108 matches
-
biblioteconomice privind tehnica muncii intelectuale * realizarea de directoare care asigură legătura cu situri * elaborare de informații de orientare pentru utilizatori, care solicită informații pe anumite domenii * servicii de informare comunitară * servicii de informare culturală locală și genealogie * acces la informații factologice * furnizare de informații la distanță * acces la fișierul de autoritate a personalităților locale * furnizare de informații prin infochioșcuri * acces la informații prin GIS * utilizarea serviciilor automate de acces la informații pe bază de recunoașterea vocii utilizând liniile telefonice uzuale * realizarea
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
literatura comparată să rămână în continuare neutră, o disciplină academică oarecare, oscilantă și neimplicată. Simplul studiu istoric al relațiilor literare internaționale, al influențelor și izvoarelor, al circulației temelor și tipurilor literare, al imagologiei și alte cercetări de aceeași factură, predominant factologice, pozitiviste, nu mai corespunde noilor exigențe în acest domeniu de investigație. pentru unii comparatiști din țările de Est (printre care ne numărăm), comparatismul este animat și orientat cu atât mai mult de o dinamică ideologică specifică. Nu trebuie uitat îndeosebi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
animator al studiilor comparatiste est-vest: The Universal in Literature (Neohelicon, X, 1/1983). Iar acesta demonstrează deopotrivă existența varietății în mijlocul uniformității, dar și a uniformității sau unității în mijlocul varietății. 4. De unde ultima concluzie foarte îndepărtată, este adevărat, de preocupările comparatismului factologic și istorizant tradițional privitoare la posibilitatea unei poetici sau teorii literare comune, elaborată pe baza experienței tuturor literaturilor. problemă complicată și controversată, care duce într-o formă sau alta la recunoașterea existenței invariantelor sau constantelor literare. A conceptelor și universalelor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu studiul unităților frazeologice dintr-o limbă sau dintr-un grup de limbi, un domeniu de frontieră, situat, de obicei, în preajma altor științe. În lingvistica universală, dar și în cea românească, discuțiile privind criteriile ce trebuie respectate în analiza materialului factologic nu au dus, de multe ori, la realizarea unor distincții clare și au făcut discutabilă chiar existența unor termeni de specialitate adecvați și unanim acceptați. Dincolo de argumentarea critică în ceea ce privește criteriile aplicate și de încadrarea tipologică a frazeologismelor, se constată că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fermă. Istoria evocată epic și simbolic nu reprezintă doar o acumulare de necunoscute în ecuația națională. De altfel, deși critica tradițională a supralicitat acest concept, un roman pur istoric nici nu ar putea exista. Prea multă istorie exclude genul proteic. Factologicul nu agreează ficționalul. Metoda fenomenologiei narative care-l individualizează pe Mihail Diaconescu, prin raportare la întreaga evoluție a literaturii române, reprezintă o analiză și un efort de semnificare epică a acumulărilor, tensiunilor politice, naționale, internaționale, sociale, culturale, spirituale care agită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dacă obsesiva idee a "schimbării la față", de circulație în epocă, ar fi fost cu putință prin "febra salturilor" ori urmând ritmul organic, așa cum voia marele poet. De altfel, parantetic, precizăm că, iubind trecutul, Eminescu preconiza o reîntoarcere ontologică, nu factologică, în sensul unei "recuperări arheice", ne asigura și Theodor Codreanu. Interogația stă însă în picioare. Oare schimbarea (ca mutație etnică și "cuvânt magic") ar fi posibilă? Sau, dimpotrivă, spiritul unui neam se vădește imuabil, conservându-și, în pofida infiltrațiilor, a metisajului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
referitoare la atitudini tolerante sau radicale, autorul conchizând că "românii s-au distins în istorie prin toleranță și omenie, dispuși, adică, să trăiască în armonie cu alogeni aduși de împrejurări în spațiul național". Un alt capitol extrem de consistent ideatic și factologic (Cap. VI) este cel intitulat Românitate și occidentalizare, prin punerea în evidență a conținutului relației ortodoxismului oriental cu al catolicismul occidental sau între înfloritoarea civilizație a Bizanțului și spațiul semibarbarismului occidental. În context, Theodor Codreanu apreciază că pașoptiștii au constituit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
notați pentru modul în care au înțeles o lecție de științe sociale au avut probleme mai mari în decelarea semnificației ideilor principale decât aceia cărora li se spusese că efortul lor nu va fi notat. Chiar și învățarea de tip factologic (însușirea cunoștințelor) este afectată negativ de procesul notării. • Notele nu sunt valide, obiective, de încredere. O notă nu spune nimic despre ceea ce elevul înțelege sau poate să facă, despre problemele pentru care are nevoie de ajutor. Chiar dacă sintetizează rezultatele mai
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
important de evaluat în cadrul unei lecții. În plus, o temă poate fi notată diferit de profesori diferiți; mai mult, aceeași temă, după o perioadă de timp, poate fi notată diferit de același profesor. • Notele distorsionează curriculumul, încurajând abordarea de tip factologic, mult mai accesibilă evaluărilor de tip cantitativ (note). • Notele risipesc timpul profesorului și al elevului. În loc să acorde mai mult timp procesului de învățare, profesorul trebuie să se agite în legătură cu notele: discuții cu elevii, cu părinții, cu directorul, cu inspectoratul școlar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de a cultiva toleranța, recunoașterea diferențelor, spiritul critic”, s-a confruntat cu critica unor persoane abilitate: Anatol Petrencu, la acea vreme președinte al Asociației Istoricilor, a criticat dur conținutul manualelor de istorie integrată, declarând că acestea conțin greșeli de ordin factologic, sunt afectate de „mentalitate comunistă” în expunerea materialului, precum și că autorii lor sunt niște „anonimi”. Pavel Cocîrlă, profesor universitar, reproșa Ministerului Educației lipsa de transparență în procesul elaborării și expertizării manualelor. Iată și câteva accese antiromânești cuprinse în unul dintre
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mai noi rezultate, instrumente și metode În domeniul istoriei, În special acolo unde se simte nevoia utilizării noilor tehnologii ale informației și comunicării;- să Îi facă pe dascăli să devină conștienți de metodele didactice și care, ținând seama de informația factologică, sunt menite să permită elevilor să interpreteze și să analizeze faptele istorice și influența lor asupra prezentului, În diferite contexte, ca de pildă: cel social, geografic, economic;- să spijine cadrele didactice să utilizeze tehnicile de evaluare care țin cont nu
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
și convenționalizat, cu paradigmă (parțial închisă, parțial deschisă), devenit instrument de comunicare (D. Butiurca, 2010, Barcelona). Majoritatea cercetărilor contemporane privind limbajul medical sunt realizate din perspectivă sincronică și statistică, având posibilitatea de analiză directă a fenomenului lingvistic și a materialului factologic. Orice sistem terminologic este în același timp istoric și momentan, sincronia și diacronia fiind prezente în fiecare etapă de evoluție a limbii. Ideea nu ne aparține, a fost dezvoltată de Eugenio Coșeriu: "În fiecare punct al vorbirii se realizează o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
G. G. Antonescu, atât în conținut cât și în sursa de documentare, în lucrările sale de maturitate Gabrea se va desprinde de acesta cristalizându-și o opțiune pedagogică originală. Conform convingerii sale, pedagogia rămâne o știință obiectivă, o știință ,,pozitivistă”, factologică, în care ,,trebuie să se pășească direct în câmpul faptelor de care se ocupă ea. Să se observe cât mai mult, în timp și în spațiu, procesele de formare a omului și a neamului, să se adune rezultatele observărilor, să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ca un soi de comentariu parabolic, cu insinuarea reconstrucției realiste, a biografiei poetului, a factologiei sale existențiale. Romanul începe în momentul în care doamna Slavici îi trimite lui Maiorescu bilețelul prin care anunță că Eminescu a înnebunit și se încheie factologic privind evenimentele vieții poetului în momentul trecerii lui la cele veșnice. Sunt doar câțiva ani, esențiali însă pentru destinul acestuia, pe care Florina Ilis îi urmărește într-o meticuloasă reconstituire de detalii (detalii care sunt și nu sunt întru totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
-le nu doar schematice, cât mai ales puțin originale. Așa s-a întâmplat cu Eminescu. Roman cronologic al lui Petru Vintilă (1974), care n-a fost nici roman și nici simplă cronologie, ci o recapitulare de date, cu destule hiatusuri factologice, între ele. Insuccesul acestuia a tăiat, probabil, elanul altora și timp de două decenii nimeni nu s-a mai gândit la o asemenea posibilă sistematizare, de tip dicționar, până în 1994, când Săluc Horvat a oferit un Dicționar cronologic: Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spiritului omenesc". Într-un soi de anexe, de apendice Addendum sunt trecute în finalul acestui triptic eseistic pe tema treptelor temporalității în Luceafărul, câteva meditații privind relația dintre Faust-ul goethean și Luceafărul lui Eminescu, punctând convergențele și divergențele ideatice și factologice semnificative ale subiectelor și tratării acestora, în cele două capodopere. Mai este atașat și un frumos exercițiu liric, un poem personal Lume și geniu pe care autorul îl vede ca o "continuare imaginară a dialogului ceresc", inspirat din poemul eminescian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
senzațională a subiectului; la acestea se adaugă tezismul patriotic, explicabil în parte prin tradiția genului, în parte prin inabilitate; nu în ultimul rând, se observă un anume dezechilibru compozițional provenit din dilatarea aspectelor colaterale (erotic, metafizic, istoric în accepțiune pur factologică) în detrimentul intrigii principale. După același calapod sunt construite și prozele cu subiect istoric - de pildă, cele două nuvele din Mireasa lumii (1973), unde structura dramatică se susține prin abundența dialogului și a monologului față de limitarea drastică a narațiunii. De la teatrul
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
propune trei clustere: - clusterul A (straniu, bizară: TP schizoidă, schizotipală, paranoidă; - clusterul B (flamboiantă: TP antisocială, de tip borderline, histrionică, narcisică; - clusterul C (retrasă: TP evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă (se adăugă TP depresivăă. Aceste clustere nu au o argumentare teoretică sau factologică, ci rezultă mai degrabă din impresia clinică, din elementele generale de caracterizare. Totuși, gruparea în aproximativ 3-5 clustere rezultă din foarte multe cercetări, inclusiv din cele făcute în perspectivă dimensională. Abordarea dimensională a tulburărilor de personalitate încearcă să facă față
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cazul tulburărilor subclinice sau la persoane care încă nu au venit în contact cu serviciile de psihiatrie. Cu toate aceste multiple probleme metodologice, co-ocurența dintre tulburările de pe axele I și II este în prezent nu doar intuită ci și evidențiată factologic. Rezultate ale cercetărilor. Studiile, efectuate din perspectiva doctrinară a sistemului DSM-III și IV au identificat importante co-ocurențe între cele două axe. Progresiv s-a decantat concluzia că datele obținute și ipotezele de interpretare capătă o mai mare coerență dacă nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
culturii românești (C. Brâncuși) și studii de folclor (Folclor în Țara Zarandului, în colaborare cu Ioan Șerb). În Arghezi și folclorul, lucrare considerată o contribuție importantă la bibliografia critică argheziană, C. nu caută să depisteze „influențe” directe, „izvoare” precise, probate factologic, ci relevă analogii între câteva modalități de construcție proprii marelui poet și cele proprii speciilor folclorice (de la doină la blestem, descântec, ghicitoare). Următoarele două volume sunt de „critică a criticii”. În Permanențe ale criticii (1968) sunt vizate - cu referire la
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
desfătări rafinate. Nu acestea erau valorile epocii principelui, nu aceasta era mentalitatea sa. Cărturar format la umbra cărților clasice, autorul știa bine faptul că marile bătălii nu se câștigă în imediat, ci în eternitate. De aceea, a muta din registrul factologic, al istoriei și al politicii, fapte și conflicte care îl frustrau în sfera discursului literar, nelipsit de teză, reprezenta soluția cea mai sigură de a-și lua revanșa asupra contemporanilor săi. Aceasta era soluția pe care o aleseseră explicit, printre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
constatarea fermă a lipsei oricărei calități a moldovenilor ("...mărturisim sincer că, în moravurile Moldovenilor, înafară de credința ortodoxă și de ospitalitate, de-abia mai găsim ceva ce-am putea lăuda pe merit"90) își va afla confirmări susținute cu argumente factologice în studii precum cel al lui Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public din România. Autorul Descrierii Moldovei crede, prin urmare, în funcția pedagogică a criticii. El este, în această privință, primul nostru cărturar înzestrat cu "spirit critic". P.P. Panaitescu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înțelegând prin aceasta înregistrări ale faptelor (fără a le comenta în primă fază), care formeză baza empirică de studiu 16. Istoricul se află deseori în situația de a decide dacă se oprește la nivelul de fapt (căutând răspunsul la întrebarea factologică ce s-a întâmplat?), ori dacă trece de acest nivel, căutând să răspundă la chestiunea explicativ-cauzală de ce?. Semnificația conceptului de "explicație" (în istorie) poate fi redus, conform lui Topolski 17, la: 1. explicația descriptivă (prin descriere); 2. explicația genetică (prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o avem față de evenimentul descris, de accesibilitatea documentară. Pentru noi, faptele sunt apariții și dispariții de periodice, jurnaliști, publiciști, norme, forme asociative etc19. Prin această cercetare urmărim crearea acelei baze de studiu necesară demersului nostru; ea trebuia să răspundă întrebării factologice: ce s-a întâmplat cu presa catolică în România? (răspunsul îl oferim în subcapitolul trei al capitolului I și cu precădere în capitolul II, care este mai descriptiv). Analiza noastră trece însă și de acest nivel al cercetării, încercând să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
statul român, dar și în angrenajul Bisericii? Acest demers îl urmărim în primele două subcapitole ale capitolului I, în mai mică măsură în capitolul II și în mod deosebit în capitolul al III-lea). Pentru a depăși în cercetare nivelul factologic, dar și pentru a-l realiza pe cel explicativ cauzal, am utilizat toate cele cinci metode identificate de Topolski, astfel: 1. explicația descriptivă (am folosit-o în prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași); 2. explicația genetică (am
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]