189 matches
-
atâta vreme, încă de pe timpul lui Alan. Flăcările din cămin lingeau flămând buturugile, și se micșorau, ca tot atâtea imagini ale gândurilor ei. Cât de diafană și de curată era cenușa pe care Ruby o râcâia zilnic, scoțând-o pe făraș și amestecând-o cu praful; era ușoară și diafană și curată ca moartea. Pasărea continua să-și cânte afară viersul elegiac, acut - „cocoșul furtunii“ obișnuia să-i spună Alan. El iubea păsările. Alex se îndreptă spre fereastră și privi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
scutul și coiful lui Ioan de Huniade! În spatele Bossului, se lățea un șemineu masiv, din teracotă lustruită, crem, pe gaze naturale, o chestie rarissimă în epoca universalizării încălzirii centrale, cu deosebire în instituțiile și serviciile publice. O mătură și un făraș improvizat dintr-o cutie goală de pizza, amândouă obiectele arătând îmbâcsite de funingine stăteau rezemate fără complexe, de marginea de jos a șemineului, ca o dovadă incontestabilă a faptului că, în iernile cele mai geroase, focarul căminului putea fi alimentat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
-fiecare exercițiu are un loc specific pe raft; -oglindă este agățata la Înălțimea copiilor; -lângă oglindă este un coș conținând unelte pentru igienă personală—săpun, șervetele, perie de păr, pieptăn etc.; -materialele de curățenie sunt plasate la Îndemână copiilor—mătură, făraș, cârpe, găleată și burete. Metodă Montessori pune accentul pe „a Învăța să Înveți”. Un mediu pregătit oferă copilului mic posibilități nelimitate să experimenteze situați care ajută la autoînvățare. O clasă Montessori desfășoară: -activități din viața practică, care Învață copilul obișnuințele
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
În județele Sibiu și Alba. Ei se ocupă cu confecționarea cazanelor din cupru pentru făcut țuică și confecționarea căldărilor din tablă pentru făcut săpun. Tot ei spoiesc aceste căldări și cazane cu cositor. Din tablă sau aluminiu confecționează, de asemenea, fărașe, pe care le vând prin piețe sau târguri. Poveste cu spoitori... Cu zeci de ani În urmă rromii spoitori se deplasau cu căruța În partea de sud-est a țării, În Dobrogea, În grupuri de 5-6 familii. Se stabileau la marginea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
decît o astfel de comodă recunoaștere, „poezia cu fireturi” care ar Însemna angajarea Într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunînd În locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmînd fanfara de bîlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, Întrucît „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin definiție limitat spiritualicește, prizonier al „codurilor de maniere
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unui bărbat serios din satul Alba că întorcându-se acasă cam pe la miezul nopții și fiind puțin amețit trecea pe un loc viran și a văzut o femeie complet goală, despletită cu o mătură într-o mână și cu un făraș în cealaltă. Alerga ca o nălucă și în urma ei, o mulțime de șobolani. Când l-a văzut pe om, a luat-o spre pădure. O altă situație mi-a prezentat o femeie în vârstă din satul Baranca. Există în acest
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-l încurajez în încercările lui de a mă ajuta, să-l învăț, pe măsura puterilor lui de înțelegere și efort, treburi ușoare dintre cele mai diverse. Îi procurasem unelte-jucării pe care el le folosea din ce în ce mai bine: gălețică, greblă, lopățică, măturică, făraș, hârleț, sapă, stropitoare etc. Cred că abia împlinise 5 ani când m-a ajutat prima dată la tăiatul și legatul viei și la curățatul pomilor. Îi ceream să ridice o coardă, să țină alta pe care urma să o tai
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cartela e cartelă, pe cea de lemne se poate obține, eventual, gaz lampant. În schimb victorie! Filialei i se va repartiza (1953) 500 kg. de marmeladă... Iată, mai târziu (1957) și inventarul Filialei: "3 lopeți, 1 târnăcop, 2 căldări, 1 făraș de gunoi, 4 lacăte, 1 foarfece, 1 clește cuie (...) 4 tocuri, 4 creioane chimice, 2 creioane bicolore, 3 cutii ace, 10 creioane negre, 1 borcan Pelicanol, 10 penițe, 2 radiere, 500 gr. cârpe, 1 caiet cu sârmă". Tot să scrii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Blid Să nu legi cu sîrmă un blid stricat, că se mînie Dumnezeu. Cînd ți-ar crăpa blidele fără ca să le atingi, să te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia blidul stricat și-l pune în fața porții, lîngă făraș, cu fărmături de pîne și untdelemn, că vrajba tot în capul celui ce ți-a dat se duce. Blîndă Ca să-ți treacă blînda de pe trup, să iei de dimineață, pînă nu răsare soarele, pămîntul de la rădăcina gutuiului și să te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au amintit de felul cum generalul - primar își făcea treaba de gospodar al orașului, într-un mod cu totul original. Dimineața se urca în trăsura primăriei, nu înainte de a-și lua un târn (măturoi de nuiele), o mătură și un făraș de gunoier după care pleca în inspecție. Dacă în fața unei case sau a unei prăvălii era mizerie, se cobora din trăsură și se apuca de măturat, de față fiind și proprietarul ca să vadă cum ditamai generalul și-a schimbat profilul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și faptul că în sfârșit aveam de muncă mă făcea să mă rușinez de slăbiciunea mea. În prima zi am învățat regulile casei: cu ce detergent se spală șemineul, unde se face focul, unde stă uleiul și de unde pot lua fărașul. Am învățat că Salvatore ia 15 pastile pe zi, unele pentru a-l ajuta să urineze, și că într-o anumită perioadă a zilei trebuie condus la baie. Am învățat să-i iau tensiu nea și s-o notez într-
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
moștenit favoarea, fiind tratat de dânsa cu „odorul maicii“: sărea ca o leoaică să mă apere de gesturile punitive ale genitorilor mei, pentru care nu eram deloc „odor“, ci mai degrabă o sălbăticiune de domesticit. O dată, când tata a luat fărașul și a fugit după mine, care o tulisem în grădină urlând ca un smintit „săriți, că mă omoară!“, s-a repezit și ea, să-mi vină în ajutor, dar n-a putut decât să-și înece revolta în lacrimi grele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pregătire a unui al doilea front de război. Se știe, din totdeauna. Unii meseriași, mai ales c ei de la tâmplărie, la plecarea acasă, mai luau diferite deșeuri - surcele, bucăți de lemn, iar cei de la lăcătușărie, mai executau în timpul liber vreun făraș, o cheie la ușa de acasă, strungarii la fel, sudorii - mai împreunau unele piese aduse de-acasă, ca să economisească un ban, și pentru toate acestea, - zise fușăraie - erau opriți la poartă. Le confiscau obiectele, iar unii care mai protestau erau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
adevărat, ucenicul era prins în vorbă După cu m se știa că, adesea, mai ales în timpul liber, după ce veneam de la masă, până pe la orele 14, mai făceam și noi ucenicii, după cum am mai spus, câte o fușeraie, un inel, un făraș, un clește, cu toate că la poartă, portarul ori santinela ne controlau tot corpul să ni le găsească. Uneori scăpam cu piesa făcută, dar altădată ni se opreau, depinde cum reușeam să le ascundem mai bine ori ni le găseau și le
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
desemna pe fetele care rămâneau să se mărite în anii următori, sau care erau ursite a rămâne fete bătrâne. Câte una din fete era pusă să măture casa de la ușă spre peretele din fundul camerei, pe care-l lua pe făraș și ieșea în miez de noapte să-l arunce la marginea satului. Dacă pe drum întâlnea om din sat, se va mărita cu fecior din sat, dacă ajungea la marginea satului și nu întâlnea pe nimeni, atunci sigur se va
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o întrerupseră. Făcu gestul de a-și astupa urechile, dar ridică vocea ca să poruncească, în românește de data aceasta, și cu un accent franco-rus: "Intră!" O fată de la bucătărie, cu obrajii roșii, se propti pe prag, în mână cu un făraș de cărbuni aprinși. Bluza de uniformă îi pleznea peste sâni. Închipuindu-și că o doamnă de anume vârstă nu putea fi decât tare de urechi și aproape oarbă, bubui: Am adus jarul!" Mulțumesc, mulțumesc! Cu ochii zgâiți, tânăra țărancă, pe cât
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
remarcat că-s un mare trombonist, "e drept, încă necizelat, dar voi avea eu grijă" -; va curge un șuvoi nestăvilit, deseară, cînd îi voi telefona, după ce mă voi fi săturat de stat în restaurant!... Paharul mare cu vodcă va fi fărașul cu jăratic, ce va transforma mîrțoaga în armăsar... vai de capul tău, frumoasă și gingașă doamnă Teona!... Ia te uită ce surpriză! se miră o voce de femeie în stînga mea. Mă întorc: pe treptele cofetăriei de lîngă hotel stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și defilează în public autonumindu-se „campioni ai democrației“. S-au așezat bine și e greu acum să scapi de ei. Cu atât mai greu cu cât o mare parte dintre cei care ar trebui să pună mâna pe mătură și făraș încă se lasă amăgiți de tertipuri șobolănești. șobolanii nu se vor distruge niciodată singuri, ei între ei. sorin Înțelegem problema cu rețeaua, cei care lucrează în sistem cunosc de mai mult timp vulnerabilitățile, însă pentru o asanare a Justiției sunt
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
o văzuse prea bine la lumina săracă, străvezie și înșelătoare a neoanelor, care-i spuneau numai cuvinte grele, batjocoritoare și de aceea rămânea întotdeauna singur în urmă cu căruța lui în care deșerta până în zori gunoiul luat cu dexteritate cu fărașul cu coadă lungă din grămezile strânse de măturători. A văzut firma cu litere scorojite, unele chiar sparte, care la un loc ar fi trebuit să însemne „Restaurant” și a intrat cu pași neauziți pe holul prelung, cotit, acoperit pe jos
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
auziră pe dușumeaua din hol și copiii se strânseră grămadă ca să se uite la ea. Îi alungă cu un gest tăios și continuă să adune cioburile cu mișcări încete și calculate, așezând fiecare ciob cu partea reflectorizantă în jos pe fărașul de plastic. Nu voia s-și mai vadă chipul, doar în cioburile cele mărunte se vedeau frânturi colorate, care niciodată nu ar fi putut să constituie un întreg. Le aruncă departe în spatele curții la un morman de gunoaie. O ușurare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
decât o astfel de comodă recunoaștere, „poezia cu fireturi” care ar însemna angajarea într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunând în locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmând fanfara de bâlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, întrucât „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin definiție limitat spiritualicește, prizonier al „codurilor de maniere
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de 8 ani, care-și încurcă degetele printre ale ei, în calculator, și căruia îi explică ce înseamnă forest, în engleză. Un antreu înghesuit, în care stau una peste alta haine de lucru, găleți cu resturi de ciment și var, fărașe, mături tocite și fără coadă și ziare. Un cabinet larg, mai degrabă improvizat, cu mobilier amestecat, fotolii joase, o masă joasă, pătrată, în mijloc, telefoane mobile, cărțile poetului și gazetarului azvîrlite peste tot, la îndemînă, Sub semnul întrebării, Sînt un
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
a împământenit și s-a transmis până-n... Dar, tocmai când să trag o mândră concluzie protocronistă, mi-am amintit că, la vârsta de doisprezece ani, Mama a intrat ucenică la un atelier de croitorie. Desigur, a început de la mătură și făraș, a trecut apoi la spălatul veselor și al rufelor, căci abia după încă doi ani se ajungea la adevărata ucenicie. Dar din prima zi i s-a spus și răs-spus că e "păcat" să lași o foarfecă deschisă. O asemenea
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]