4,787 matches
-
de aceea convertirea lor, departe de a surprinde, confirmă valoarea doctrinelor pe care le-au îmbrățișat cu prețul abdicării de la propria filozofie. Dintre doctrinele a căror putere de molipsire a atins în trecut firmamentul stelelor, creștinismul ne este cel mai familiar, și asta pentru că pur și simplu am apucat să trăim în el. Dar dacă astăzi sîntem creștini grație unei apartenențe statistice obținute prin actul botezului, dar un act lipsit de o trăire însoțitoare care să îndreptățească statutul lui de taină
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
Ťcu banii josť, cum ar fi: cărți de credit, cecuri sau bonuri de masă" (eva.ro). Adesea contextul furnizează și sinonime (e frecventă mai ales alternarea formulelor cu banii jos și cash), precum și explicații; se poate atunci vedea că formula familiară cu banii jos este mai economică decît o parafrazare în limbajul de specialitate. Într-un articol de ziar, titlul "Pachetul de 5%, vândut cu banii jos" e urmat de textul care conține explicația: "cei care vor cumpăra aceste acțiuni vor
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
atestări recente: "Până la urmă, cardul va învinge cash-ul și pe piața românească", Ziarul financiar, 25.03.2003). Sinonimul mai vechi al anglicismului cash, termenul de origine turcă peșin, atestat din secolul al XVIII-lea, devenit cu timpul popular și familiar, se mai folosește, pentru pitorescul său, cu intenție stilistică: "Românii preferă plata cu bani Ťpeșinť. Românilor le place să plătească în numerar și numai o mică parte din vânzări sunt efectuate prin intermediul cardurilor" (wall-street.ro); Omul care le dă bani
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
așadar, aparența unui dicționar special, intim, individual, în care dezordinea amintirilor, reveriilor, reflecțiilor, digresiunilor, maximelor și butadelor, capătă o ordine alfabetică ce se desfășoară de la Aa, numele unui mic fluviu ce salvează pe rebusiști în situații extreme și Zut, exclamație familiară de nemulțumire și care, ne previne, ludic, autorul ar putea fi ultimul său cuvînt. Într-un foarte scurt avertisment, cu un motto din Montaigne, Genette invocă genul dicționarului care, îndepărtîndu-se de repertoriu și de catalog, a pornit nestingherit în toate
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
ro), pus sub genericul - tot de natură militară - "Misiunea Rabla 2006" și conținînd mesaje de tipul: "Renunță la rabla ta și vino să achiziționezi un automobil nou Opel, Chevrolet sau Daewoo!" Efecte comice provin din procedeul de transformare a termenului familiar într-un fel de nume de marcă: "Rabla avans la Maserati" (Ziua, 16.04.2005). Tendința de tratare în cheie parodică e și mai puternică în tiparul care imită titluri de film de succes: "Programul Rabla revine" (infonews.ro); Programul
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
de cal"; aplicarea la ființe sau la obiecte care nu sînt mecanisme a scăzut însă considerabil în ultimul timp. Pe de altă parte, dicționarele atestă productivitatea derivativă a termenului. Cele publicate în a doua jumătate a secolului XX cuprind verbul familiar a (se) rablagi (,a se învechi, a se uza, a se deteriora") și participiul său adjectival rablagit, cuvinte fără îndoială de uz curent: "de la un timp încoace mi se întâmplă să am unele dureri de genunchi, mai ales la piciorul
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
drămuit o pensie și de condus un rablament de Dacie" (weblog.ro) - e interesant procedeul de formare: sufixarea suplimentară, care nu schimbă sensul cuvîntului, ci îi conferă doar o marcă familiar-argotică; efectul comic provine din contrastul între caracterul popular și familiar al bazei și nota de distincție intelectuală a terminației culte, savante.
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
mai știu cum, despre De Kooning, pe urmă Jaime a mai vrut un hamburger, a mai vrut și Marcos unul, și în timp ce mâncam ne-am apucat să ne forfecăm jumătate din colegii de an și discuția a devenit atât de familiară, atât de asemănătoare celor pe care le purtam zilnic la bar, încât vorbele lui Jaime, afirmația lui surprinzătoare, jumătate promisiune, jumătate amenințare, s-au topit treptat, s-au dezumflat ca un balon înțepat. Am ieșit din restaurant convinsă că ne
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
rubrică (nr. 13, 1998) termenul intelectual, al cărui etimon francez s-a creat, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin substantivizarea adjectivului intellectuel. În franceză, cuvîntul s-a încărcat de istorie și chiar de conotații negative, ironice (evidente în abrevierea familiară și depreciativă intello). Dicționarele franțuzești descriu intelectualul ca fiind o categorie socio-profesională, dar și prin aplecarea individului pentru activitățile intelectuale, spirituale, indiferent de nivelul de pregătire instituțională. În practică, imaginea intelectualului francez este mai ales cea a unei persoane publice
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
și asa, cu toți Ťroniiť aruncați în coada câtorva venituri, pensia medie din România nu depășește valoarea de 80 de euro" (Gardianul, 3.05.2006). Pe forumurile din Internet forma e și mai frecventă, apărînd în cele mai spontane construcții familiare: "de ronii ăia 100 ești de acord să bem o ladă de bere mai înspre vară...?" (forum.targujiu.net); "nu că aș fi zgârcit pt ronii ăștia, dar cam sus prețul" (macuser.ro). În multe cazuri, folosirea cuvîntului este una
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
de globalizare și regionalizare) și cu diversitatea formelor și mijloacelor de exprimare specifice postmodernismului. După primul volum al geografiei sale literare, dedicat Munteniei, Cornel Ungureanu sare direct la volumul al IV-lea, a cărui materie îi este mai mult decât familiară: Banatul. Așa cum precizează în scurta Prefață, "geografia literară/culturală a Banatului pare săracă fiindcă începe printr-un șir de excluderi. Istoriile germane, maghiare sârbe și românești se elimină cu o înduioșitoare reciprocitate din devenirea comună. Ba mai mult: chiar pentru
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
un risc consistent. Printre cei care se ocupă de ecranizare, nu toți au citit cartea, categorie în care se încadrează și actorul principal. Cineastul ar fi trebuit deci să se aștepte ca o foarte mică porție a publicului să fie familiară cu Laurence Sterne. Aici intervine tupeul regizorului: dacă nu știi cartea, te alegi cu jumătate de distracție, chiar dacă pelicula mai face un effort, de bine de rău, să îți explice niscaiva detalii. Dacă nu știi postmodernismul, doar cu un sfert
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
timpului ce parcă aduce aminte de celebrul film Matrix? David Eagleman explică: „Timpul este ca de cauciuc - se dilată atunci când resursele creierului sunt exploatate intens și se contractă atunci când creierul este mai puțin solicitat, adică atunci când acesta întâlnește o situație familiară”. Acest lucru a fost confirmat de experimente în care oamenii au stat o vreme în peșteri, izolați de orice fel de stimul vizual sau auditiv. În iulie 1962, un geolog francez, Michel Siffre, s-a retras pentru 60 de zile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
relevanța pentru tema concursului, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul, capacitatea acestuia de a genera reacții în rândul publicului. Lucrările primite, indiferent de genul publicistic în care au fost realizate, au reflectat și explicat, în cuvinte și imagini, familiarul realităților românești, strădania și curajul de a urmări subiecte dificile, de a dezvălui lucruri care sunt în umbră, fapte prin care drepturile presei au fost îngrădite, dezvăluiri ale unui sistem corupt. Au fost premiați cei care, prin activitatea lor, au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94360_a_95652]
-
2009 În Cafepedia Iași Între orele 21:00 - 23:00 STÂND UP ÎN THE CITY da startul serilor de comedie la Cafepedia Iași, Moldova Mall, str. Palat, nr.1 O seară relaxanta. O cafea complice. O băutură fină. Un mediu familiar și un decor care te transpune undeva în Manhattan. Un comediant, o scenă și stare de bine alături de prieteni. Toate acestea au dus la nașterea unui nou concept, o nouă viziune ce înseamna “stând up comedy”. DeKO. TEO de la DeKO
Moldova Mall [Corola-blog/BlogPost/94366_a_95658]
-
2009 În Cafepedia Iași Între orele 21:00 - 23:00 STÂND UP ÎN THE CITY da startul serilor de comedie la Cafepedia Iași, Moldova Mall, str. Palat, nr.1 O seară relaxanta. O cafea complice. O băutură fină. Un mediu familiar și un decor care te transpune undeva în Manhattan. Un comediant, o scenă și stare de bine alături de prieteni. Toate acestea au dus la nașterea unui nou concept, o nouă viziune ce înseamna “stând up comedy”. DeKO. TEO de la DeKO
Stand-up in the city @ Cafepedia Iasi, 1 octombrie [Corola-blog/BlogPost/94387_a_95679]
-
el însuși se bronzează la Soare niciun vis în afara paginilor în care Luna se străduiește din răsputerile ei femeiești să devină asemenea Lunii nimic în afara paginilor în care Soarele și Luna se-amestecă pînă la indistincție aidoma vorbelor unei conversații familiare la un capăt al plajei celei fără de capăt.
Poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3759_a_5084]
-
care-i în stare. Ei, îngerii, nu știu vorbi, Cuvintele sunt nepotrivite Ca să-i exprime, Mesajul lor mut e prezența. Felul în care se-apropie Să te cuprindă cu aura, Dar imediat se îndepărtează, speriați de intimitate, Protectori, dar nu familiari, Lăsând mereu o distanță prin care Cuvintele mele se târâie ca să-i ajungă, Fără să știe dacă nu sunt prea slabe să le-atingă auzul. Ce handicap al credinței: Să nu știi dacă ești auzit, nici dacă auzi Si din
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
Îmi reazem privirea de câteva cuvinte incerte de câteva siluete fosforescente La mici intervaluri întorc o foaie sorb din ceașca amară De cealaltă parte e o zi limpede un cer hașurat de privirile tale ca două sintagme ermetice Câteva sunete familiare mă prind mă înconjoară cu brațe strident-fantomatice Atunci ochii mi se deschid larg precum niște găuri negre deasupra în spațiu Brusc alerg jur împrejur ca într-o farsă ca într-o ramă ce-și strânge în sine conturul Am luat
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
prima secvența și se uită din nou. Era un șarpe cu buze umede, gri-argintii, ca o fâșie de inox, ca o curea proaspăt lăcuită. Ca un ciob de sticlă prins în mâlul unei ape. Era în tot cazul o imagine familiară. Ceva cald, ca o promisiune. Din sutele de poze care alunecau lin pe ecran, buza ca o dâră de gem îl bătea în cuie. Iar în întunericul dens de dincolo de ea, strălucea stins limbișoara unui fermoar de argint. Un clopoțel
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
soarta-i ca atare), a unei resemnări firești, ce e un fel de oboseală a simțurilor și a cărnii. Adrian Bodnaru pare-a scrie "la spartul nunții, în cămară", la ceasul zorilor mahmuri, în cenușiu și abandon. Universu-i este unul familiar, anodin, prozaic, fără "glorie", - dar, ca în poezia lui Bacovia, generator al unei atmosfere stranii și înlănțuitoare, aproape magice, de neuitat. (Ș.F.) Alunecă vinul: bătrân uituc sub lumină. Se zbate cu fața la păsări sărace, fără țipete, fără culori, încât abia
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
de aer cum aripi ce nu se vor mai putea deschide viitorul alături un șarpe domesticit înciudată privești cum începe amiaza și nu te mai saturi culoarea părului tău face coperta răsfiră paginile nici un gest de prisos amănuntele verifică spațiul familiar și-acest parfum ieftin ce-absoarbe lumile cum o pompă o melodie lascivă schimbă prețurile-n vitrină piscuri împachetate sub brațul gospodinei ieșind pe ușa supermarketului un întreg oraș se scufundă într-o singură propoziție. Migrenî Migrenă a frazei o
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
înțeleg, ca la un bloc de piatră opac, m-am uitat și mă uit la ele incapabil să le asum, neîndoios, cel care le-a gândit este altcineva, total diferit de mine, cel de acum. Fiindcă acum moartea îmi este familiară, ea este teritoriul meu, o încerc, mă încearcă, întruna, deloc în glumă, serios. Aidoma unui râu umflat de ploi, s-a revărsat, ajunge până la mine, aici, în ținutul îndepărtat unde mă credeam la adăpost, valurile sale îmi ating picioarele: o
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
parte din grupul celor vii, însă nu să existe. El a trecut numai din această lume în alta”. Prin urmare moartea nu e abstragere, ci o existență mai degajată, mijlocită de „descîntece băbești”, de o „magie” plurimilenară, saturată de înfățișările familiarului rustic (așa cum faraonii nu se puteau despărți de slugile și confortul lor nici în piramide, țăranul nu se poate despărți de factorii ocupației și orizontului său domestic): „stai liniștită, nu e decît un exercițiu de pregătire... Cu/ acea forță care
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
unghiul unei mentalități tradiționale. Dar e o tradiție deviată, eretică. Înregistrăm un compendiu liber al vieții țărănești care nu se lasă doborîtă de spaimă în fața sfîrșitului fatal, gata mereu de șotii. Banalitatea ostentativă, provocatoare ține în șah solemnitatea. Forul oralității familiare joacă un rol de căpetenie. Apelînd la un limbaj primenit (săteanul actual citește presa, ascultă radioul și urmărește televizorul), poetul descoperă un fond carnavalesc străvechi. Ritualul se dizolvă în bună dispoziție, angoasa trece în bonomie, spaima se topește în farsă
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]