324 matches
-
brad Cu ochiul meu ager și viu Te zăresc și te-aștept timpuriu Femeie, cu ochii de jad De-ar fi între noi ierarhie Prefer să nu am niciun grad Să sosesc într-o seară-n solie Să te cer fâstâcit de soție Femeie, cu ochii de jad Am să beau tot veninul ce-l picuri Dezolarea,-i cu gustul său fad Și nomadul ce sunt, în nisipuri Te așteaptă bâiguind doar nimicuri Femeie, cu ochii de jad. 09.07.2016
FEMEIE CU OCHII DE JAD de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382428_a_383757]
-
fiicei dumneavoastră să danseze acest dans cu mine. - Bună seara! În primul rând nu eu sunt cel în măsură să aprobe invitația ta, ci ea, așa că te rog să i te adresezi direct. - Vă rog să mă scuzați, zise tânărul fâstâcit din cauza gafei sale și repetă întrebarea la fel de jenat către Dalia. Aceasta privind când la Ștefan și Gloria, când la tânăr, destul de prezentabil în fond, se ridică de la masă și-l însoți pe ring. Ea ar fi vrut să fie în
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383446_a_384775]
-
de nervi, tanti! Să mă sfătuiești ce să fac. Numai dumneata ai să mă înțelegi. Însă, nu observă că pe hol ieșise și Irina, care o întrebă: - Ce-i cu tine, Camelia, n-ai mai plecat la restaurant? Camelia se fâstâci. Nu și-a închipuit că o va întâlni aici. Răspunse tot cu o întrebare: - Și dumneata, doamna Irina? Știam că... - Ce știai, dragă, ce știai? De unde știai ce fac eu în noaptea asta? - Nu știam! Mi-am închipuit că petreceți
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
spatele în direcția aceea l-am observat ultimul. M-am întors, urmărind privirile celorlalți, care conteniseră din sporovăială timorați. Dar eu aveam un avantaj față de dânșii, luasem examenul, așa că starea de intimidare a colegilor nu mă mai prea încerca. Mă fâstâcisem, totuși, când profesorul, după ce își făcuse privirea roată prin curte, se repezise exact spre mine, ca și cum ar fi vrut să-mi ceară socoteală pentru ceva. - Te rog, îmi spusese el, du-te până la bibliotecă și adu-mi un volum din
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
de nervi, tanti! Să mă sfătuiești ce să fac. Numai dumneata ai să mă înțelegi. Însă, nu observă că pe hol ieșise și Irina, care o întrebă: - Ce-i cu tine, Camelia, n-ai mai plecat la restaurant? Camelia se fâstâci. Nu și-a închipuit că o va întâlni aici. Răspunse tot cu o întrebare: Citește mai mult 11.O nevastă nedansată...Nu dură mult veselia lor, că nesuferita de sonerie iar țârâi enervată, probabil că nu fusese și ea invitată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de nervi, tanti! Să mă sfătuiești ce să fac. Numai dumneata ai să mă înțelegi. Însă, nu observă că pe hol ieșise și Irina, care o întrebă:- Ce-i cu tine, Camelia, n-ai mai plecat la restaurant? Camelia se fâstâci. Nu și-a închipuit că o va întâlni aici. Răspunse tot cu o întrebare:... III. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 10, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017. 10. Tot minciuni...minciuni...minciuni... Soneria, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
sting veioza. S-a Întunecat brusc, deși e ora zece dimineața. Deschid. — Vai, cum m-ai speriat, doamna Oprișan. — Te-am prins, aveai lumina aprinsă, așa-i? — Nu, numai veioza, tocmai scriam ceva și... — Eh, lasă, lasă, ce te-ai fîstîcit așa, că n-am să te torn io, că nici dumneata, dacă te rugai de ceva nu m-ai refuzat. — Știu, dar uite că m-am speriat, mă simt, cum să-ți spun, ca un infractor prins asupra faptului. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
un scaun, se învârtea în jurul lui și devenise aproape lingușitor. Cu toate că la el au făcut coadă și oameni de stat în toată firea. Nu s-a mai întâmplat de când exista atelierul să expună de zece ori pentru cineva. Bătrânul era fâstâcit de-a binelea. A spus că el nu voia decât o singură fotografie. Nu-și permite mai multe din motive financiare. Iar pe aceea singură, dacă se poate, fără animale, și că mulțumește frumos, nu dorește nici o barcă. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ce-și putea permite, ceva ce o reprezenta. Mă aștepta la bar savurând un Ginlet. „Ce bei?“ am Întrebat-o. „Ginlet.“ Am comandat și eu la fel, dar avea un gust oribil. „E bun?“, la care ea mi-a răspuns, fâstâcindu-se, că nu-și dă seama prea bine. La drept vorbind, nici nu era nevoie să se fâstâcească ca să răspundă că nu știe. Probabil că În Nagano nu se găsea un Ginlet ca lumea. N-aveai ce face: așa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Întrebat-o. „Ginlet.“ Am comandat și eu la fel, dar avea un gust oribil. „E bun?“, la care ea mi-a răspuns, fâstâcindu-se, că nu-și dă seama prea bine. La drept vorbind, nici nu era nevoie să se fâstâcească ca să răspundă că nu știe. Probabil că În Nagano nu se găsea un Ginlet ca lumea. N-aveai ce face: așa e la țară. Nu mai țin minte ce-am vorbit cu ea. M-a Întrebat dacă-mi aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
în același local te cerusem cu un an în urmă de aceia eram noi că ai casei. Atunci eram așa stângaci, după acea perioadă, tot frământam cutiuța în buzunar de ți-am intins-o franjuri, însă până atunci...vai, mă fâstâceam, mă înroșeam numai la gândul de a-mi zice tu.. Dar, când mi-am zis fie-ce-o-fi, n-am mai avut ezitări și bine am facut că așa elegant ingenunchesem în fața ta de și te mirai, da tare..apoi când am
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
tonul holbându-se la matahală, cu o nemaipomenită poftă de-a trăi acum ori niciodată, clipa. - Cine, mă? - tună namila din partea cealaltă a tarabei, privindu-și de data aceasta, clientul fix în ochi, cu ochi de sânge închegat. - Eu...- se fâstâci Solomon cu glasul stins - Eu, eu, eu sunt autorul... - Fii cuminte, domnule, șî taci dreacu- zâmbi a desconsiderare taurul - până nu-ț mut fălcile... - Cum o să tac? - păru a se fâstci artistul - Aduc buletinul din mașină, domnule, ca să te edifici
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
europene de la care șulfa bătrână cerea ajutor. Și, astfel, în loc de a cere răgaz să vadă măcar ce spun cei de la Veneția în legătură cu procentajul obligatoriu la un referendum și să facă rapid calculul real al populației votante, proaspătul premier s-a fâstâcit la Înalta Poartă U.E. și a stabilit cu propria sa guriță valabilitatea referendumului doar dacă reprezintă enormul cuantum de 50%, înghițind în același timp gălușca referirii procentajului la un mai mare număr de alegători decât eram în realitate. A fost
CINE E CÂŞTIGĂTORUL? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362401_a_363730]
-
Tare chipeș te-ai făcut Mihăiță! Când te-am văzut ultima oară erai un copilaș zburdalnic și plin de năzdrăvănii! Acum ești flăcău în floarea vârstei și a puterii! Ai brațul vânjos! Așa te vreau! La început, tânărul se cam fâstâci de atâtea laude, dar treptat prinse curaj. - Am aflat că atât unchii cât și tatăl tău împreună cu fratele s-au prăpădit, fie-le țărâna ușoară. Și eu sunt pe ducă. Doresc să grăbesc căsătoria ta cu fiica mea și să
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
te invit la restaurantul unui hotel de pe malul mării și, nemaiașteptând răspunsul ei, făcu semn unui taxi. Ce-ți place să mănânci, pește, carne? - Orice, dacă sunt într-o companie agreabilă, îi susținu Eva privirea și observă cum bărbatul se fâstâcise complet. - Șampanie, comadă el ospătarului care se întoarse imediat cu o sticlă frapată. - Știi cât de bine semeni cu Max, da? Ți s-a mai spus? - Tu nu semeni deloc cu soția mea. Ești exact contrariul ei. Ești...ești...bolborosi
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
cum sună? --Cum sună? întrebă naiv Zamfirescu. --A doagă uscată, spuse Cireșel cu mult năduf. Ceilalți râseră cu zgomot. Buhăianu îi spuse cu reproș: --Hai, mă Dane, să discutăm afacerea undeva! Ce dracu! Doar suntem oameni de protocol. --Măi, se fâstâci Zamfirescu, eu...să știți că sunt foarte grăbit...am niște probleme urgente de rezolvat...I-am promis lui Costi că trec pe la el în două-trei ore să iau niște saci cu castraveciori. Foștii colegi îl priveau cu mutre disprețuitoare, foarte
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
precedentă, dar își dădu seama că se va face de râs în fața slugii, dându-se de gol că de fapt nu-și mai amintea nimic. Încercă totuși o mică viclenie. Întrebă sluga ce credea el despre Ioan Botezătorul. Acesta se fâstâci, și începu să tremure, și spuse că poporul îl socotise pe Ioan ca pe un om drept, dar că el personal nu are nici o părere. Atunci își dădu seama că amintirea aceea neagră era de fapt cruda realitate. Imaginile îi
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
zice și următorul! - Eu..., eu nu am putere de decizie, domnule agent șef-principal, dar gândesc că domnul agent are dreptate... - Aha! El are și eu nu am, vrei să zici, student! - Nu, domnule..., m-ați înțeles greșit, să trăiți! se fâstâci studentul Bolnavu Ion sub privirea cruntă a șefului de echipaj. - Vorba! Ei bine, ca șef, am hotărât: mergem cu autoturismul din dotare. Am reparat încuietoarea de la ușă, nu mai avem nicio problemă... Îmbarcarea! ordonă scurt, privindu-i triumfător pe cei
D ALE POLIŢIEI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349478_a_350807]
-
dar își dădu seama că se va face de râs în fața slugii, dându-se de gol că de fapt nu-și mai amintea nimic. Încercă totuși o mică viclenie. Întrebă sluga ce credea el despre Ioan Botezătorul? Speriat, acesta se fâstâci, amintindu-și ce se întâmplase la petrecere când capul profetului fusese adus înaintea tetrarhului, și începu să tremure, dar mai apoi reuși să vorbească mai clar și spuse că poporul îl socotise pe Ioan ca pe un om drept, dar
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
au atins ușor. Apoi, m-a strâns cu blândețe și m-a sărutat lung și pătimaș. A fost cel mai dulce sărut pentru mine și nici nu se terminase când am auzit vocea tatei: "Alo, deranjez cumva, puișori?" M-am fâstâcit, m-am retras din brațele lui și el, încercând să se ridice repede, s-a lovit la picior. A gemut scurt și tata a intervenit: "Stai cuminte, băiete. Vorbim altădată". Dar el s-a prezentat ca la școală. Din cauza emoției
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
Hohotele de râs, la unison, i-au provocat doar o grimasă, vizibilă abia în momentul în care a părăsit sala de seminar. A revenit, la scurt timp cu un coș cu flori cumpărat din florăria de la „Coloane”, oferindu-l profesoarei, fâstâcind-o întru totul. - Vaaiii.... multsumesc !... Nu stiam că esti atăt de sensibil ! - Nici eu... doamnă ! Înainte de examen. Albert nu are emoții și nici teamă de examen. Singura teamă care îl încearcă este aceea că, din cauza oboselii „ochii i-ar putea
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
blănuri și privi printre scobiturile de sus. Acolo sclipea ceva, deși era întuneric beznă. Furtuna încă își făcea de cap. Prințesa se ridică, își așeză rochia, și ieși afară. Chiar lângă încăpere, văzu silueta unui om. Era generalul. Talestri se fâstâci. Nu avea cum să nu îl mai salute, așa cum a tot făcut până acum, ar fi fost nedemn de ea un asemenea comportament. Se opri în fața lui și îl întrebă: - Nu ai somn, generale? Runkrahost, ridică privirea uimit. Probabil, din cauza
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
să fie privite ca o îndepărtare de vechii aliați. - Te-a virusat și pe tine propaganda capitalistă anglo-americană! - îi spuneau vechii secretari de partid, iar el roșea rușinat. - E de-al nostru, măi! - spunea câte unul privindu-l cum se fâstâcea jenat. Încă nu e pierdut, dar nu înțelege prea bine că justiția trebuie să slujească puterea patriotică, nu prostimea și dușmanii țării. Iar el a continuat să execute cuminte ordinele primite până când, tot într-o zi de 15 ianuarie, mașina
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
Știu, mi-ai vorbit de ziua cu două dimineți, O zi în care cerul, uimit de-atâta soare S-ar face așternut să poți să mă răsfeți Sub verdele stârnit în cântecul de floare. O zi când răsăritul s-ar fâstâci pe cer Și-ar cerne iar lumină: un punct imperceptibil Ce crește și-și depune sărutul efemer Peste iubiri trăite în timpul reversibil. Mi-ai arată cărarea pe care să mă pierd Sub bolti de flori albastre că visurile mele, Ai
DOUĂ DIMINEȚI de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352111_a_353440]
-
de ce nu ești însurat și de ce nu ai o prietenă dacă n‑ai nevastă? Hm, te‑am observat eu că mă privești altfel. La ultima vizită era să pleci doar în papuci, cu ochii la mine! Ha, ha! Te‑ai fâstâcit că te‑am condus eu la ușă, nu mama, cum era obiceiul. Mi‑ar fi drag. Ești așa de simpatic când zâmbești! Iar la proces ai fost altul. Cu prestanță grozavă, stăpân pe ce făceai, calm și frumos. Da, chiar
CHEMAREA DESTINULUI (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356789_a_358118]