230 matches
-
coarde, opus 14 (1931), București, 1954; • Sextet pentru pian și suflători, opus 20 (1934); • Cvintet pentru coarde și pian, opus 27 (1938); Suită în trio pentru flaut, clarinet și fagot, opus 28 (1939); Suită în trio pentru oboi, clarinet și fagot, opus 34 (1944); Două piese pentru cvartet de coarde, opus 68 (1952), elegie și dans; • Cvintet nr. 7 pentru suflători, opus 77 (1955); • Cvintet nr. 2 pentru suflători, opus 79 (1956); • Cvintet pentru pian, 2 viori, violă și violoncel, opus
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
și dans; • Cvintet nr. 7 pentru suflători, opus 77 (1955); • Cvintet nr. 2 pentru suflători, opus 79 (1956); • Cvintet pentru pian, 2 viori, violă și violoncel, opus 80 (1956); • Octet pentru suflători, opus 90 (1959), flaut, oboi, 2 clarinete, 2 fagoți, 2 corni; Șase piese pentru muzică de cameră, opus 92 (1961); Serenadă pentru 74 instrumente, opus 99 (1961); Cvartet pentru flaut, oboi, clarinet și fagot, opus 104 (1963); MUZICĂ INSTRUMENTALĂ • Sonată pentru pian și vioară, opus 32 (1944), București, 1947
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
violoncel, opus 80 (1956); • Octet pentru suflători, opus 90 (1959), flaut, oboi, 2 clarinete, 2 fagoți, 2 corni; Șase piese pentru muzică de cameră, opus 92 (1961); Serenadă pentru 74 instrumente, opus 99 (1961); Cvartet pentru flaut, oboi, clarinet și fagot, opus 104 (1963); MUZICĂ INSTRUMENTALĂ • Sonată pentru pian și vioară, opus 32 (1944), București, 1947; Două piese pentru clarinet și pian, opus 39 (1946), calme, vif et joyeux; • Pastorală pentru oboi și pian, opus 67 (1952); • Peisagiu pentru clarinet și
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
instrumentație iar o parte din orchestrație poate fi presupusă după cele trei părți ale schiței orchestrale, dintre care forțele posibile includ: patru flauturi, piculină, patru oboaie, patru clarinete în Si bemol și La, unul dublând clarinetul în Mi bemol, trei fagoturi, două contrafagoturi, patru corni, patru trompete, patru tromboni, tubă, două seturi de timpane, gong, tobă mică, harpă și coarde: vioara I și II, viole, violoncele și contrabasuri. Orchestrația păstrată nu specifică un corn englez sau clarinet bas, tobă mare, talgere
Simfonia nr. 10 (Mahler) () [Corola-website/Science/328591_a_329920]
-
la începutul secțiunii de recapitulare se întoarce "fortissimo" în re-major, mai degrabă decât deschiderea în re minor. Introducerea angajează, de asemenea, utilizarea de mediant a relației tonice care denaturează continuarea tastei tonice până când aceasta este în final cântată de un fagot în cel mai mic posibil registru. Scherzo: Molto vivace - Presto. Durata ap. 12 min. A doua parte este un scherzo și trio în re minor. Uneori, în timpul piesei, ritmul este pesimist la fiecare trei timpi. Un model asemănător acestui scherzo
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
cele 12 salturi sau mai multe), salturile de acest fel sunt foarte dificil de efectuat pe instrumente de alamă și pot fi executate în mod constant și fără cusur numai de muzicieni extrem de competenți. Indicația lui Beethoven ca al doilea fagot ar trebui să dubleze bazele măsurilor 115-164 de la final nu a fost inclusă în părțile Breitkopf, deși acesta a fost inclusă în punctajul maxim. Printre criticii de muzică, simfonia a 9-a este considerată cea mai mare capodoperă muzicală a
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
solo. Durată: ca. 5'. Distribuitor: Music Finland, Finland "INTRADA" pentru oboi solo. "INTRADA II" pentru clarinet bas solo. Durată: ca. 5'. Distribuitor: Music Finland, Finland "TWO FUGITIVE IMAGES" op. 20 pentru oboi, oboe d'amore, corn englez, oboe bas și fagot. "TWO FUGITIVE IMAGES" op. 20b pentru flaut, oboi, clarinet, fagot și corn. Durată: ca13'. Distribuitor: Music Finland, Finland "ECHOES" op. 21 pentru orchestră de coarde (54331). Durată: ca. 12'. Distribuitor: Music Finland, Finland "CHANT AU SOLEIL" op. 22 pentru vioară
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
oboi solo. "INTRADA II" pentru clarinet bas solo. Durată: ca. 5'. Distribuitor: Music Finland, Finland "TWO FUGITIVE IMAGES" op. 20 pentru oboi, oboe d'amore, corn englez, oboe bas și fagot. "TWO FUGITIVE IMAGES" op. 20b pentru flaut, oboi, clarinet, fagot și corn. Durată: ca13'. Distribuitor: Music Finland, Finland "ECHOES" op. 21 pentru orchestră de coarde (54331). Durată: ca. 12'. Distribuitor: Music Finland, Finland "CHANT AU SOLEIL" op. 22 pentru vioară solo. Durată: ca. 7'. Distribuitor: Music Finland, Finland "ECHOES II
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
de coarde și cvintet de suflători"; "Muzică de concert"; poemul simfonic "Sarmizegetusa";Serenada pentru Corn și orchestră, șase, cantate (printre care 'Imn Patriei', ' Cântată de Crăciun, Cântată de Anul Nou, 'Cântată' 'lirica', 'Cântată' 'rustica); Concerte pentru diferite instrumente (vioară, flaut, fagot, flaut); trei cvartete de coarde; suite de dansuri (jocuri) populare din diferite zone ale țării (Maramureș, Bihor, Banat, Crișana, Transilvania, Brașov); 12 Marșuri pentru fanfara, ulterior orchestrate pentru orchestră simfonica; muzică corala (Cântece din Năsăud, "Floarea soarelui" - 12 Coruri pe
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
2005); Cântată de Crăciun ÎI, pentru cor mixt și orchestră (august, 2005); Divertisment în stil clasic, pentru orchestră (noiembrie, 2005); Concert pentru orchestră de coarde (noiembrie, 2005); Cvartet de coarde nr.3 (noiembrie, 2005); Cvartet pentru flaut, oboi, clarinet și fagot (noiembrie, 2005); "Badea-i cu două drăguțe", coruri mixte (decembrie, 2005); Simfonia a VII-a (16 ianuarie, 2006); Dansuri din ținutul Aradului, pentru orchestră (1 ianuarie, 2006); 12 Marșuri de concert, pentru orchestră (februarie, 2006); Dansuri românești din zona Brașovului
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
Concertino pentru vioară și orchestră (noiembrie, 2006); Cântece populare pentru voce și orchestră (noiembrie, 2006); Jocuri din Bihor III, pentru orchestră (noiembrie, 2006); Concert pentru flaut și orchestră (decembrie, 2006); Lieduri pe versuri de Monica Pillat (decembrie, 2006); Concert pt. fagot și orchestră (27 decembrie, 2006); Concert pentru oboi și orchestră (6 februarie, 2007); Rapsodie pentru corn și orchestră (aprilie, 2007); Dansuri din Transilvania ÎI, pentru orchestră (aprilie, 2007); Fantezie pentru pian și orchestră (mai, 2007); Dansuri din Transilvania III, pentru
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
știe cu precizie dacă lui Ceaikovski îi plăcea sau nu titlul, cert este că editorul a ales să îl păstreze iar titlul a rămas. Simfonia este scrisă pentru trei flauturi (al treilea dublat de piculină), două oboaie, două clarinete, doi fagoți, patru corni, două trompete, trei tromboni, tubă, timpane, tobă bas, talgere, gong și coarde. Uneori, fagotul de la începutul primei părți este înlocuit cu clarinet bas.
Simfonia nr. 6 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/326605_a_327934]
-
ales să îl păstreze iar titlul a rămas. Simfonia este scrisă pentru trei flauturi (al treilea dublat de piculină), două oboaie, două clarinete, doi fagoți, patru corni, două trompete, trei tromboni, tubă, timpane, tobă bas, talgere, gong și coarde. Uneori, fagotul de la începutul primei părți este înlocuit cu clarinet bas.
Simfonia nr. 6 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/326605_a_327934]
-
Korngold a compus Concertul pentru vioară în Re major, Op. 35 în 1945. Lucrarea este scrisă pentru orchestră foarte mare. În afară de vioară solo, concertul necesită două flauturi (plus piculină), două oboaie (plus corn englez), două clarinete, un clarinet bas, doi fagoți (plus un contrafagot), patru corni, două trompete, trombon, harpă, coarde plus percuție care cuprinde timpan, tobă bas, cinele, gong, clopote tubulare, glockenspiel, vibrafon, xilofon și celestă. Ca și majoritatea concertelor, lucrarea este structurată în trei părți: O interpretare tipică a
Concertul pentru vioară (Korngold) () [Corola-website/Science/326583_a_327912]
-
la premieră. Este una dintre cele mai cunoscute compoziții ale lui Dvořák precum și una dintre cele mai importante lucrări din repertoriul pentru violoncel și orchestră. Concertul este orchestrat pentru două flauturi (al doilea dublează piculina), două oboaie, două clarinete, doi fagoți, trei corni, două trompete, trei tromboni, tubă, timpane, trianglu (doar în ultima parte), coarde și violoncel solo. Concertul este structurat în trei părți: O interpretare tipică durează aproximativ 40 de minute. În 1865, la începutul carierei sale, Dvořák a lucrat
Concertul pentru violoncel (Dvořák) () [Corola-website/Science/330022_a_331351]
-
a fost preocupat de creația componistica devenind membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Dintre "piesele sale componistice": "În memoriam Pablo Casals" - pentru violoncel solo; În memoriam "Dinu Lipatti" - pentru pian, "Zbor" - pentru clarinet solo, "Syrinx" - pentru flaut, oboi, fagot, "Cântec străbun" - pentru orchestră de coarde. Este autorul "lucrărilor teoretice": "Esență fenomenului sonor muzical, editura A.G.I.R., București, anul 2000"; Sunetul muzical și ansamblurile instrumentale, editura UNMB", "anul 2000; Drumul spre interioritate, editura UNMB, anul 2006," ediție bilingva. Studiile de
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
15 ani mai târziu. Prima interpretare a versiunii revizuite a avut loc la Moscova pe 1 decembrie 1883, sub bagheta lui Max Erdmannsdörfer. Simfonia este compusă pentru piculină, două flauturi, două oboaie, două clarinete (în la și si bemol), doi fagoți, patru corni (în mi bemol și fa), două trompete (în do și re), trei tromboane, tubă, timpane, cinele, tobă bas și coarde.
Simfonia nr. 1 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/323988_a_325317]
-
și a participat la toate Festivalurile Institutelor de Artă. Prima contribuție a lui Albert Guttman în domeniul muzicii de cameră datează tot din perioada studiilor la Conservator. Împreună cu alți colegi de studii: Edy Guți - oboi, Emil Franz - clarinet, Constantin Predețeanu - fagot, Wilhelm Bretz - corn, Albert Guttman a înființat un cvintet de suflători cu pian, ale cărui recitaluri de muzică de cameră s-au bucurat de aprecierea publicului, precum și de cea a Rectorului din acea vreme, Ioan D. Chirescu (compozitor, dirijor și
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
1931) lucrarea a fost completată cu partea a IV-a Cântec bătrânesc (15 ian 1936) iar în 1942 a fost reorchestrata. Anul 1932 îi aduce lui Paul Constantinescu o nouă recunoaștere a talentului sau componistic: Cvintetul pentru flaut, oboi, clarinet, fagot și violina, (P. I , Allegro; P. a II-a, Andantino; P. a III-a, Allegro giocoso) terminat la 26 aprilie 1932, este distins cu PREMIUL ÎI „GEORGE ENESCU”. Anul 1938 consemnează o sumă de puncte de intersecție ale drumurilor creatoare
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
lemn prin formă să conica. Oboiul este prevăzut cu un sistem complex de clape pentru acoperirea cromatică a întinderii sale. Ambușura cu ancie dublă îl aduce printre cei mai dificili suflători (instrumente de suflat) de lemn din orchestră simfonica (alături de fagot și contrafagot). Construcția conica îi acordă un sunet mai puternic amplificat decât în cazul altor suflători de lemn; totuși, un bun control asupra ambușurii poate remedia acest inconvenient. Oboiul se folosește ca instrument care dă tonul în orchestră simfonica, toate
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
pentru instrumente de suflat din lemn, oboiul joacă un rol important în Cvintete și în Octete. O formă cunoscută este Trio pentru instrumente de suflat (3 oboiuri și un corn englez) sau Trioul Trio d'Anches cu oboi, clarinet și fagot. Alte piese importante în diferite combinații se găsesc în compozițiile compozitorilor Francis Poulenc, Heitor Villa-Lobos, Bohuslav Martinu și André Jolivet. Cvartetul pentru oboi și instrumente cu corzi, KV. 370 de Mozart este cel mai faimos din muzică de cameră. În afara
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
lentă din forma de patru părți. Materialul inițial și recurent este melodia populară "Bruder Marin", cunoscută în special sub numele de "Frère Jacques"; totuși Mahler transpune această melodie într-o gamă minoră. Subiectul este prezentat inițial de contrabas, urmat de fagot, tubă și în cele din urmă de întreaga orchestră. O contramelodie este interpretată peste canon de oboi. Starea se schimbă și urmează una dintre cele mai distinctive părți ale simfoniei. Mahler utilizează talgerele, toba mare, oboiurile, clarinetele și o trompetă
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
în 1994; concerte pentru flaut și vioară înregistrate de Orchestra Simfonică din Londra; și un "Concert pentru trompetă", care a avut premiera în intepretarea Orchestrei Simfonice din Cleveland și a trompetistului principal Michael Sachs în septembrie 1996. Concertul său pentru fagot, "Five Sacred Trees", care a avut premiera în interpretarea Orchestrei Filarmonicii din New York și a lui Judith LeClair în 1995, a fost înregistrată pentru Sony Classical de către Williams împreună cu LeClair și Orchestra Simfonică din Londra. De asemenea, este și un
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]
-
acest instrument dacă nu intervenea un fapt ieșit din comun. Tatăl său dorea să îl inscrie la Conservatorul din Milano dar, datorită situației financiare dificile a familiei Bottesini, Giovanni avea nevoie de bursă. Erau doar două posturi disponibile: contrabas și fagot. S-a pregătit pentru a obține bursă la contrabas în doar câteva săptămâni. A studiat cu Luigi Rossi, căruia îi va dedica mai târziu lucrarea "Tre grandi duetti per contrabasso". Doar patru ani mai târziu, un timp surprinzător de scurt
Giovanni Bottesini () [Corola-website/Science/329936_a_331265]
-
Egea și Jordi Molina. Aceștia utilizează două instrumente de tradiție în Catalunya: zanfona (o flașnetă portativă, dând uneori impresia unui "moog synthesizer" medieval) și, respectiv, tenora (un fel de taragot cu ancie dublă și corpul dintr-un lemn de culoarea fagotului). Depășind pura excentricitate timbrală, grupul catalan prelucrează vechi melodii autohtone cu maxim fler jazzistic. Institutul Polonez din București i-a prezentat la Chișinău pe remarcabilii Jacek Namyslowski/trombon, Lukasz Poprawski/sax, Michal Jaros/bas și Sebastian Frankiewicz/baterie. După festivalul
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]