403 matches
-
subțire. Și-ncet încet trec iarăși vechi povești pe care tata le scria în noapte-adâncă și vocea lui și-acum eu o aud molcomă ca izvorul de sub stâncă Și parcă văd acum trecând călări cohortele de zmei , balauri, zâne, Ilene-sânziene, Feți-frumoși, ori cotoroanțe rele și bătrâne și-aș vrea ca să le strâng din nou sub palma mea pulsând înfiorată,, dar ele sunt doar amintiri. Și nu pot fi copilul de-altădată. Copilul care-am fost Am fost odată. Leonid IACOB Referință
DIN ALTE VREMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_alte_vremi.html [Corola-blog/BlogPost/355503_a_356832]
-
față și, fulgerând de răzbunare, se jură pe strălucirea ei că are să nimicească vlăstarul îndrăznețului Vodă. Gelu Andone 59 În noaptea ospățului, luna s-a dosit după sprânceana codrilor, pândind să-și zărească dușmanca pentru ca s-o zdrobească. Soarele, un făt-frumos de lumină, chefuia cu Vodă și cu toți curtenii. Când, pe la sfârșit, veni la petrecanie și fata Domnului, împodobită ca o primăvară caldă, cade în genunchi la picioarele Soarelui și-i cere o gură de mântuire. Luna, furioasă, se ridică
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
că rămânea în camera de la camin, dar nu singură. Eram cinci colegi în cameră, foarte buni prieteni, și toți o iubeau. Așa că, făceam cu schimbul... adică chiuleam de la cursuri cu schimbul, ca să nu stea Linda Unu singură. Creștea ca un Făt-Frumos. Era o frumusețe! Și-avea un glas sonor... Da, începuse să aibă glas! Glas care a ajuns și la urechea administratorei de cămin! „Nu vreau nici un câine în cămin - mi-a zis, altfel, plecați amâdoi!” Așa, scurt, făra drept de
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Florin_marinescu_linda_serenada_tar_florin_marinescu_1359256430.html [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]
-
celor mai multe poezii - dincolo de mesajul lor diferit - amintește de ambientul medieval, cu atmosfera sa tainică. Nopți argintate de lună, castele boltite (și cu gratii ruginite), aproape în ruină, ferestre cu arcade, mese împărătești, împodobite cu bucate alese și înconjurate de paji, feți-frumoși și crai cu bărbi albe[18], domni cu mitre și boieri sfătoși, curți regești, împărătești ori domnești, cavaleri cu platoșe și zale, domnițe cu veșminte somptuoase se perindă dinaintea noastră majestuos, în „Călin (file de poveste)”, „Luceafărul”, „Mănușa (după Fr.
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
teii aceia, Era mai, luna pe cer se vărsa pe clădiri. ...Nu știam ce mister ascunde femeia. Străbătut de-o adâncă, ciudată-ntâmplare, M-am trezit lângă tine, trubadurul sfios, Depănam de pe ghemul tăcerii... uitare Tu, frumoasa crăiasă și eu, făt-frumos. Acum când târziu mă cuprinde iar dorul Doar visul acela trecut nu -i de ajuns, Trupul tău fermecat, sânul, șoldul, piciorul, Cineva le-a furat, cineva le-a ascuns. Mi-a rămas imaginea cu umbra ta fragă, Cu care mă-nvelisei
CRĂIASA MEA DRAGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1431714585.html [Corola-blog/BlogPost/370286_a_371615]
-
ATINGI MEREU Cu vorba ta m-atingi mereu Precum un foc de Prometeu, Dar în tăcerea-mi azurie Mai plânge inima pustie Și în comori de neuitare Cuvinte sacre din altare Cu zei faimoși și Afrodite Misterele din stalactite, Cu feți-frumoși și cosânzene Și vise-n roua de sub gene. Nu vreau a rătăci prin umbre Cu dor de tine mă pătrunde Ascunde-mă în gândul tău Lăsându-ți lacrima-n părău Ascultă-mi liniștea din pași Mă bucură cu îngerași Și
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1329269382.html [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
inițiatic însumează sărăcia, umilința, neînțelegerea și răutatea, însă sufletul său nu-și va pierde strălucirea, păstrând acea scânteie sublimă de candoare și de frumos, care transpare în basmele populare românești. Din anumite puncte de vedere, încercările personajului principal (Greuceanu, Prâslea, Făt-frumos, Aleodor, Câmpan, Ionică etc.) se aseamănă cu probele lui Iov... Cine nu a citit în viața lui măcar un basm? Dacă, totuși, cineva a pierdut o astfel de trăire, îi recomandăm să treacă peste această lipsă, lăsându-vă inima să
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
și folclorist, celebru antropolog francez, autor al unor lucrări care au marcat istoria disciplinei în care s-a afirmat: Riturile de trecere; Formarea legendelor; Totemismul. 16 Basme române, auzite și scrise de G. Dem. Teodorescu, Colecția Restituiri - București, 2002. 17Ioviță, făt-frumos, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende și basmele românilor în anul 1827, Colecția Restituiri - București, 2001. 18Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende și basmele românilor
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > DOR ȘI DORINȚA Autor: Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dor și dorința De ce mai plângi când sufletul îmi este La cer acum, așa, ca-ntr-o poveste, Cu Feți-Frumoși, Ilene Cosânzene ' N-chip de stele culese din poeme? Când vine seară iubeste-mă în gând, Atinge-mi inima și-o vei simti vibrând, Cuprinde-mă în brațe și mă strânge, O lacrima să-mi ștergi de îmi va curge
DOR SI DORINȚĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1466620938.html [Corola-blog/BlogPost/382007_a_383336]
-
lumi ce va mereu să vie: nădejdea în martiri și sfinți ți-ai pus iar dacii - astfel - fruntea-le-n pământ n-au scurs... ...scârnava hoardă - -n crima temniței - drept n-a oprit și iată-te: hirotonit în Noul Răsărit! FĂT-FRUMOS DIN FĂT-URÂT nu râd cu voi - gândesc posomorât să-i fac iar Neam lui Făt-Frumos - nu Făt-Urât... gândesc că Neamul meu e Craiul Caloian n-are nevoie - deci - de vreun „bădic Troian”... gândesc - turbat - că din împărăție azi am ajuns
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1474449797.html [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
cu tîlc. Asemenea încatenări ale poemelor în Ediția princeps sînt foarte frecvente: versuri sau imagini sau idei dintr-o poezie (mai ales din final) deschid poezia următoare. Aș mai menționa relația dintre O mamă (1880) și poezia următoare din volum, Făt-Frumos din teiu (1878- 1879). Ce-i cere fiul mamei? - două lucruri: fie moartea împreună, fie sădirea unui teiu la căpătîiul lui, cu ritualul cunoscut. Ce rezultă? un Făt-Frumos din... teiu! După Mai am un singur dor (cu refuzul obstinat al
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
mai menționa relația dintre O mamă (1880) și poezia următoare din volum, Făt-Frumos din teiu (1878- 1879). Ce-i cere fiul mamei? - două lucruri: fie moartea împreună, fie sădirea unui teiu la căpătîiul lui, cu ritualul cunoscut. Ce rezultă? un Făt-Frumos din... teiu! După Mai am un singur dor (cu refuzul obstinat al mării, cu oceanul furios, dar neputincios a smulge trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
frumoase amintiri din anii copilăriei mă năpădesc... Prichindel fiind, mă bucurăm nespus de sosirea iernii, pentru că știam că vacanța-i aproape, cu toate bucuriile ei... Și ce cald și bine era la gură sobei, lângă bunicuța care spunea povești cu feți-frumoși, balauri și Ilene-Cosânzene de mă lua somnul, privind la focul ce ardea mocnit, cu limbi jucăușe...Când mă trezeam, în toată casă mirosea a cozonaci și-a scorțișoară și-o muzică de colinde îmi umplea sufletul de bucurie iar bunica
CRISTIAN GABRIEL GROMAN by http://confluente.ro/articole/cristian_gabriel_groman/canal [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
frumoase amintiri din anii copilăriei mă năpădesc...Prichindel fiind, mă bucurăm nespus de sosirea iernii, pentru că știam că vacanța-i aproape, cu toate bucuriile ei... Și ce cald și bine era la gură sobei, lângă bunicuța care spunea povești cu feți-frumoși, balauri și Ilene-Cosânzene de mă lua somnul, privind la focul ce ardea mocnit, cu limbi jucăușe...Când mă trezeam, în toată casă mirosea a cozonaci și-a scorțișoară și-o muzică de colinde îmi umplea sufletul de bucurie iar bunica
CRISTIAN GABRIEL GROMAN by http://confluente.ro/articole/cristian_gabriel_groman/canal [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
ține seama de „sectorizările“ („spirele“ / „șerpuirile“) tunelului oranj - a celor 22 de „semne“ și a celor 33 de „noduri“ se înrăzărește în „dezobișnuirea“ ens-ului uman de trup, a eroului liric, în ultimă instanță, spre a se ivi / (re)înfățișa drept „Făt-Frumos al verbelor“: Osul e o bucurie numai atunci când este os al frunții, / când apără iar nu dezbină, / cum e vertebra alcalină / din toiul greu al cărnii și al nunții. Mă voi supune la dezobișnuire / de felul meu de-a fi
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
toiul greu al cărnii și al nunții. Mă voi supune la dezobișnuire / de felul meu de-a fi, / dar nu la părăsire, / ce-o ține-n dânsul verbul lui a fi. // M-oi dezobișnui și eu de trup, / născând un Făt-Frumos al verbelor, / cum lupul s-a dezobișnuit de lup, / de foame. // Am să mă dezobișnuiesc de stelele cerului / cum apa îngheață dezobișnuită de fulgul zăpezii, / îmi voi lua trupul înfrigurat / și da-l-voi eu însumi să mi-l pască
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
să joc o horă a bucuriei, a libertății, a tinereții veșnice alături de frații mei de pretutindeni: Ardealul, Maramureșul, Crișana, Banatul, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Basarabia, nu înainte de a lua Sfânta Împărtășanie și de a gusta din pâinea cu sare. Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene, îmbrăcate după port, în haine de sărbătoare celebrează Ziua Românilor în fiecare an în anotimpul suferinței și al strălucirii. Din mijlocul lor se ridică acea creație nemaivăzută: Coloana Iinfinitului, având semnătura și povața veșnică, pentru tinerii români
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
gestului contemplând natura în ritmul monoton al roților de tren în derularea lor înghițind kilometrii, a ațipit. Multe mai născocește mintea omului dar în vis, totul e posibil. În acele momente, vedea și se amăgea cu idei himerice. Era un Făt-frumos care vorbește cu calul lui năzdrăvan și care îl povățuiește ce să facă spre a-i cuceri inima frumoasei satului, telefonistă la centrală în comună unde se cazase de puțin timp și care-i făcuse atât de repede legătura telefonică
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_necun_berthold_aberman_1387578653.html [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
tupeu de Dumnezeu, Fusul meu, orar, sfârâie în vara de se-ncinge tot, se răcește apoi, surd mi-l spală toamnă, cu suspin-hohot, cănd cade ninsoarea, blând se stinge încet torsu-i lenevos că la ușă, acuma, bate disperat tocmai Făt-frumos. C-o fi Făt-frumos, c-o fi Făt-urât, cine poate ști, însă, sincer, pana atuncea, sigur, mai scriu poezii! Referință Bibliografica: MAI SCRIU POEZII / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021, Anul VI, 13 iulie 2016. Drepturi de
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1468391433.html [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
meu, orar, sfârâie în vara de se-ncinge tot, se răcește apoi, surd mi-l spală toamnă, cu suspin-hohot, cănd cade ninsoarea, blând se stinge încet torsu-i lenevos că la ușă, acuma, bate disperat tocmai Făt-frumos. C-o fi Făt-frumos, c-o fi Făt-urât, cine poate ști, însă, sincer, pana atuncea, sigur, mai scriu poezii! Referință Bibliografica: MAI SCRIU POEZII / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021, Anul VI, 13 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1468391433.html [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
proaspătă a ierburilor; un miros sălbatic și pur îmi năvălea în nări pe când seara se lăsa liniștită și greierii își începeau cântul. Acolo găseam o floare gingașă care se numea „Sângele voinicului” (Negritella rumba). Căpșorul meu țesuse povestea cu un făt-frumos care se luptase cu zmeii pentru a scăpa omenirea de Rău... Făt-frumos fusese rănit, sângele se scursese pe câmpul de luptă la apusul soarelui, iar a doua zi dimineața, flori roșii cu un parfum deosebit răsăriseră în acel loc și
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
pe când seara se lăsa liniștită și greierii își începeau cântul. Acolo găseam o floare gingașă care se numea „Sângele voinicului” (Negritella rumba). Căpșorul meu țesuse povestea cu un făt-frumos care se luptase cu zmeii pentru a scăpa omenirea de Rău... Făt-frumos fusese rănit, sângele se scursese pe câmpul de luptă la apusul soarelui, iar a doua zi dimineața, flori roșii cu un parfum deosebit răsăriseră în acel loc și floarea s-a numit „Sângele voinicului”. Nădăjduiam pe atunci, în lungile mele
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
iar a doua zi dimineața, flori roșii cu un parfum deosebit răsăriseră în acel loc și floarea s-a numit „Sângele voinicului”. Nădăjduiam pe atunci, în lungile mele plimbări făcute pe câmpul de la marginea orașului, să găsesc printre flori, un Făt-frumos, așa ca în basmele pe care mi le citise mama. Mergeam deseori în poiana descoperită, culegeam flori de câmp și alergam să prind fluturi. Floricelele de culoare roșu carmin, de departe păreau niște picături de sânge; găseam maci roșii cu
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
colegă care locuia prin apropiere, mă cuprinsese bucuria că aveam cui spune povestea zămislită pentru acele flori „Sângele Voinicului”, descoperite în poiana din apropierea casei și am început a-i povesti, ajungând bine înțeles și la sfârșitul poveștii, imaginata întâlnire cu Făt-frumos... Fetița a ascultat și la urmă mi-a spus: „No, dragă, tu ești cam bolândă!” Venisem din alt oraș, din altă parte a țării și nu știam ce înseamnă acest cuvânt, dar mi s-a părut, după tonul fetiței, că
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
mă încălzeam pe lângă sobă simțeam dezghețarea și durerile degetelor de la mâini și picioare... dimineața când mă trezesc simt să împătășesc povestea mea nemuritoare copiilor dar ei spun că nu este adevărată, că le spun povești ireale, precum sunt cele cu feți-frumoși, elene-cosânzene, zmei și harapi-albi. mă întristez și mi-e teamă că majoritatea copiilor de astăzi, într-o zi, vor muri asfixiați de realitatea crudă în care se scaldă și mă întreb: cine este oare de vină? Legendă: - copaie*= covată, albie
O POVESTE NEMURITOARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_poveste_nemuritoare_vasilica_ilie_1342724120.html [Corola-blog/BlogPost/355075_a_356404]