188 matches
-
și țig., nagamezul kham; din jap. pare a fi ch., vietn., thai cf. mă ästrul diurn” în limba sumu, Nicaragua, respectiv nyima, soarele tibetan mă „cal“. Ca atare shiv „cal“ în lezgi (Caucaz) = shivini, zeul soarelui în Urartu. Deci: ar. Făraș hvar, soarele iranian, hawaianul lio ~ gr. ilio „soare“; ebr. sus, sum. sisu sunt legate de sas „soare“ în wintu (California), asis „soare“ în nandi (Kenya), cf. kawe „cal“ (în tarahumara, Mexic) ~ kawe „soare“ (salinan, California). Mai comparăm: indon. kuda cu
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
să nască, să se distrugă Poate, sub degete boante și tari, Iar tu, viața mea, poți să dispari. De are vântul umbră și eu am, Trecând peste podișul tibetan, O, Sancho, ți-amintești orașul Ce ne-a gonit cu mătura, fărașul? Un cimitir de cărți înspre Apus, Pe unde- atlanții s-au pierdut, s-au dus, Nu-i mică lumea, este chiar prea mare, Iubirea nu prea-i la căutare, De arcul-pasăre eu nu voi povesti, Ne-am întâlnit definitiv , Marie
COLIND de BORIS MEHR în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369447_a_370776]
-
de calciu din cauza oboselii acumulate în ultimul timp, încercă să se scuze și să motiveze incidentul Săndica care încă nu-și revenea din efectul emoției cauzată de vederea tinerei fete. - M-ai speriat rău de tot, spuse Deea care, luând fărașul și măturica, strângea zarzavatul împrăștiat pe jos de mama ei. - Cum ai spus că te numești domnișoară? Se întoarse Săndica spre Andrada când și-a mai revenit un pic. - Nu ți-a spus mami, nu a avut timp să spună
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
realiza la Sf. Așteaptă! Declarația săptămânii: Ponta: „Cel mai dificil adversar ar fi fost Crin Antonescu. Mulțumesc PNL!” E mai mult decât o recunoaștere a realităților de pe scena noastră politică. Crin, singurul, cât de cât, neșantajabil a fost scos pe făraș. În mod absolut democratic?! Și prin câteva greșeli proprii, abil exploatate de adversari. Devenise mult prea incomod pentru Sistem. Șobolanii, plantați în PNL, și-au îndeplinit misiunea ! Acum, unii fug care încotro ! Practic în România a rămas o opoziție de
TABLETA DE WEEKEND (72): LES JEUX SONT FAITS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357501_a_358830]
-
Sau invers. Pare, a fi tare doar o ciondăneală, așa, de ochii lumii! Se explică și de ce PSD-ul nu a vrut, de fapt, demiterea președintelui penal. Era suficient, vorba deputatului Ghișe, să se întrunească Parlamentul și Băsescu era pe făraș! Iată, că se vorbește de o nouă încălcare a bietei Constituții. Motivul: politică partizană a cotrocenistului pușcăriabil. Credeți că urmează suspendarea ? Analiștii afirmă că nu se poate, deoarece a rămas cvorumul. Da, a rămas, dar numărul locuitorilor din 2011 este
TABLETA DE WEEKEND (63): CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR! (2) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350696_a_352025]
-
ÎNSERĂRI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 625 din 16 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului dr Plictiseala unei înserări Plictiseala plutește ca un nor peste oraș, Ploaia doarme cu capul pe un deal Când vântul adună frunze pe făraș Ulița trage casele spre câmpie ca un cal. Cioara croncăne pe o antenă de televizor, Simt în casă liniștea după amiezii Iar uneori câte o nucă în difuzor Se aude căzând cu zgomot în mijlocul cirezii. Stau pe balcon privind la
PLICTISEALA UNEI ÎNSERĂRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358826_a_360155]
-
se-noptează în inima mea, Întunericul se lasă peste noi, Încă mai trimit gândul spre o stea Ce trage Carul Mare înspre ploi. Plictiseala plutește ca un nor peste oraș, Ploaia doarme cu capul pe un deal Vântul adună frunzele pe făraș Ulița trage casele spre câmpie ca un cal. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Plictiseala unei înserări / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 625, Anul II, 16 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate
PLICTISEALA UNEI ÎNSERĂRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358826_a_360155]
-
se retrăgea spre ușă. Holurile judecătoriei erau pustii. Se auzeau doar vocile jandarmilor de la ușa de acces în clădire și, din când în când, aspiratorul mânuit de femeia de serviciu pe ici pe acolo. Ea era obișnuită cu mătura și fărașul. Chiar făcea mai curat cu aceste ustensile, dar nu ajungea la pânzele de păianjen de la muchiile de sus ale pereților și nici printre dulapurile metalice pe unde se aduna praful după scurte perioade de timp. Când nu se auzea trebăluind
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
că-mi strici discaveri! - Limbajul junglei, ce vreți!... În rest, e un sălbatic bun. Taie frunze, miroase urme, ține rând la banane și dă like la orice spasm. - Aha!... Ai maieu cu găurele, ai? Bagi sifoane și mă cânți pe făraș la elefanți? D'asta-mi ești, trompetistule? Băă ! Papagal crăcănat! Tu să n-o frigi cu mine pe felie la buleală! ... Sunt aici să mă înțeleg cu animalele, nu să boicotăm rasa. Și vezi, că ești pe teritoriul meu băi
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
chiar de el însuși deoarece acolo unde dădea spargeri și găsea băutură lăsa sticlele goale. Nu că le-ar fi băut, ci le vărsa pe jos. Nu suferea băutura. - Balconistule ! Tu ești, mă ? - șușoti fața luminată a anti-alcoolistului. - Mucles pe făraș ! Nu dai nume la trosneală. Se vede că ești pifan ... Cum ai intrat pe lucrătura mea ? - Pe ușă. Era deschis ... Șiii ... pac ! mi-a căzut fisa: numai Balconistu sparge broasca la apartament și intră pe balcon. - Cum ți-ai dat
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
nr. 308 din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestire onirica de AL.FLORIN ȚENE PRIETENUL MEU, „OMULEȚUL CU MERS DE RAȚĂ” Toamnă își intrase în drepturi. Trotuarele înfloreau frunzele în bronzul clopotelor ce anunțau vecernia. Din când în când fărașul unui vânt le adună într-un colț se stradă cu case medievale. Soarele amurgise și întreg burgul transilvan căpătase culoarea violet. Automobilele treceau grăbite în toate sensurile, iar oamenii se retrăgeau grăbiți spre casele lor, apartamente din ghetourile comuniste. Vaste
PRIETENUL MEU, OMULEŢUL CU MERS DE RAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341716_a_343045]
-
să se odihnească, se schimba repede de hainele de pe ea, uneori ude, cu ceva mai gros, să nu se îmbolnăvească din cauza frigului din casă și se apuca să ajute la treburile gospodărești. Natalia îi zvânta ciorapii și hainele folosind un făraș cu tăciuni încinși așezat sub ele. Iarna la ora cinci dimineața era deșteptarea și pregătirea de plecare la serviciu. Nu puteai risca să absentezi, să nu-ți pierzi locul de munca care se găsea foarte greu în acea perioadă și
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
de paie amirosind a pelincuțe cu julfă și a balegă călduță căruțașul înjura de mama focului nici iarna să nu aibă răgaz de odihnă de unde să mai cumpere trifoi ovăzul tocmai l-a stricat pe gâște așa că a luat un făraș de jăratec și l-a aruncat în iesle au venit pompierii și l-au amendat putea să dea foc la lume la lumea asta nenorocită?! au venit preoții și l-au binecuvântat cel ce crede în noi va birui moartea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
fătat pe-un braț de paieamirosind a pelincuțe cu julfăși a balegă călduță căruțașul înjura de mama foculuinici iarna să nu aibă răgaz de odihnăde unde să mai cumpere trifoiovăzul tocmai l-a stricat pe gâșteașa că a luat un făraș de jăratec și l-a aruncat în iesleau venit pompierii și l-au amendatputea să dea foc la lumela lumea asta nenorocită?!au venit preoții și l-au binecuvântatcel ce crede în noi va birui moarteaau venit politicienii și marii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
țese coconul. O pădure de fire la capătul cărora se află o bucățică de măr. Când firul se clatină începe muzica morții. Scena III Personajele: Malu și Sera Sera se reîntoarce în cameră. Aduce cu ea o mătură și un făraș. Îl observă pe Malu în mijlocul camerei studiind câteva bucăți de măr. Sera: Ce ai făcut? Malu (Tresare ca deșteptat din somn.) S-au risipit. Sera: Cine? Malu: Merele. Sera: Din bunăvoința ta s-au risipit. Malu: Au încercat să evadeze
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
zilnic repetând Stâncilor toată pedagogia Furtunii - și - cam peste tot - răsar cosmic furnicând epiderma solară - Stele - și Flori - ba chiar snopuri de Stihuri și Stuhuri dar - chiar așa - să-mi pierd orice speranță de viață - tot adunându-mă - migălos - cu fărașul - din toate aceste strălucite petice - împrăștiate pretutindeni (...sau altele - pitite - răutăcios - pe unde nici nu ți-e gândul...)? ...și la urmă - după toată ne-sfințita mea trudă - iar să scap fărașul din mână - auzind strigătul bubuitor - de Miner Pușcător (Cerescul
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
orice speranță de viață - tot adunându-mă - migălos - cu fărașul - din toate aceste strălucite petice - împrăștiate pretutindeni (...sau altele - pitite - răutăcios - pe unde nici nu ți-e gândul...)? ...și la urmă - după toată ne-sfințita mea trudă - iar să scap fărașul din mână - auzind strigătul bubuitor - de Miner Pușcător (Cerescul Miner!): „Fereà! - curând - prăbușim totul - iar aici - NOUA lume!”...?! ...nu - mersi - de-acum am ajuns o fantomă prea fățiș-scârțâiș reumatică - și exasperant de bătrână...! deci - incognito (cum numai strigòii știu să
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
sprânceana stângă încât nu poate să te audă vecinul sufletul meu rătăcit de lângă urechea ce nu miroase pelinul îi arăți nasului același tablou ce-l simte inima când trec prin oraș la colțul străzii tăcutul erou își adună mila pe făraș. Mirosul îl simt în ureche colorat sărată e clipa adusă de zefir ochiul în amurg a plecat să-și caute auzul ce-l respire. Văd cântecul suferind peste râu și peștii planând peste nori în zbor pescarii prind vrăbii afundați
AMURGICĂ SUFLARE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348919_a_350248]
-
prin aer ca un vis, Emoțiile noastre și aplauzele tot mai slabe Au rămas în amintire, șoim de vânător ucis. A plecat circul, tristețe la margine de oraș, În aer a rămas formele femeilor frumoase, Vântul strânge urmele spectacolelor pe făraș Și nostalgia luminilor în suflete rămase. Eu mai strâng în brațe trupul ei de aer Și îi mai aud tăcerea când se urca pe sârmă, Dar mă trezește vântul adunând în caer Tristețea gunoaielor rămasă în urmă. Mă întreb și-
DUPĂ CE PLEACĂ CIRCUL, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345381_a_346710]
-
cămeșoaie cenușii-murdare. Pasă-mi-te, ei se hrăneau cu cărbuni încinși și beau smoală topită. Pe la ora prânzului, Soare-Împărat trimitea un alt căpcăun cu un cuptor cu cărbuni încinși și un cazan cu smoală topită. Tainul fiecărui căpcăun era un făraș de cărbuni și un polonic de smoală topită. Bucuria lor era să opărească și să transforme în scrum pe oricine se apropia de grădină. - Aoleu, zise Norocel, era să fim pârliți și opăriți! Hai acasă, las-o încolo de grădină
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
să nască, să se distrugă Poate, sub degete boante și tari, Iar tu, viața mea, poți să dispari. De are vântul umbră și eu am, Trecând peste podișul tibetan, O, Sancho, ți-amintești orașul Ce ne-a gonit cu mătura, fărașul? Un cimitir de cărți înspre Apus, Pe unde- atlanții s-au pierdut, s-au dus, Nu-i mică lumea, este chiar prea mare, Iubirea nu prea-i la căutare, De arcul-pasăre eu nu voi povesti, Ne-am întâlnit definitiv , Marie
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
să nască, să se distrugă Poate, sub degete boante și tari, Iar tu, viața mea, poți să dispari. De are vântul umbră și eu am, Trecând peste podișul tibetan, O, Sancho, ți-amintești orașul Ce ne-a gonit cu mătura, fărașul? Un cimitir de cărți înspre Apus, Pe unde- atlanții s-au pierdut, s-au dus, Nu-i mică lumea, este chiar prea mare, Iubirea nu prea-i la căutare, De arcul-pasăre eu nu voi povesti, Ne-am întâlnit definitiv, Marie
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
câmpie ce tăcerea o paște, Așa cum va fi în Ziua de Apoi. Ziua de ceară În amiaza aceasta Dumnezeu a vărsat Călimara cu cerneală galbenă peste oraș, Se colorase totul de parcă ar fi pictat Un tablou de toamnă adunată pe făraș. Frunzele se topiseră de atâta culoare Se scurgeau ca un fluviu în parc pe poteci Iar noi eram lumânări aprinse de soare Să-ți luminăm drumul când prin ziuă treci. 26 august.2011 Geoagiu Ziua din ceașca de cafea Dimineața
VERBUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375127_a_376456]
-
complet cum stau lucrurile cu noi. L-a trimis acasă pe Ionel cu berbecul lui și pe Gogu, cu gălăgioasa gâscă. Apoi a trimis două fete la soția lui, coana moașă, ca să aducă un lighean cu apă, cârpe, mătură și făraș. După ce au venit fetele, a organizat curățarea catedrei și a băncilor de ouăle explodate. În acest timp a intrat pe ușă și domnul Fusulan... Mahmur, cu ochii tulburi și fața peticită. Văzându-l pe domnul Arsu la catedră, care ajuta
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
de un concert inedit. În șatră nimeni nu stătea degeaba, totul se mișca,. Țigăncile șatrei formau echipe de câte 3-4 persoane și începeau să umble pe la porțile gospodăriilor din sat. Ofereau spre vânzare așa zisele tingiri și cazane din tablă, fărașe, țesale și fel de fel de obiecte din tablă. Eu și alți copii din sat aveam datoria să ne păștem cârlanii pe acest teritoriu, acum ocupat vremelnic de șătrari., căci așa le spunea lumea din sat. Într-o zi tata
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]