710 matches
-
de Vasile Blaga la Congresul PNL: CONGRES PNL. Îmi revine onoarea să vin în fața dumneavoastră pentru a vă transmite mesajul de respect, solidaritate și încredere din partea PDL. Respect pentru numele blazonului istoric al PNL și pentru meritele sale excepționale în făurirea României moderne și reconstrucția democrației în țara noastră după 1989. Nu am fost de acord cu ruperea alianței D.A. în 2007. Nu am venit în fața dumneavoastră să vă ofer PDL pe tavă și nici pe tava altcuiva. Nu am venit
CONGRES PNL. Vasile Blaga: Nu am venit să vă ofer PDL-ul pe tavă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28898_a_30223]
-
Cristescu își structurează narațiunea în jurul unor personaje reprezentînd tipurile deosebite de comportament ale străinilor (francezi și ruși, mai ales) care vizitează Principatele sau se stabilesc aici definitiv. Problema raportului dintre specificul național și elementul din afară, în condițiile particulare ale făuririi României moderne, a făcut obiectul multor studii de critică sau de istorie, cel mai însemnat rămînînd, fără îndoială, acela al lui G. Ibrăileanu. Originalitatea demersului Mariei-Luiza Cristescu constă tocmai în reluarea acestei probleme, abordînd cu mijloacele prozei de ficțiune un
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept". Prevederile legii propuse privesc exculsiv aceste situații, prin interzicerea organizațiilor comuniste extremiste care propovăduiesc făurirea unei societăți bazată pe răsturnarea ordinii constituționale prin teroare și construirea unei societăți bazată pe ură de clasă 13 și prin interzicerea manifestațiilor, arborarea simbolurilor comuniste și a cultului personalităților regimului comunist. Proiectul de lege nu îngrădește în niciun fel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
valoroasă contribuție la cauza socialismului, progresului social și păcii în lume"9. Spre finalul perioadei comuniste, istoria începea să fie un subiect politic de maximă importanță, fiind tratată chiar în documentele oficiale, cum ar fi Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și de înaintare a României spre comunism din 1974, redactat evident "după indicațiile și sub supravegherea secretarului general". În cele 18 pagini ale sale, programul expune în mod extins toate clișeele specifice istoriografiei oficiale ale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
principiul că în momentul de față și în perspectiva creșterea rolului partidului că forța politică conducătoare a întregii națiuni presupune împletirea tot mai organiza a existenței sale cu existența întregului popor, legarea să tot mai strânsă de masele largi populare (...). Făurirea socialismului și comunismului presupune lărgirea continuă a orizontului politic și ideologic al oamenilor muncii, înțelegerea tot mai aprofundata de către aceștia a legităților obiective ale dezvoltării sociale astfel că fiecare cetățean să se poată manifestă plenar că un factor activ, pe
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
modele posibile de aleatorism, dispuse mai mult sau mai puțin ierarhic pe linia sporirii indeterminismului, a liberalizării unor indicatori sonori: arbitrarizarea interrelației dintre interpreți și predeterminarea hazardului printr-o jalonare stocastică la nivel micro și macro-structural (în Juego de la Fuga), făurirea "ad-hoc" a volutelor unor console sugerate de compozitor și angajarea într-un tip superior de formare a unei ambianțe muzicale (în Prop a Vicmar). Dincolo de asumarea acestor "variabile conceptuale", interpretului îi mai este dat să releve variile straturi de percepție
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
1941) - apar, în cuvintele lui Brassaï, celebrul fotograf și prieten al lui Picasso, „ca și cum ar fi fost reproduse după o sculptură imaginară”. Eliberat de nevoia de a alege culori care să-i „ilustreze” compozițiile, artistul și-a concentrat atenția asupra făuririi unor imagini care transcend bidimensionalitatea hârtiei sau a pânzei. Doar o privire atentă descoperă ambiguități spațiale care nu aveau cum să fie reprezentate în trei dimensiuni... Reversul este la fel de adevărat. Există sculpturi - „Femeie cu brațele întinse” (1961) - care sunt o
Picasso în alb și negru by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3969_a_5294]
-
dar nu crede că într-o lume din ce in ce mai interconectata, vreo țară, grup, partid sau individ s-ar putea dispensa de înțelepciunea restului omenirii. Combătând rasismul și șovinismul, promovând în schimb toleranță, consensul și spiritul de compromis, intelectualul de stânga sprijină făurirea unei noi culturi politice, caracterizată fără o ciocnire distructiva cu adversarii de idei. Cele pe care le-am scris mai sus mi se par sunt lucruri bine cunoscute. Numeroase alte trăsături ale intelectualuluide stânga le-am neglijat sau puteau fi
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
diaspora că Franța este idealul occidental pentru desăvârșirea studiilor multora dintre refugiații acelor timpuri. Șase luni de viață în lagărele iugoslave fuseseră și pentru Tiberiu Cunia prilej de meditație, atât cât se putea medita în acele condiții de incertitudine, pentru făurirea unor idealuri de viitor. Primul pas era făcut: scăpase de Iugoslavia și ajunsese în Italia, care nu era altceva decât o poartă deschisă spre viitor. În Italia trece succesiv prin mai multe lagăre, începând cu cel de la Trieste, apoi la
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lume Nepoții mă vor vinde la ceas de vremuri grele Și-or căuta la mine boccea de strânse sume. Le las spre moștenire doar limba prea curată Ce scaldă făurirea în prea frumos cuvânt, N-am bani, averi, cotloane, n-am faimă ce-i furată Am scrise niscai rânduri în viața-mi de avânt. Citește mai mult COTLOANE ALE MINȚIICândva priveam în față, vedeam cum viitorulîmi este hăt departe, împresărat
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
nemurire, nu-s oale și ulceleM-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lumeNepoții mă vor vinde la ceas de vremuri greleși-or căuta la mine boccea de strânse sume.Le las spre moștenire doar limba prea curatăCe scaldă făurirea în prea frumos cuvânt,N-am bani, averi, cotloane, n-am faimă ce-i furatăAm scrise niscai rânduri în viața-mi de avânt.... XI. REGINA MUZICII, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017. REGINA MUZICII
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Academiei i se deschis când avea aproape 70 de ani! - Dan Berindei devenind pe măsura publicării studiilor sale nu doar un nume ci o competență și o referință științifică. Și-a axact cercetările asupra perioadei istorice care a dus la făurirea României moderne. S-a dovedit a fi istoricul total, care a îmbrățișat această epocă tumultoasă, contructivă, cu oameni dăruiți și pasionați până la jertfa pentru ideea României unită, modernă din toate punctele de vedere, cu oameni care au avut simțul realităților
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
necondiționate pe altarul patriei - reconstituind evenimente datorită cărora țările românești au cunoscut ceea ce pe bună dreptate Domnia Sa numește „trezirea națională” istoricul a configurat o adevărată frescă a vieții sociale politice, economice, a secolului al XIX-lea, secol hotărâtor pe calea făuririi României moderne. Dan Berindei este istoricul total prin excelență care necontenit a studiat istoria României în legătură cu contextul european al vremii. Aceste interferențe care privesc toate domeniile civilizației românești dovedesc o dezvoltare organică, un flux neîntrerupt de idei și fapte pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
PARTEA A DOUA: DESPRE EDUCAȚIE I. CUVÂNTĂRI ȚINUTE STUDENȚILOR 121 Despre educație 121 Despre mintea religioasă și mintea științifică 131 Despre cunoaștere și inteligența 135 Despre libertate și ordine 144 Despre sensibilitate 150 Despre frică 157 Despre violență 166 Despre făurirea de imagini 174 Despre conduită 183 ÎI. CUVÂNTĂRI ȚINUTE PROFESORILOR 191 Despre educația bună 191 Despre perspectiva largă 201 Despre acțiune 208 Despre adevărată negare 215 Despre competiție 223 Despre frică 230 Despre instruire și învățare 239 Despre o minte
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
suprimă detaliul, finețea și subtilitatea în favoarea artileriei grele: nu concepte, idei, demonstrații ample sau profunde, nu înlănțuiri metodice, logice, nu deducții, ci o opoziție între două teze ușor de configurat. Viața de abandon în fața facilității plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte. El expune, opune, povestește. Reținem însă, în ce-l privește, o postură prescriptivă, ca și cum sofiștii ar excela în morala moralizatoare! Ca și cum s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
să schimbi ordinea lumii, ideea va deveni formulă sub pana lui Descartes: ea triumfă deja în proiectul epicurian. Când lumea se prăbușește, când cultura veche dispare, în ceas de crepuscul, zorile se vestesc: epicurismul înflorește într-o epocă de declin. Făurirea de sine ca singur și unic răspuns la dezintegrarea unei lumi, iată ceva ce ne face să ne gândim la alte perioade ale istoriei... Inventator al unor noi posibilități de existență, creator al unor noi virtuți, propagator al unor idei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
care găsesc ceva și trăiesc în conformitate cu găselnițele lor, indivizi solicitați de gândire și convertiți la înțelepciune, performanța merită să ne oprim puțin asupra ei. Philodemos și ai săi aduc mărturie în acest sens. Iar tensiunea lor vizează o capodoperă ciudată: făurirea de sine, scrierea și confecționarea propriei identități, sculptarea subiectivității proprii ca și cum ar fi o operă de artă - o marmură asemeni Doriforului sau lui Heracle ale lui Polictet ori Amazoanei lui Phidias, trei dintre operele expuse în vila lui Piso. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pasiunile omenești, ea merită să fie condamnată fără apel. Philodemos poet - și Lucrețiu, de altfel... - nu poate subscrie la această opțiune. Tot așa cum epicurismul târziu nu aderă la recuzarea de către Epicur a culturii în general. Opțiunea utilitaristă, net indexată pe făurirea unui înțelept debarasat de orice durere, a lăsat să se creadă că Magistrul Grădinii nu vedea niciun interes în a-și consacra timpul și energia subiectelor depășind cadrul fixat de el. Tentația contra-culturală a primului epicurism, apropiat în această privință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
-i faptul că nu există prieten... Lucrețiu avea să simtă pe pielea lui acest adevăr dureros. Epicurismul acordă un loc major prieteniei. Ea are o utilitate, în sensul bun al cuvântului, întrucât vizează excelența, pacea cu sine și cu semenii, făurirea unui suflet și a unui trup voios; chiar și în absența practicării acestei virtuți, cunoștințele existente sunt de-ajuns pentru a procura plăcere, pentru că simpla ei potențialitate radiază; practicarea ei permite întruparea bunăvoinței, calitate majoră a filosofului epicurian; existența ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
2007 American Biographical Publisher of Biographical Reference Works Since 1967 LUCRĂRI PUBLICATE DE ACAD. CONSTANTIN GH. MARINESCU A. ISTORIE ȘI CULTURĂ 1. Contribuția societăților „Carpați” și „Liga pentru unitatea culturală a românilor” la formarea conștiinței naționale, la lupta românilor pentru făurirea statului național-unitar (1882-1918), Teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1969, 342p. 2. Răsunetul internațional al luptei românilor pentru unitate națională (în colaborare cu Acad. Ștefan Pascu), Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 1981, 435 p. 3. Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
iepocii de aur” care a mai băgat câte un junghi în Nicolae Ceaușescu, pe sub perdeaua de laude mai strecurând câte una dintre grelele nefericiri ale națiunii. Poezia lui Adrian Păunescu nu face studii de profunzime istorică ci învederează numai momentele făuririi ei, purtând mai mult sau mai puțin răspunderea pentru modul cum a vorbit despre fiecare dintre făptuitori sau despre fiecare dintre evenimente. Însă, această poezie este neegală cu a niciunui poet romantic al acestui sfârșit de secol și mileniu. Nu
ADRIAN PĂUNESCU. DUPĂ POET, BASARABIA E MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363854_a_365183]
-
vedere preponderent al dezbaterilor a fost reformularea art. 152, din Constituție, spre a se permite rediscutarea formei de guvernământ încât poporul să aleagă liber între republică și monarhie constituțională. S-au mai abordat subiectele: rolul istoric al unor instituții în făurirea statului, raportul dintre românii din stânga și din dreapta Prutului, revenirea Stemei la forma din anii 1921-1947, adoptarea a două zile naționale (10 Mai, Ziua Independenței și 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri), familia și definirea acesteia în Constituție, apărarea vieții, de la concepere
ÎNCEPUT, DESFĂŞURARE, VIITOR” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363893_a_365222]
-
despre măiestria autorului, înrobit de gândul creator, prof. dr. George Baciu - printre pagini se văd dantelării grafice semnate de maestrul Cucu Ureche, un vizionar de clasă dar și profund cunoscător al stărilor sufletești care l-au marcat pe scriitor în făurirea acestui volum de poezii unice ca formă de existențialitate a noțiunii filosofice "gândul" ; parcă ar fi desenat și cuprins într-un curcubeu ce a luat forma unei rame a ubui tablou ideatic (colț de suflet omenesc) pictat în cele mai
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
e ușor de dedus că profesorii care-și aud vocile interioare, puțini, câți au mai rămas la nivel național, constituie, cu siguranță, un pericol social și pe motiv că mințile lor nu mai pot fi ”coafate” după noile standarde destinate făuririi omului nou. Cu toate furtunile defăimării și ale discreditării pe care acești profesori le întâmpină, ei rămân credincioși învățăturii pe care mentorii lor le-au sădit-o spre a servi sfânta cauză a neamului lor. Desigur că Ministerul Învățământului nici
7 (FĂRĂ NICIUN TITLU) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362800_a_364129]
-
până ce omul nou, român, nu-și schimbă gândul cel de cu zori. Un astfel de om e în stare să spună da în față, iar într-o clipă să se întoarcă și să spună nu la spate. Procesul acesta de făurire a omului român politic a luat-o înaintea firii umane și timpului, încât mulți dintre noi s-au culcat de cu seară cu o rugă și s-au întors dimineață cu spatele la icoană. Așa s-a zidit minciunii jilț în inima
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]