123 matches
-
mult 5 kg de pește sau numai un singur peste, daca greutatea lui depășește 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăți în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan și coregon. -------------- Punctul 2 din anexă 3 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 113 din 5 mai 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 395 din 10 mai 2005. Anexă 4 DIMENSIUNILE minime ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175279_a_176608]
-
știucii se poate efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ/sportiv și a momelilor artificiale, cu eliberarea în mediul acvatic natural; ... b) lostrița, păstrăvul de mare, lipanul, mihalțul și caracuda, tot timpul anului; ... c) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, păstrăvul fântânel și coregonul, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie și în perioada 15 septembrie-31 decembrie 2012; ... d) sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific și a pescuitului reproducătorilor în stare vie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240093_a_241422]
-
cursul anului, cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării și pe brațele sale; ... d) se interzice pescuitul știucii în perioada 1 februarie-30 mai în anii 2001 și 2002; ... e) se interzice pescuitul în apele de munte al păstrăvului indigen și fântânel și al coregonului în perioada 15 septembrie 2001-30 aprilie 2002, iar pescuitul păstrăvului curcubeu și al lipanului, în perioada 1 ianuarie-31 mai în anii 2001 și 2002, precum și al lostriței în tot cursul anului; ... f) se interzice capturarea peștelui cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133867_a_135196]
-
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările ulterioare, tot timpul anului; ... c) coregonul, păstrăvul de mare, lipanul, tot timpul anului; ... d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv și din 15 septembrie până la data de 31 decembrie; ... e) sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific și a pescuitului reproducătorilor de sturioni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258984_a_260313]
-
metalice și pești artificiali în rîurile populate cu lostrița; ... c) pescuitul sportiv de către o singură persoană în timpul unei zile, de la răsăritul și pînă la apusul soarelui, a mai mult de 10 bucăți în total din speciile de păstrăv indigen, curcubeu, fîntînel, lipan și coregon, în apele de munte cu salmonide; în celelalte ape curgătoare și stătătoare din zona colinara și de șes, Dunăre, Marea Neagră și apele de munte fără salmonide, mai mult de 3 kilograme, cu excepția cazului cînd s-a pescuit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106451_a_107780]
-
kg de pește/zi sau un singur pește, dacă greutatea lui depășește 5 kg; ... f) în apele de munte cu salmonide se pot reține de către un pescar maximum 10 exemplare/zi, în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, păstrăv fântânel, lipan și coregon. ... ---------- Art. 24 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 85 din 23 noiembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 957 din 28 noiembrie 2016. Articolul 25 Asociațiile de pescari, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278656_a_279985]
-
de pește/zi sau numai un singur pește, dacă greutatea lui depășește 5 kg; ... f) în apele de munte cu salmonide se pot reține de către un pescar maximum 10 bucăți/exemplare/zi, în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan și coregon. ... ---------------- Lit. f) a art. 24 a fost modificată de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. Articolul 25 (1) Asociațiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227418_a_228747]
-
de zile în perioada 15 februarie - 26 martie în anii 2005 și 2006; în perioada 11 aprilie - 9 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit recreativ/sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... e) păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2005 - 30 aprilie 2006, iar a lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în anii 2005 și 2006; ... f
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166366_a_167695]
-
inundabila a Dunării, în perioada de la 15 aprilie până la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe și ghiolurile Belciuc și Erenciuc în perioada de la 1 aprilie până la 1 octombrie; 8. în apele de munte, diferențiat pe zonele geografice, pentru păstrăvul indigen, fântânel și coregon, în perioada de la 15 septembrie până la 30 aprilie, iar pentru păstrăvul curcubeu, lipan și lostrița, în perioada de la 1 ianuarie până la 31 mai; 9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare pe o distanță de 60 metri în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
mult 5 kg de pește sau numai un singur peste, daca greutatea lui depășește 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăți în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan și coregon. Anexă 4 DIMENSIUNILE minime ale peștilor și ale altor viețuitoare acvatice care pot fi pescuite și dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit 1. Dimensiunile minime, în centimetri, ale peștilor și ale altor viețuitoare acvatice, care pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, tot timpul anului; ... c) coregonul, păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră), lipanul, tot timpul anului; ... d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv și din 15 septembrie până pe 31 decembrie; ... e) sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific și a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272731_a_274060]
-
2007 și 2008; în perioada 9 aprilie - 7 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ/sportiv și a momelilor artificiale; ... b) lostriței, păstrăvului de mare și mihalțului, tot timpul anului; ... c) păstrăvului indigen, păstrăvului fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2007 - 30 aprilie 2008, iar al lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai, în anii 2007 și 2008; ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
pământ, toate aparținând familiei Antonovici. În perioada 1954-1955 s-a reconstruit păstrăvăria, în aval de vechiul amplasament. Între 1979-1981 s-au realizat unele modernizări, numărul bazinelor ajungând în prezent la 38, toate din ciment. Aici se cresc puieți de păstrăv "fântânel", "curcubeu" și "indigen". Aceste soiuri de păstrăv au devenit o delicatesă cu ajutorul silvicultorului Otto Zaluțschi, locuitor din sat, care în anii 1950 a avut ideea de a-l prepara într-o nouă rețetă: afumat la foc molcom din crengi rășinate
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
la Valea Largă a fost construit un lac artificial pe râu pentru producerea de energie electrică. Încă se mai pot vedea ramășițele construcției care în zilele noastre nu mai funcționează. Până prin 2003 pe existau 3 specii de păstrav (indigen, curcubeu, fântânel), precum și o specie de pește denumită local moaca. Datorită braconajului masiv, numărul lor s-a diminuat semnificativ.
Râul Vasilatu () [Corola-website/Science/312882_a_314211]
-
origine autohtonă geto dacă, latină, precum și de proveniență slavă:7 Printre toponimele și microtoponimele, în localitate avem : - termeni de proveniență autohtonă: Mureșul de la Maris, Pârâu, Cătun, Stână, Strungă, Bradu, Vatră. - termeni de origine latină: Sat, Neagra, Seștima, Văcărie, Puntea Rogoazei, Fântânel, Arsa, Pârâul Arsița. - termeni compuși de origine autohtonă și latină: Pârâul Ursului; - termeni proveniți de la popoarele slave: Izvorașul, Poiana Drăgusului, Pârlituri. Cele mai numeroase toponime și microtoponime, provin din terminologia ocupațiilor de bază, ale românilor, care le-au practicat dintotdeauna
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
gardă ce au înaintat pe la Ghimeș- Palanca și Bicaz, spre Valea Mureșului Superior, se aflau la Toplița, localitate situată la intrarea în defileu la numai 20 km de estul comunei. Aceștia s-au refugiat în pădure pe Valea Ungurașului și Fântânelului, unde au construit „buncăre de pământ” pentru a se adăposti de bombardamentele ce aveau să se desfășoare între trupele sovietice și cele nemțești. Rușii au înaintat rapid prin defileu, astfel încât în numai două săptămâni, trupele acestora erau amplasate în partea
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de est a localității, alcătuind aliniamentul ce începea de la Piciorul Podgoarelor și se continua pe Valea Ilvei, Dealul Ilvei, până la Căpățâna și Ciungu Pâraielor. Trupele horthyste și hitleriste (armata 8 germană) erau amplasate la vărsarea Sălardului, constituind aliniamentul dinspre Poiana Fântânelului, Dealul Nădăsoi și Sărăcin și Sălard, unde armata horthystă a construit după ocuparea Transilvaniei o linie de fortificație, de unde putea controle defileul. Din aceste adăposturi, armatele nemțești și maghiare au opus rezistență timp de șase săptămâni. MONOGRAFIA COMUNEI LUNCA BRADULUI
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de pește din ape amenajate se
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
ca soluri brune acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate specifică pădurilor de fag sau conifere ori cu areal larg de răspândire, în Munții Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii vertebrate. Astfel apar pești precum : boișteanul (Phoxinus phoxinus), fântânelul (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis), păstravul (Salmo trutta fario), porcușorul (Gobio uranoscopus frici), zglăvoaca (Cotus gobio). Se regăsesc reptile și amfibieni ca: broasca râioasă verde (Bufo viridis), roșie (Rana temporaria) și cafenie (Rana arvalis), brotacul (Hyla arborea
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
nevastă: dar să nu aibă păcat. Înjugă boii la plug și pornește la câmp să are. Îi zice nevestei să nu vină cu mâncare la el la plug, știind că ea va proceda exact pe dos. Astfel, ea ajunge În fundul fântânei. Vorba românului: Cum și-o face omul, nici dracul nu i-o face. După 20 de zile, bărbatul ia o funie mare și merge la fântâna unde căzuse Despina. Vede ieșind din fântână o dihanie, jumătate albă și jumătate neagră
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dreapta populați cu păstrăv - pârâul Tiniș și Pârâul Frumos, trece pe lângă sediul ocolului silvic și se varsă în Moldova, în mijlocul comunei Pojorâta, după ce a parcurs un drum lung de 16 km. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen și fântânel, iar de la podul Tiniș în aval din lipan în amestec cu păstrăv indigen și moioagă. Zlăvoaca e prezentă pe toată lungimea populată cu pești, iar boișteanul urcă până la păstrăvărie. Pe porțiunea situată din comuna Pojorâta în aval și îndeosebi aproape de
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
operației, succesul încă nesigur. Seara Stöhr. Miercuri, 6 aprilie/25 martie. Buna Vestire. Vreme senină, cald. Ora 10½ Consiliu de miniștri, tratatele comerciale, problema armatei etc. După-amiaza lungă promenadă cu Candiano, foarte cald. Seara la ora 8 la confesiune (Str. Fântânei). Ora 8½ înapoi. Elisabeta la mine în cameră. Joia Verde, 7 aprilie/26 martie Vreme mohorâtă. Ora 8 la capela episcopală, sfânta împărtășanie. Vorbit cu arhiepiscopul. Ora 8¾ înapoi. Dejunat. Ora 10½ prefectul de Iași Gane, R. Mihai, Nacu. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Pitar-Moșu, str. Pitar-Moșu; ” Radu-Vodă, str. Radu-Vodă; ” Sărindar, Calea Victoriei, 21; ” Stavropoleos, str. Stavropoleos; ” Sfinților, Calea Victoriei, 21; ” Sf. Dumitru, Str. Carol I; ” Sf. Gheorghe Nou, Piața Sf. Gheorghe; ” Sf. Spiridon, Calea șerban-Vodă; ” Schitu Măgureanu, str. Schitu-Măgureanu; ” Zlătari, Calea Victoriei, 6; ” Catolică (catedrală), str. Fântânei, 7; Starea Civilă (ofițerul), str. Municipală, 2; Expoziția permanentă de Arte-Frumoase, str. Stavropoleos; Gimnaziul Cantemir, str. Primăverii, 9; ” Lazăr, Calea Moșilor, 34; ” Mihai-Vodă, str. Rotari, 9; Spitalul Brâncovenesc, Calea Rahova; ” Colția, strada Colței, 32; ” Colentina, șoseaua Bonaparte; ” de Copii, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]