216 matches
-
Minerva, 1985. Site web: http://www.mihaieminescu.eu/opere/balade/predicatia tiganilor.html#.VsSx2rSLTcs George Coșbuc, la rândul său, nota următoarele: După etimologia cuvântului, "Romanii" însemnează "puternici"... Țiganii se numesc pe iei "Romei" , va să zică tot "puternici", ear pe la începutul acestui veac făloșilor Greci le trăznise prin cap să se boteze "Romeiki": "cei plini de putere". Lazăr Șăineanu și el în dicționarul său nota că „romni” înseamnă „țigancă”. Deci nu este vorba de vreo teorie a conspirației contra poporului român. Mihai Eminescu nu
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483207912.html [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
zare, gândul tău zboară. Foșnet-oftat, fără ritm cadențat, Mângâie parcă sufletul meu. Pare un cântec cu refren romanțat Și mă alină, când urcușu-i mai greu. Privesc COPACUL, uriaș și frumos În despletitele-i, crengile-valuri. . . Poartă Puterea, și-i atât de fălos, Că el se zbate, în a TIMPULUI maluri. VÂNTUL o știe, și-i zâmbește poznaș, Îl însoțește, și când frunza-i alungă Rece-i șoptește: Nu eu ți-s nânaș, Chiar de-ți rup crengile lovindu-le-n dungă, Tu
COPACUL ŞI VÂNTUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Copacul_si_vantul_ionel_davidiuc_1340050719.html [Corola-blog/BlogPost/357456_a_358785]
-
te face nevăzut. - Ai uitat de caseta cu nisip fermecat și cornul dăruit de împăratul Nisipurilor? - Sunt aici, drăguțule, la chimir, ca și piatra transparentă și scoica albastră sidefie, toate le poartă băiatul la brâul ăsta lat. Și se bătu fălos pe cingătoarea lată ce-i cuprindea mijlocul. - Păi, atunci, de ce te mai plângi atâta ca o babă, domnule voinic? - De, măi Norocel, tu mi-ai dat curaj! Acum n-are decât să m-atace! Așa am un chef să-i
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
tâlharul! - Îl fac praf, Măria Ta, scrum îl fac! Se umflă, turbă și începu să arunce în jur jeturi de flăcări și raze ucigătoare. Pocnea, urla, sufla, trosnea, bubuia, într-o atmosferă apocaliptică, înfricoșătoare. În vremea asta, Mărțișor se plimba fălos pe lângă cuptoare, căpcăunii Cap Pătrat fugind speriați din calea lui. Norocel chihotea în cârca lui: - I-ai făcut praf, nenicule, zob i-ai făcut! Ce m-am distrat! - Auzi, tu? Dă-te jos din cârca mea! M-am săturat să
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
poate spune că nu există o vârstă a împlinirilor, ci doar o împlinire a vârstei, ce trebuie transformată în victorie a luptei cu sinele - lucru pe deplin demonstrat de octogenarul poet ieșean. (august 2014). SUNT ROMÂN de Lucaci Năzărel Sunt fălos că sunt român. Acestea o știu și-o spun fără pic de resemnare, cu mândrie celui care vrea să știe cine sunt pe acest imens pământ. Țara mea-i grădină vie: munți semeți, mare, câmpie, râuri mult bogate-n pești
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1436851566.html [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
sulfină Petuniilor, crăițelor, mușcatelor îmbujorate, Ori crinilor și trandafirilor cu-a lor flori catifelate Mă regăseam sub nuc și sub gutui tomnatic În care - și avea cuib curcanul singuratic Urmat îndeaproape de găinușe si cocoși De gâște și gânsaci gălăgioși, făloși Pe care- i secondam prin curte, ziua, Cercând să îi imit în timp ce umpleam piua Turnându- le din apa rece cu ulciorul Să- i răcoresc și- apoi să își ia zborul Pe limba lor vorbindu- și gâgâit și tare Și alergandu-
MI-E SUFLETUL CAPTIV de DANIA BADEA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1463430059.html [Corola-blog/BlogPost/380840_a_382169]
-
lui, lăudându-mă tuturor, că nea Tăsică e consătean cu mine. A jucat la echipa: SMT-Videle. Dragi cititori, nu pot trece peste neamul Eneștilor(din care a făcut și mama mea parte), brunet și focos, cu fete frumoase și bărbați făloși: - Gheorghe Ene, zis Râmboacă, țăran mândru cu cinci fete frumoase precum zânele: Alexandrina (s-a căsătorit cu unchiul Gheorghe, fratele tatălui meu), Niculina, Oița, Valeria (verișoara, prietena și colega mea de clasă) și Luminița. - Radu Ene,nepotul bunicului meu. A
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1395892823.html [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
la viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, ... Citește mai mult Vară, cald, prea cald, îmi târăsc picioarele până la umbra unor stejari stufoși, mă așez pe iarba înaltă, răcoarea și moliciunea ei îmi fac bine. Mă las pe spate, privesc printre frunzele copacului cerul senin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
la viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, ... XXI. CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV, de Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. Cinci zile mai târziu Andrei era în camera din pensiune împreună cu Violeta. Discuția a devenit aprinsă în momentul în care, bărbatul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
nunții desfășurate tot în sat, dar cât de altfel totuși! Și Marieta subscrise părerii Mirei, dând cu nădejde de câteva ori din cap, aproape să și zică ceva... Mira îi descrise rochia de mireasă, palura, accentuând cât de frumoasă și făloasa pășise în cea mai fericită zi a ei! Ca un căpitan, adăugase, amintindu-i că așa i se păruse și bunicului, mândru, de, că-i devenea noră. Urmase, apoi, un eseu despre atracția bunicului pentru poezie, în general, pentru poezia
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1448781227.html [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
Vasile! Că numai tu erai acolo, să se uite musai la tine, nu la altu’, îl repezea Ioana, făcând pe supărata, dar mândră‑n sinea ei de bărbatul ce‑l avea la ușa casei. „Să se uite, că‑i tare fălos ăsta al meu! Și e cuminte, nu se uită la urâta aia. Dar, hm! Doamne iartă‑mă, că mi‑l pun la îndoială. Vorbesc și eu așa ca proasta în gând!”, medita femeia, privindu‑l pe ascuns cu drag. - Mai
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_10_.html [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
putere și pricepere, își varsă năduful în versuri, rime, catrene. Și dacă pe deasupra este și descurcăreț și găsește un sponsor sărac cu duhul, dar cu punga plină (și se pare că-s destui!), scoate capu-n lume plin de sine, fălos nevoie mare de-așa ispravă. Doar este artistul, nu!? Că lipsește sublimarea metaforică, limbajul poetic, arta propriu-zisă, ce mai contează!? De-acum avem în față un volum, un autor... Împroașcă limba română aruncând în vânt “forme fără fond”(unde ești
INFLAŢIA DE MACULATURĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1401906353.html [Corola-blog/BlogPost/354055_a_355384]
-
apă ... dus a fost, pentru totdeauna! - Băi, ce-ai făcut, Viorele! Băi, ce ghinion!... Să scapi tu așa un pește frumos ca prostul!... se căina înciudat George. Eu m-am liniștit repede, Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat peștele cel fălos și lucios. George s-a întors iar la undița lui, urmărea aprig dopul de plută. - Băi, așa ghinion, băi, Viorele!... Să scapi tu ditamai pește, tocmai la mal!... se tot văita George în răstimpuri. George mai prinsese vreo doi peștiuci
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1395729859.html [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
știe s-aleagî di la șini sî beu țuica, ș-apoi carî, moș tileagî! m-am suit pi bișicletî ca sî-njiur pi dou roț', mama i di rovinetî, șî pi mama lor di hoț'! depanam ieu la pedali șî ieram tari fălos, când vineam din deal în vali, șî alțâi merjeu pi jeos. uăi, deodatî, ai di mini, uăi, și forfotealî-n burtî!... dacî nu mă țîneam ghini, n-ajiunjeam sângur la tufî; cum aveam frâna defectî, intram cu tot cu bișicletî! cred cî mă fășiam
CRED CÎ MĂ FĂŞIAM DI OAIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cred_ci_o_faseam_di_oaie_george_safir_1381058931.html [Corola-blog/BlogPost/352368_a_353697]
-
frumos Să faci totul cu folos Să faci și să trăiești bine Ca să-ți amintești de mine Să trăiești cu spor mulți ani Și să-ți curgă pe coș bani S-ai nepoți să-ți calce pragul Și să fi fălos ca bradul Cum e-n noaptea de Craciun Că ești prietenul meu bun! Să-ți dea Domnul ce-ți dorești La mulți ani să îmi trăiești! Sărbători fericite! Urare La mulți ani cu bucurie Anul nou an bun să fie
LA MULȚI ANI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1420494209.html [Corola-blog/BlogPost/352206_a_353535]
-
dată de Răpciune, un biet tufiș înalță rugăciune să-nmoaie vremea asta brusc răcită. Un tei întinde ramuri disperate spre frunzele în ocru ponosite, cercând să nu le știe răvășite de vânt și-n zarea largă aruncate. Doar un castan fălos cronometrează venirea toamnei, picurând în iarbă, bile cu țepi și își șoptește-n barbă: E tot pustiu, și e deja amiază!” Anemic, peste toate risipește un soare raze, parcă rușinate că și-au pierdut căldura, ca sedate de frigul ce
ÎN PARC, RĂPCIUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1446100075.html [Corola-blog/BlogPost/378658_a_379987]
-
sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof cucuruz = porumb curcubeta = dovleac custura = briceag cărigă = piesă a sobei cu lemne câșița = gaica dohan = țigară dună = plapuma groasă umpluta cu pene de pasăre fălos = mândru fedeu = capac feleharț = accesoriu atelaj fergătău = clanță fingie = cană firong = perdea (germ. Vorhaenge) fizătău = siret foraibăr = dispozitiv de metal în formă de șurub îndoit în unghi drept, prevăzut cu filet pe unul dintre brațe, cu care se blochează o
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
vara-iarna este trist și burnițos? Uite-ai albit de-a binelea, ai cărunțit. Câte mâhniri ai suferit, câte-ai pățit? Ce nori umbresc inima ta într-un suspin, Ce mâini au șters norocul din al tău destin? Cine tăind codrul fălos te-a dezfrunzit? Cine gonind lupii hoinari i-a încolțit? Îți arde sufletul cumva? Că-ți iese fum... Nu ai o dragă-n cerul larg nici pân-acum? Născută-n zori s-a aciuat pe creasta ta La loc umbros
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
același an Ismail Kadare publică "Cronică în piatră". „Cei ce scriu adevărata Cronică, sugerează romancierul, nu sunt, așa a cum s-ar părea la prima vedere, opresorii și nici vremelnicii deținători ai puterii; imperiile se ridică și se prabușesc, armatele făloase vin și pleacă, numai poporul este statornic, doar el supraviețuiește, el singur răzbate printre vicisitudinile istorie; el este cronicarul anonim al veacurilor.” "Iarna marii însingurări" apărut în 1973 și reeditat în 1977 sub titlul "Marea iarnă", este un roman de
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
Grigore Pîntea, zis (n. 25 februarie 1670, Măgoaja, Comitatul Solnoc-Dăbâca — d. 14 august 1703), a fost un vestit haiduc originar din Măgoaja, Țara Lăpușului. <poem> "„De-un viteaz așa fălos," "Și la inimă milos," "De-un viteaz așa de mare," "La sărmani da ajutoare”" </poem> Născut în 1670 că fiu de mici nobili români din Măgoaja în fostul comitat Solnoc-Dăbâca, conform legendei intra în conflict cu nobilii regionali și decide
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
viziuni, ci și foarte intense, uneori deosebit de fine sentimente. Poetul imaginează regresiuni în paradisuri din ere revolute, își autocontemplă chipul „pădureț și grav” în lacuri „cu fund mâlos și puhav”, se lasă „ademenit” - în închipuire - de „vreo femelă cu sâni făloși și brațe pline”, în „culcușuri virginale”. Adorația față de vegetal merge până acolo, încât poetul dorește ca o „plantă înaltă” să îi „țină loc de iubită”. Într-un vis, el și iubita devin „doi arbori uriași, cu crengile lacom întinse către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
Chinezesc, Taj Mahal și Zidul Berlinului. Aceste fragmente sînt suveniruri ale trufiei, ale turiștilor care nu au văzut nimic rău În a rupe bucăți din cele mai sacre și mai minunate locuri ale lumii și a le aduce acasă pentru făloasă arătare. — Chestia asta denotă o oarecare inocență, nu crezi? observă Wakefield. Sau să fi fost aroganță? Lipsă de sensibilitate? Poate un fel de omagiu naiv adus Istoriei, cu I mare? De fapt, pietrele jefuite Îi aduc aminte de lingurița pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
toamnă, pe la sfârșitul lui octombrie s-a făcut nuntă mare și frumoasă. A fost tocmit să cânte și-a venit de la Fălticeni Alexandru Bidirel cu orchestra lui vestită. Și s-a adus vin de la Odobești. Nuni mari au fost "oameni făloși / și la pungă groși" subinginerul Mândrilă, din partea soacrei Zitta și preotul Mircea Vlad, de la Sasca, din partea socrului mare. Nunta s-a făcut la Câmpulung, pe Deea. Și-au venit și-au cinstit și-au petrecut țăranii de la Sasca, de pe apa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
avut o umbră de dragoste de sine, ochi cu pleoape complicate însă magnifice când coborau languros, transmițând semnale erotice. Așa că n-avea decât să plece nițel privirea ca să arate destul de decent în ceea ce privește modul în care o înzestrase natura, pieptul ăla fălos și forma șoldurilor și alte bogății generice, moi și catifelate, care pe o fată mai tânără, de-abia înmugurită, o iau prin surprindere prin amplitudinea lor atunci când apar. Mă acuza într-un fel că o examinam prea mult, dar puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de vreo 30 de ani), pentru prima dată, deci, simt că mă încearcă un soi de invidie. Prietenească-prietenească, dar totuși zgărmănitoare. De ce? Fiindcă îmi dau seama că, tiptil, de câțiva ani încoace, moldovenii ne-au cam luat caimacul de bănățeni făloși. Sar precum gazela peste premiile palmate ale lui Porumboiu și - oh, zei! - Mungiu, mai fac un salt peste poliromism și suplimentism, cu armata lor de tinerime scriitoare și editoare, căci deja întrevăd ce legătură e între toate astea și duhul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]