154 matches
-
ce ne dă pământul acesta prin munca și sudoarea țăranului. Acuma să pomenim ce ne dă iel fără muncă și fără nici-un fel de tacsă sau cost, apă rece și bună, adică apă ca de la munte. Să pomenesc aci unele fântânițe, cum le numim noi, adică izvoare cu apă. Întâi să luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Să pomenesc aci unele fântânițe, cum le numim noi, adică izvoare cu apă. Întâi să luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fântânițe, cum le numim noi, adică izvoare cu apă. Întâi să luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul ploios, și are o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul ploios, și are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la Mânăstire, dar când ie timpul mai secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ploios, și are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la Mânăstire, dar când ie timpul mai secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița Purcarului, în graniță cu hotarul Arpașul de Sus. Din ia își ia curs
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița Purcarului, în graniță cu hotarul Arpașul de Sus. Din ia își ia curs Valea Neagră care merge până în Olt. De la fântâniță merge puțin pe graniță între hotarul Streza și Arpașu de Sus, apoi se duce prin hotarul Arpaș până la Nord
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița Purcarului, în graniță cu hotarul Arpașul de Sus. Din ia își ia curs Valea Neagră care merge până în Olt. De la fântâniță merge puțin pe graniță între hotarul Streza și Arpașu de Sus, apoi se duce prin hotarul Arpaș până la Nord, aproape de hotarul Cârța și Arpașul de Jos, unde pe o distanță mai mică, iarăși vine granița între noi și Arpașu de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se duce prin hotarul Arpaș până la Nord, aproape de hotarul Cârța și Arpașul de Jos, unde pe o distanță mai mică, iarăși vine granița între noi și Arpașu de Sus. În Mlăci la izvorul lui părăul lui Ion, iar ieste o fântâniță care-i zice Budulăul Boltașului, pentru că tot boltașul Scorobeț a pus un buduloi de țiment aci ca să stea la vedere și să nu se astupe fântânița când calcă vitele. I-a dus iel și peștișori mici, crăieți, în ia. Nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Arpașu de Sus. În Mlăci la izvorul lui părăul lui Ion, iar ieste o fântâniță care-i zice Budulăul Boltașului, pentru că tot boltașul Scorobeț a pus un buduloi de țiment aci ca să stea la vedere și să nu se astupe fântânița când calcă vitele. I-a dus iel și peștișori mici, crăieți, în ia. Nu știu acuma dacă mai stă sau nu s-a astupat că nu le mai are nime grija să le curețe. Să trecem la Trocile boltașului în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
troci mari din stejar ca să curgă apa din acest izvor prin iele ca să poată bea vitele vara când erau la pășune, așa că i-o rămas numrele boltașului. Astăzi nu să mai vede nici urmă de troci și în general toate fântânițele din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o rămas numrele boltașului. Astăzi nu să mai vede nici urmă de troci și în general toate fântânițele din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai avem Fântânița lui Mărean cu apă bună, izvor mare și care nu a secat niciodată. În hotarul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai avem Fântânița lui Mărean cu apă bună, izvor mare și care nu a secat niciodată. În hotarul din jos de sat, de către Cârța, hotarul cel mai bun și cel mai mare al comunei noastre, aproape de două ori mai mare decât cele două
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Folea în mijlocul câmpului de arătură, după Sofia. Asta-i foarte bună, apă ca de la munte. Acum să trecem la izvoarele date de pământ sau de natură, nu de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor mare, nu a secat niciodată. Îi zice Fântânița din Tinișoare. Să trecem la lunca râului Bâlea, unde avem trei fântânițe. Prima e Fântânița de la Mori, îi zice așa pentru că aici o fost mai înainte de 1900 o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca de la munte. Acum să trecem la izvoarele date de pământ sau de natură, nu de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor mare, nu a secat niciodată. Îi zice Fântânița din Tinișoare. Să trecem la lunca râului Bâlea, unde avem trei fântânițe. Prima e Fântânița de la Mori, îi zice așa pentru că aici o fost mai înainte de 1900 o moară de apă unde veniau oamenii de pe Ardeal la măcinat bucate, că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de natură, nu de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor mare, nu a secat niciodată. Îi zice Fântânița din Tinișoare. Să trecem la lunca râului Bâlea, unde avem trei fântânițe. Prima e Fântânița de la Mori, îi zice așa pentru că aici o fost mai înainte de 1900 o moară de apă unde veniau oamenii de pe Ardeal la măcinat bucate, că atunci nu erau mori de foc, și pe Ardeal nu aveau cursuri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor mare, nu a secat niciodată. Îi zice Fântânița din Tinișoare. Să trecem la lunca râului Bâlea, unde avem trei fântânițe. Prima e Fântânița de la Mori, îi zice așa pentru că aici o fost mai înainte de 1900 o moară de apă unde veniau oamenii de pe Ardeal la măcinat bucate, că atunci nu erau mori de foc, și pe Ardeal nu aveau cursuri de apă să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că atunci nu erau mori de foc, și pe Ardeal nu aveau cursuri de apă să poată face mori. Moara s-o distrus, io nu o știu. În urmă, unde o fost jilipul, o rămas un izvor care îi zicem Fântânița de la Mori. Mai la vale de asta, mai la răsărit ieste o altă, Fântânița de la Mori din Nisip, îi zicea așa fiindcă aci țâșnea apa din jos în sus și mișca nisipul tot timpul. Dar are o apă foarte bună
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apă să poată face mori. Moara s-o distrus, io nu o știu. În urmă, unde o fost jilipul, o rămas un izvor care îi zicem Fântânița de la Mori. Mai la vale de asta, mai la răsărit ieste o altă, Fântânița de la Mori din Nisip, îi zicea așa fiindcă aci țâșnea apa din jos în sus și mișca nisipul tot timpul. Dar are o apă foarte bună. Mai la vale, aprope de granița cu hotarul Cârța ieste alta care-i zicea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de la Mori din Nisip, îi zicea așa fiindcă aci țâșnea apa din jos în sus și mișca nisipul tot timpul. Dar are o apă foarte bună. Mai la vale, aprope de granița cu hotarul Cârța ieste alta care-i zicea Fântânița din Țăvu Cârții. Astea sunt toate fântânițele ce le știu io în hotarul comunei Streza Cârțișoara. Pâraiul cu trei nume Mergând pe drumul Arpașului de Sus, după ce sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de un părău ce vine de la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiindcă aci țâșnea apa din jos în sus și mișca nisipul tot timpul. Dar are o apă foarte bună. Mai la vale, aprope de granița cu hotarul Cârța ieste alta care-i zicea Fântânița din Țăvu Cârții. Astea sunt toate fântânițele ce le știu io în hotarul comunei Streza Cârțișoara. Pâraiul cu trei nume Mergând pe drumul Arpașului de Sus, după ce sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de un părău ce vine de la Sud de drum, din drum la deal
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
malul românesc, ar trebui avute în vedere cinci zone protejate situate în Dobrogea, care se întind pe 1.000 de hectare: Rezervatia naturală "Pădurea Hagieni", sătul Albești; "Pădurea Dumbrăveni", sătul Dumbrăveni; "Pădurea Canaraua Fetei", sătul Băneasa; "Pădurea Esechioi", sătul Ostrov; "Fântânița - pădurea Murfatlar", orașul Basarabi. În paralel, Direcția Silvica Dobrogea-Constanta va finanța activitățile de reîmpădurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea împotriva deșertificării și a climei uscate prin reîmpădurirea noilor zone (min. 300 ha). Pe malul bulgăresc, Componența de aprovizionare va
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164269_a_165598]
-
malul românesc, ar trebui avute în vedere cinci zone protejate situate în Dobrogea, care se întind pe 1.000 de hectare: Rezervatia naturală "Pădurea Hagieni", sătul Albești; "Pădurea Dumbrăveni", sătul Dumbrăveni; "Pădurea Canaraua Fetei", sătul Băneasa; "Pădurea Esechioi", sătul Ostrov; "Fântânița - pădurea Murfatlar", orașul Basarabi. În paralel, Direcția Silvica Dobrogea-Constanta va finanța activitățile de reîmpădurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea împotriva deșertificării și a climei uscate prin reîmpădurirea noilor zone (min. 300 ha). Pe malul bulgăresc, Componența de aprovizionare va
ORDIN nr. 1.888 din 20 decembrie 2004 pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164268_a_165597]
-
1 februarie 1991 - Revenco Karina Nicole - născută la 30 aprilie 1996. 34. Rusu Veronica, fiica lui Gheorghe și Liuba (fiica lui Trofimciuc Ion, născut la 8 martie 1922 în Chetrosu, Soroca, și Anisia), născută la 27 iulie 1982 în localitatea Fîntînița, județul Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Fîntînița, județul Soroca. 35. Scutelnicu Vasilichi, fiica lui Glinas Ilias și Maria, născută la 11 octombrie 1952 în localitatea Partizani, județul Argeș, România, apatrid, cu domiciliul actual în România
HOTĂRÂRE nr. 857 din 3 iunie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158529_a_159858]
-
Rusu Veronica, fiica lui Gheorghe și Liuba (fiica lui Trofimciuc Ion, născut la 8 martie 1922 în Chetrosu, Soroca, și Anisia), născută la 27 iulie 1982 în localitatea Fîntînița, județul Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Fîntînița, județul Soroca. 35. Scutelnicu Vasilichi, fiica lui Glinas Ilias și Maria, născută la 11 octombrie 1952 în localitatea Partizani, județul Argeș, România, apatrid, cu domiciliul actual în România, localitatea Onești, str. Emil Rebreanu nr. 7, ap. 73, județul Bacău. 36
HOTĂRÂRE nr. 857 din 3 iunie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158529_a_159858]
-
Județul Mureș: Ceaușu de Câmpie (6%), Șincai ( 80. ROSCI 0080 Fânațurile de la Glodeni Județul Vaslui: Rebricea ( 81. ROSCI 0081 Fânețele seculare Frumoasa Județul Suceava: Moara Nica (1%) 82. ROSCI 0082 Fânețele seculare Ponoare Județul Suceava: Bosanci (1%) 83. ROSCI 0083 Fântânița Murfatlar Județul Constanța: Basarabi (10%) 84. ROSCI 0084 Ferice-Plai Județul Bihor: Budureasa (6%), Curățele ( 85. ROSCI 0085 Frumoasa Județul Vâlcea: Brezoi (5%), Câineni Mari (6%), Malaia (4%), Voineasa (48%) Județul Sibiu: Boița (88%), Cisnădie (52%), Cristian (78%), Gura Râului (54
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]