162 matches
-
din dorința de a crea o operă mai variată. De asemenea, și Nota autorului din cea de a treia culegere, adresată Monseniorului Duce de Bourgogne insistă pe paralelismul dintre puterea monarhului "care face destinul atîtor popoare și națiuni" și talentul fabulistului pentru care "dorința de a plăcea" este scopul esențial. 3.3. Lectura fabulelor Public(urile) "A îndruma cititorul înseamnă mai întîi a-l situa și a-l determina. Nu este mereu indicat să cauți prea departe și autorii au adesea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Delfin, fiul lui Ludovic al XIV-lea. A doua este dedicată Doamnei de Montespan care, în 1678, era favorita regelui; a treia (Cartea XII) este pentru Ducele de Bourgogne, nepotul regelui. Acestea nu sînt doar texte de circumstanță prin care fabulistul își asigură sprijinul și protecția celor mari. Ele pun în scenă poziții din cîmpul literar și politic care tind să instituie și să asigure, unul față de celălalt, o relativă autonomie. Astfel, dedicația pentru Delfin: Ilustru bastard al prințului iubit de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
azi înainte își va număra zilele doar prin victorii, Altcineva îți va spune cu voce tare Faptele străbunilor și virtuțile regilor noștri. Iar eu te voi delecta cu neînsemnate aventuri, Am să-ți pictez povești ușoare-n versuri. Așa cum puterea fabulistului "subjugă" sufletele cititorilor, la fel monarhul face "să se plece și cele mai superbe capete". Această comparație căutată în cele două sfere de activitate și de influență se regăsește în dedicația făcută Ducelui de Bourgogne și îi conferă fabulistului, datorită
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
puterea fabulistului "subjugă" sufletele cititorilor, la fel monarhul face "să se plece și cele mai superbe capete". Această comparație căutată în cele două sfere de activitate și de influență se regăsește în dedicația făcută Ducelui de Bourgogne și îi conferă fabulistului, datorită obiectul său atemporal, libertate de gîndire și de acțiune. Dedicația "Monseniorului Delfin" este extrem de explicită: Dar, pentru că îmi propun să vă amuz, dar și să vă laud prin versurile mele, mă grăbesc să ajung din nou la fabule. Dacă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a "vocii" lor autorizează această menire... Declarații de intenție Fără îndoială, este cea mai importantă dintre funcțiile prefeței originale; La Fontaine folosește numeroase formule pentru a exprima ceea ce a vrut să realizeze. Tocmai precizarea demersului literar este dorința fundamentală a fabulistului. Și, dacă pentru a-ți plăcea, plătesc orice preț, Măcar voi avea onoarea să o fi făcut, putem citi în dedicația "Monseniorului Delfin". De asemenea, în Avertismentul de la a doua ediție a Fabulelor, La Fontaine precizează originalitatea demersului său în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mult texte de circumstanță, prima prefață fiind un veritabil manifest, o "apărare și o ilustrare" a genului și a poeticii sale, după cum subliniază și J.-P. Collinet în ediția Fabulelor ("La Pléiade", 1991). În general, calea a fost deschisă și fabulistul nu mai dorește decît să-și vadă opera continuată: Poate opera mea va face să se nască la alții dorința de a-mi duce mai departe munca. Indiferent dacă acest subiect s-a epuizat, dacă mai rămîn fabule de pus
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Scurtă povestire din care reiese o morală". De îndată ne trece prin minte o obiecție: în acest veritabil proces de creare a fabulei are loc exact contrariul acestei scheme și, dimpotrivă, povestirea este cea care ia naștere din morală. Pentru fabulist, mai întîi există o morală [...] și apoi povestea pe care o imaginează pentru a ilustra maxima, preceptul sau teza pe care autorul încearcă să o facă astfel mai izbitoare (1986, p. 16, citat de J.-M. Adam, 1987a, p. 60
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pp. 174-179. Ilie, Loredana, "Comicul absurdului la Caragiale", Annales Universitatis Apulensis, Philologica, Tom 1, Alba Iulia, 2002, pp. 107-114. Ilie, Loredana, " Atitudinea comică și personalitatea caragialiană", în Buletinul Universității PetrolGaze din Ploiești, nr. 2, 2003, pp. 72-76. Ilie, Loredana, "Caragiale fabulist și parodist" în Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești, volum LV, seria Stiințe umaniste, nr. 4/2003, pp. 13-19. Ilie, Loredana, "Caragialismul în perioada interbelică", Annales Universitatis Apulensis, Philologica, Tom 1, Alba Iulia, 2003, pp. 113-119. Ilie, Loredana, "Nonaristotelismul caragialian", publicat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
atingerii absurdului. 142 Farias, Adelina, Spiritul parodic la I.L. Caragiale, în "Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești", volum LIV, nr. 1/2002, p. 81. 143 Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, ed. cit. , p. 241. 144 Vezi și Loredana Ilie, Caragiale fabulist și parodist în "Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești", volum LV, seria Stiințe umaniste, nr. 4/2003, p. 15. 145 George Pruteanu, articolul Proteicul Urmuz, în "Cronica", 49/ 1969, p. 9. 146 Eugené Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 54
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
devastat Banatul. Confecționat din gresie și având o valoare artistică deosebită, monumentul a fost creat la Viena și adus la Timișoara pe calea apei (pe Dunăre, Tisa și Bega). VINERI, 25 NOIEMBRIE GRIGORE ALEXANDRESCU În 1885 a murit poetul și fabulistul Grigore Alexandrescu. Născut în 1810 la Târgoviște într-o familie modestă, a studiat la Colegiul Sf. Sava din București. A fost membru al Asociației literare a României, redactor la „Poporul suveran“ în timpul revoluției de la 1848, director al Eforiei Spitalelor Civile
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
și apăreau zidarii cu cărămizi și mortar și ștergeau de pe zid orice urme că acolo a fost închisă vreodată o ființă vie..." Nu, repetă sec, n-am astfel de martori"' "Și nici nu vreți să știți, parafrazai eu aiurea pe fabulist, să diminuez iarăși tensiunea clipei. Nu considerați, reluai, că ăsta e adevărul, cu martori sau fără, că l-ați părăsit fiindcă viața vă era amenințată? Tu ce zici, Petrini? Martor mincinos e doar cel care e pus să debiteze neadevăruri
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
alt Ion Creangă. Familiaritatea exprimărilor nu cade însă în ridicol, autorul păstrându-și în ansamblu sobrietatea tipic ardelenească. S-a mai spus că „substanța versurilor sale e însă mai curând de natură morală decât propriu-zis lirică”, V. având „vocație de fabulist” (Petru Poantă). A doua carte, Voi veni cu fluxul (1998), schimbă într-o mică măsură tonul liric, precum în piesa titulară: „Căci voi cunoaște Taina Morții/ Aflată chiar în inima vieții”, poezia fiind simțită ca mirosind „a vulpe, a bârne
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
toți iluminiștii români, până la pașoptiștii revoluționari din principate. D. țichindeal, în 1808, era conștient de vremile și țircumstanțele acestui veac. Asemenea lui D. Obradovici care considera veacul al XVIII-lea fericit, deoarece razele învățăturii și filozofiei ajung până la granițele tătărești fabulistul bănățean scrie că: Acum au început popoarele ca din somn a se deștepta... Ideea deșteptării își face deci apariția și ea va avea, după cum vom vedea, un ecou considerabil. petru Maior era indignat la rândul său că episcopul Bob sabotează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
creolitatea expune principiile care justifică interesul noțiunii, nu Însă fără a fi operat În prealabil o dublă critică. Prima se referă la literatura asimilaționistă, literatură de imitație născută dintr-o identitate de Împrumut, care a făcut să apară la Tropice fabuliști, parnasieni, romantici, simboliști, poeți „vrăjiți de muzele grecești”, astăzi căzuți În desuetudine și din care n-au mai rămas decât vreo câțiva adepți, nostalgici ai vechii școli. Creolitatea respinge așadar aceste contra-figuri literare, considerate lipsite de autenticitate. A doua critică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, observa, în legătură cu proliferarea genului, că: "... acest gen a crescut ca troscotul și nu e poet care să nu fi scris fabule". Printre colaboratorii cei mai stăruitori ai "Albinei" menționăm: fabulistul Alecu Donici, traducătorul și poetul Costache Stamati, filologul Gh. Săulescu, Dimitrie Ralet, profesorul D. Gusti, Gh. Sion, ș.a. Intre acești scriitori minori, cei mai mulți profesori și slujbași ai statului, animați de bune intenții, dar de puțin talent, doar Costache Stamati și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Nu l-au iertat pentru că a scris volumele „Cântarea neamului” și „Chiot către Neamul meu”, închinând versurile celor care s au jertfit pentru NEAM și pentru ȚARĂ. Nu l-au iertat pentru că a fost și va fi cel mai mare fabulist al neamului românesc. Nu l au iertat pentru că a fost un adevărat sfânt al românismului și a scris PSALTIREA în versuri, operă premiată de Academia Română, dar și volumul cu rugăciuni în versuri „Spre împărăția lui Iisus”. Nu l au iertat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
marilor îndrăgostite". Catul și Horațiu, poeți latini, i-au tradus versurile și au imitat-o. Plutarh, scriitor, istoric și filosof grec, autorul celebrei lucrări Vieți paralele, i-a admirat, de asemenea, talentul. Au cunoscut-o și i-au apreciat talentul fabulistul Esop, matematicianul și filosoful Pytagora. Criticii de mai târziu i-au încadrat creația într-un gen aparte de poezie poezia saphică. Alții, în special satiricii și comedianții, au ridiculizat-o pentru obscenitate și perversitate. Nu se exclud relațiile dintre maestră
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în trei acte. Alphonse Daudet a creat un roman, Sapho, 1884. Rhodopis (sec. VI î.H.) O sclavă deosebit de frumoasă, provenită din Tracia, s-a remarcat prin frumusețea și inteligența ei aceasta a fost Rhodopis. De ea s-a îndrăgostit fabulistul grec Esop (620-560 î.H.), originar din Asia Mică. Pentru unii este un personaj real, pentru alții, semilegendar, pentru alții, inventat pentru a i se atribui fabulele. Neatrăgător și șchiop, dar sclipitor de inteligent și cu farmec, a creat fabule
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de rang nobiliar, actrițe, scriitoare. Amintim câteva nume: Bernard Le Bovier de Fontenelle, scriitor și filosof, precursor al iluminismului, Paul Scarron, poet, soțul lui Françoise d'Aubigné, viitoarea doamnă de Maintenon, François de La Rochefoucauld, filosof moralist, Jean de La Fontaine, poet, fabulist, Philippe d'Orléans, viitor regent al Franței, abatele François de Châteauneuf, Charles Perrault, scriitor, autorul unor splendide basme, Nicolas Mignard, pictor ce a luat-o pe amfitrioană drept model, Jean Racine, scriitor tragedian, Nicolas Boileau, poet, Molière, dramaturg ș.a. Saint
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
venea,-/ [când îți] luă în labe-un bolovan de stei/ pe care îl găsise la rădăcina pomului,/ și puse capăt mojiciei ei,/ zdrobind cu el și Musca, și căpățâna Omului 65. După cum se știe, ceea ce îl distinge pe La Fontaine de fabuliștii tradiționali este faptul că el construiește o dublă dramatizare: cea a istoriei povestite (prin dialoguri, prin varietatea punctelor de vedere, registrelor...), însă și cea a enunțării. În spatele procesului de narare percepem constant prezența unui narator care își pune în scenă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
părere, Și părerea naște întotdeauna o modă, Aș putea clădi această introducere Pe oameni de toate vârstele [...]261. Această introducere" este o anaforă rezumptivă pentru primele două versuri ale fabulei. Anafora lexicală rezumptivă are un efect de catalogare foarte clar: fabulistul pare să condenseze doar primele două versuri în "această introducere", dar, în realitate, el este cel care le consideră "introducere". Ar fi putut la fel de bine să spună "aceste maxime", "acest crez", "această prejudecată" etc. După cum se vede, alegerea anaforei rezumptive
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
discurs indirect, fiind ambele atribuite nevăstuicii și cum nici nu introduc o ruptură în argumentarea celei din urmă, suntem îndreptățiți să îl interpretăm în termenii unui discurs indirect liber. După această scurtă analiză, se pot face următoarele remarci în ceea ce privește tehnica fabulistului: (a) el evită să sublinieze limitele dintre narațiune și discursul raportat sau cele dintre diversele forme de discurs raportat. În loc să recurgă la verbe introductive, el începe prin discurs direct și apoi semnalează, printr-o propoziție incidentă, că este vorba despre
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
din 27 octombrie 1944, a părut textul lui A. Ionov Stalino ("Taina Râpei de nisip"); în ediția din 4 noiembrie, un text semnat de Ecaterina Leontieva ("Copiii sovietici își ajută Patria"), iar ediția din 22 noiembrie îl omagiază pe marele fabulist rus I. A. Krîlov. Un loc important în paginile ziarului au început să ocupe știrile referitoare la vizitele scriitorilor sovietici în România. Astfel, ediția din 27 octombrie 1944 (p. 7) relatează vizita poetului sovietic Iosef Utkin la București, redând o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
promenadă, unul din cele mai frecventate, aflat între Paris și Saint-Cloud 19 Alexandru A. Beldiman, ministrul României la Berlin în perioada ianuarie 1896-august 1916. 20 Antoine de Rivarol (1753-1801), om de litere și jurnalist francez. 21 Jean de la Fontaine (1621-1695), fabulist și povestitor francez. 22 Jean-Pierre Claris de Florian (1755-1794), fabulist francez, strănepot al lui Voltaire. 23 Guy de Maupassant (1850-1893), romancier și nuvelist francez. 24 Iacob Lahovary (1846-1907), ministru de Externe (1904-1907) în guvernul conservator condus de George Gr. Cantacuzino
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Saint-Cloud 19 Alexandru A. Beldiman, ministrul României la Berlin în perioada ianuarie 1896-august 1916. 20 Antoine de Rivarol (1753-1801), om de litere și jurnalist francez. 21 Jean de la Fontaine (1621-1695), fabulist și povestitor francez. 22 Jean-Pierre Claris de Florian (1755-1794), fabulist francez, strănepot al lui Voltaire. 23 Guy de Maupassant (1850-1893), romancier și nuvelist francez. 24 Iacob Lahovary (1846-1907), ministru de Externe (1904-1907) în guvernul conservator condus de George Gr. Cantacuzino. 25 Ordin cavaleresc creat în Franța în 1578 de regele
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]