administrarea nemijlocită a Centrului eparhial Roman, dar un lot de 13,9 hectare figurează în amenajamentul Ocolului Silvic Fântânele,proprietarul de drept nefiind stabilit în instanță. Asupra proprietății acestei suprafețe și clădirilor, primarul comunei Itești, Vasile Ciubotaru a făcut nesfârșite demersuri țintind atragerea lor în administrarea și folosul așezării. Nedefinirea statutului juridic creează inconveniente în legătură cu evaluarea soluțiilor de valorificare
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
decât câteva, fiind fascinați de măreția și bogăția exponatelor din Sala de Arme, Sala de Teatru sau Sala de Muzică, Salonul Turcesc sau Cabinetul de lucru al regelui Carol I. După ce au ieșit din Castel, plimbându-se prin grădină, admirând fântânele și statuile, făcând schimburi de impresii asupra celor văzute, s-au hotărât să viziteze și Pelișorul, merita efortul de a mai sta din nou la rând. Cu o impresie deosebită asupra măreției celor două castele vizitate, îmbrățișați ca doi tineri
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
decât câteva, fiind fascinați de măreția și bogăția exponatelor din Sala de Arme, Sala de Teatru sau Sala de Muzică, Salonul Turcesc sau Cabinetul de lucru al regelui Carol I. După ce au ieșit din Castel, plimbându-se prin grădină, admirând fântânele și statuile, făcând schimburi de impresii asupra celor văzute, s-au hotărât să viziteze și Pelișorul, merita efortul de a mai sta din nou la rând. Cu o impresie deosebită asupra măreției celor două castele vizitate, îmbrățișați ca doi tineri
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
acest lăcaș de cult figurează în registrele de evidență ale dijmelor în anii 1332-1333. Turnul bisericii având înâlțimea de 75 metri, care are în interior un lift ce duce până în foișor de unde se vede întreaga panoramă a municipiului. Mănăstirea Piatra Fântânele ne-a întâmpinat în Pasul Tihuța pe un vârf de culme la altitudinea de 1200 m, unde o cruce imensă străjuiește înălțimile. Aici o maică ne-a relatat istoria acestui lăcaș, aflat la poalele Munților Bârgâului, spunându-ne că idea
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
lăcaș, aflat la poalele Munților Bârgâului, spunându-ne că idea ridicării unui lăcaș în această zonă este de la începutul secolului XX, la apelul Regimentului Doi de Graniță Năsăudean adresat populației de pe Valea Someșului.Practic, acțiunea de construire a Mânâstirii Piatra Fântânele a început în prima jumătate a lunii septembrie 1928, când Episcopul Nicolae Ivan al Clujului semnează actul prin care se hotărăște aducerea aici a monahului Vasile Luncan la 8 noiembrie 1928. La inițiativa Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, în anul 1995
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
căzătoare La apus, în zbuciumul Unei clipe trecătoare Lăcrimând-o buciumul... Dincolo de deal și ramuri Ce cu frunza bolta-nțeapă, Ale cerurilor geamuri Trag a nopții neagră pleoapă... În unghere stinse-n zare Se înstână stânele, Cumpănele cu căldare Răscolesc fântânele. Peste sat, peste pășune Ultimele paseri zboară, Se zoresc să se adune Pe la cuibul lor de vară. Pe răspântii din pădure Unde ne-am iubit noi, dragă, Pe tăișuri de secure. Sângele de lemn se-ncheagă... Și în taina înserării
GRUPAJ CU POEZII RECENTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371353_a_372682]
-
pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate de-abia atunci de mișcarea contagioasă prin care ideile Revoluțiunii franceze au străbătut pînă la extremitățile geografice ale Europei. Atrasă de lumină, junimea noastră întreprinse acea emigrare extraordinară spre fîntînele științei din Franța și Germania, care pînă astăzi a mers tot crescînd și care a dat mai ales României libere o parte din lustrul societăților străine. Din nenorocire, numai lustrul din afară!". Junimiștii aduc un reproș de fond romanticilor, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de dincolo de Egipet, apoi se răspândi și peste Egipet, Libia și peste multe alte țări ale regelui persan. În teritoriul atenian veni pe neașteptate și prinse mai întîi pe locuitorii din Pireu, drept care aceștia susțineau că peloponezienii aruncaseră otravă în fântânele de apă de ploaie, căci fântâne cu izvor nu erau încă pe atunci acolo. Pe urmă pătrunse însă și în orașul care e mai încolo, pe uscat, și acum oamenii mureau mai des. Judece acum fiecine, doftor sau ne-doftor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
eolian pe uscat din Europa de 600 MW, pe care Grupul CEZ din Cehia îl construiește în județul Constanța, va fi finalizată în septembrie, cu câteva luni întârziere, potrivit directorului general al CEZ România, Jan Veskrna. Prima etapă vizează localitatea Fântânele, unde vor fi instalate 139 de turbine, iar cea de-a doua comuna Cogealac, cu alte 101 turbine. Grupul CEZ construiește în România, în zona Dobrogei, județul Constanța, cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o capacitate
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
, Mihai (22.I.1936, Fântânele, j. Prahova), poet și prozator. Este fiul Ioanei (n. Dumitrescu) și al lui Ion Negulescu, funcționar. Învață la Liceul „I. L. Caragiale” din Ploiești, absolvit în 1955, și urmează Școala de Literatură „M. Eminescu”, apoi Facultatea de Filologie a Universității din
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
Trifouți, care este în ținutul Soroca, cu mori pe râul Nistru, și satul... Lehești... în ținutul Tecuciului, cu case bune și heleștee, și mori și pive... și satul Tâmpești,... în ținutul Tecuciului, cu două mori pe râul Bârlad; și satul Fântânelele,... în ținutul Tecuciului, cu două mori pe apa Bârladului... și cinci fălci de vie la Cotnari...și două fălci de vie la Iași, la Șorogari; și trei vii... în satul Fântânele... o vie... la Galați,... și o pivniță cu casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Tecuciului, cu două mori pe râul Bârlad; și satul Fântânelele,... în ținutul Tecuciului, cu două mori pe apa Bârladului... și cinci fălci de vie la Cotnari...și două fălci de vie la Iași, la Șorogari; și trei vii... în satul Fântânele... o vie... la Galați,... și o pivniță cu casă,... înlăuntrul Iașilor, și 200 de oi și douăzeci de iepe cu armăsari, și un cal de călărie, și douăzeci de vaci, și doisprezece boi, și douăzeci vieri, și nouăzeci mătci cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de înaintarea sa în calea duhovniciei ! Să fie mare și rugător pentru noi la Dumnezeu ! Tot acum am adus la Secu, mănăstirea scumpă sufletului meu și pe strănepoata mea Ruxandra Viorica Gramaticescu din București, nepoata sorei mele Augustina Lamașanu, de la Fântânele - Botoșani, care ma crescut pe mine, ca să mai vadă această Sfântă Mănăstire, pe care n-a văzut-o de când era de vârsta de 102 cinci ani și pe părinții din mănăstire pe care ea nu i-a uitat ! Fie Dumnezeu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ajutorul cerut; altele, mustrând pe Sciți pentru că ei prin prădăciunile lor in Persia atrăseseră răzbunarea regelui, refuzară a lua parte la luptă. Sciții se hotărâră atunci a se retrage înlăuntrul țării lor și a pustii totul în calea lor, astupând fântânele și arzând fânațele. Darius urmărește în zadar pe Sciți până in țara Budinilor, unde dă foc unui oraș de lemn părăsit de locuitori și, ajungând pe marginele fluviului Oarus (Wolga ?) pune, să se zidească aici opt forturi la o îndepărtare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
din întreg spațiul dobrogean al secolelor IV-VI, de la Niculițel, Noviodunum, Halmyris, Axiopolis, Histria, Tropaeum Traiani etc. au fost tot atâtea contribuții aduse la promovarea arheologiei românești din secolul XX, prin publicarea monografiilor unor situri arheologice (Dinogeția, Histria, Tropaeum Traiani, Fântânele) ori a unor sinteze istorice etc. Capitolul II Cercetări în necropolele din Sciția Minor Cercetările din siturile arheologice dobrogene au evidențiat existența unor necropole întinse - precum cele din cetățile de pe litoralul pontic (Histria, Tomis, Callatis) ori de pe limesul dunărean de la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra vestică a satului), Tunsești-Bogdănița (punctele La moară și Valea Poienii), Vâltotești-Viișoara (punctele Marginea de vest a satului și Vatra satului) și Zorleni (punctele Fântânele, Grădina I.A.S. și Sediul I.A.S.). În paralel cu cercetările de suprafață efectuate de Gh. Coman s-au desfășurat și altele, conduse de M. Petrescu-Dîmbovița, M. Dinu, Em. Bold, între 1950-1955, la Buda-Oșești (punctul Dealul Bisericii), Todirești (punctele La
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ilfov) și Bârlogu (Argeș). Toate topoarele se încadrează veacurilor X-XI și au servit ca arme sau unelte. 3.2. Descoperiri monetare Cele mai multe obiecte descoperite izolat sunt monedele bizantine, precum cele de la Satu Nou-Schitu Duca (punctul Trestiana), județul Iași, Zorleni (punctul Fântânele), Gugești-Botești (punctul Vatra satului), Negrești (două monede găsite în punctul Cimitirul evreiesc sau Lutărie) și Voinești (punctul Fundătura sau Livada Maior), județul Vaslui. În categoria descoperirilor izolate de monede ar fi intrat și cele trei, cunoscute ca fiind de pe teritoriul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolul XI. Informație de la profesor Gh. Gâlcă; verificare Gh. Coman, 1975. Bibliografie: Coman 1980c, p. 272, nota 2 (fig. 166/15), greșit atribuită împăratului Ioan I Tzimiskes, secolul X; Teodor 1997c, p. 169. 157. Zorleni (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Fântânele: pe partea stângă a Bârladului, la aproximativ 400m în fața fostei ferme Fântânele s-au descoperit fragmente de vase din secolele VIII-IX și X-XI. Din același loc provine și o monedă din bronz bizantină emisă de Leon al VI-lea Filozoful
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman 1980c, p. 272, nota 2 (fig. 166/15), greșit atribuită împăratului Ioan I Tzimiskes, secolul X; Teodor 1997c, p. 169. 157. Zorleni (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Fântânele: pe partea stângă a Bârladului, la aproximativ 400m în fața fostei ferme Fântânele s-au descoperit fragmente de vase din secolele VIII-IX și X-XI. Din același loc provine și o monedă din bronz bizantină emisă de Leon al VI-lea Filozoful (secolul IX). Informație V. Palade, 1969. Materialul ceramic se găsește la Muzeul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întunecoasele ulițe. El se opri înaintea unei case ce se ridica izolată în mijlocul unei ogrăzi pustii. Prin crăpăturile obloanelor închise se zărea lumină. Casa era c-un acoperământ țuguit, păreții erau de piatră mică ca ceea cu care se pietruiesc fântânele și orice tencuială căzuse de pe ele, încît părea o bucată din ruina unei cetățui. Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste, și la un cerdac ținut în aer de stâlpi de zid în patru muchi duceau dint-o lature
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Enumerăm numele acestor sate, așa cum le-am întâlnit în documentele văzute de noi, pornind de la hotarul de sud al Tecuciului: Cămileștii, Drăgăneștii, Durăștii, Trohăneștii, Corpăceștii (Tămășeni), Bozieștii de Sus, Bozieștii de Jos, Torceștii, Blăjerii de Sus, Iveștii, Blăjerii de Jos, Fântânelele, Buceștii, Sieștii și Șerbăneștii. Pentru toate aceste sate, documentele atestă existența hotarului răsăritean pe valea (nu apa) Gerului, pe Herătău, numit și Călmățuiul Mic, pe Călmățui, traseul curgând în așa fel încât colțul de sud al fiecăruia se leagă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Bilăiu”, deveniți slujbași ai statului cu pretenții de privilegii, pe care ceilalți devălmași nu le recunosc și nu le acceptă. I-am identificat pe acești slujbași într-un document din 12 aprilie 1628 ca vânzători de ocină din satul Fântânelele (Bucești) Tecuci, ei fiind „Furduiu și fratele lui, Ionașcu, ficiorii lui Medelean, nepoții lui Bilăi vornic”. Furdui apare ca vânzător la Torcești, în 1633, fără însă să i se arate ascendența și descendența, ci doar dregătoria, aceea de pârcălab. E
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și anume: „Gavril, călugărul din Umbrărești, Dumitru din Umbrărești, Buculei, călugăr de acolo, Toader, ginere lui Mânză de acolo, Mihăilă Pângalie de acolo, Pavel de acolo”, altă dovadă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei părți din satul vecin Fântânele (Bucești), ci mai mult ca sigur că, la data respectivă, vechea formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești era deja puternic erodată și de către alte vârfuri sociale și politice ale satului, proba indubitabilă a stratificării și stadiului avansat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu porcăria . Fratele sărută recunoscător fundul lui Mariedl. MAMA LUI MARIEDL (ridică în sus rochia lui Mariedl): E tare sfârtecată azi? (îi trage cârpele însângerate dintre picioare și le cercetează) Ah, nu, nu sunt chiar așa de scârboase, numai obișnuitele fântânele încârligate-n roșu, care arată că viața din viață se trage. Și ici și colo locu-i bun, sănătos pe însănătoșire. (o unge pe Mariedl cu grăsime de animal între picioare) Grăsimea o să-i cânte sângelui tău un cântec de leagăn
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]