260 matches
-
Soap-Opera. Cum ar fi la noi o firmă căpușă de la Oltchim. Ne-am lămurit atunci că era vorba de o afacere de familie și cu toate că finanțarea europeană acordată cu generozitate nouă, românilor, ca s-o încaseze conaționalii ambasadoarei al cărei Fanar se putea numi Soho; adică cei care se prezentau cam ilicit „echipa BBC” avea multe zerouri, mi-am dat seama împreună cu Fane că nu pupăm noi nimic și ne-am retras într-un colț unde comanda lui englezească la barman
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
locuințe individuale în mediul rural, cu regim de înălțime P, P+1E, realizate din fondurile persoanelor fizice; ... b) anexe gospodărești ale locuințelor care alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcțională distinctă: împrejmuiri și bucătarii de vara; grajduri pentru animale mari; hambare, fanare, patule; magazii, soproane, garaje; spații pentru activități meșteșugărești, de prelucrare secundară a produselor agricole și silvice; fantani individuale, WC-uri uscate sau cu tanc vidanjabil, fose vidanjabile; rezervoare de combustibil lichid și gazos; ... c) racorduri și bransamente la rețelele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209391_a_210720]
-
vrednici pentru un viitor mai mare, tot pe atuncea noi nu mișcăm nici degetul cel mic măcar în favorul lor, ci ne frământăm în turburări interne, amețiți de orgia palavrelor bizantine și putrezind de vii prin corupțiunea unor parveniți din Fanar carii sub pretextul a chiar ideilor naționale irosesc în vânt puterile noastre. [26 septembrie 1878] ["E CIUDAT CĂ TOCMAI NOI... E ciudat că tocmai noi, aceia cari n-am susținut niciodată valoarea absolută a Constituției române, noi, cari am dovedit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dar dacă poziția noastră prin apărarea fără încunjur a adevărului devine grea din cauza alianței naturale a celor mărginiți și a celor răi contra noastră, de pe altă parte calomnia și minciuna nu ne pot atinge. Săgețile neputincioase ale progeniturei importate a Fanarului se frâng fără putere de pavăza noastră. Statornici și consecuenți de la început, nimeni nu ne poate arăta o singură deviare din calea ce ne-am prescris-o. [12 octombrie 1878] 139 {EminescuOpX 140} [""ROMÎNUL" SE GRĂBEȘTE A REPRODUCE... "] "Romînul" se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și o dovedesc aceasta, cei din munții Rodop n-o voiesc cu Bulgaria și o dovedesc asemenea, deși nici bosniacii, nici pomacii nu pot fi citați ca modele de cultură. ["ORGANUL HIDOASEI POCITURI... "] 2264 Organul hidoasei pocituri și al stârpiturilor Fanarului ajunge să implore guvernul rusesc prin următoarele cuvinte din n-rul său de marți 26 septemvrie: {EminescuOpX 423} așa de puternic față cu un mic stat care nu poate decât să se supuie deciziunilor colective ale Europei. Acest simțământ // de delicateță
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
insulta azi, lingușirea mâni, lingușirea până la pământ cu restabilirea celor mai bune raporturi sunt semnele de putrejune internă, semne că mărul e copt, putred de copt pentru a vă cădea în poale, puternici vecini! De aceea, aveți îndurare de spuma Fanarului, de cucuvaia pripășit[ă] de ieri alaltăieri în această țară, și ce deriziune!! șef al partidului zis național, care v-a făcut // atât de bine trebile și nu-l siliți să se sinuciză. Ușurați-i slujba ca să mai poată trăi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iar după 2007 și pentru germani ori olandezi, integrarea europeană suferă. Românii îndemânatici însă sunt căutați pretutindeni, fiindcă numărul lor scade după desființarea școlilor profesionale. Timp de un secol (1711-1821), în Moldova și Țara Românească au domnit fanarioții (de la numele Fanar, probabil "far" al cartierului de unde provenea familia grecească Mavrocordat, apoi și altele din care au fost numiți de turci domnitori în Moldova și Muntenia, căci Transilvania devenise o provincie a imperiului habsburgic). Nici ei nu au reușit să modifice structura
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
măiastre musai în pletele lor sure și slinoase că se lua cierneala pa deștele vizirului ori imbrohorului da strigă Sictir! Venit cu mazilia gata întocmită ori scrisă de-i ziceau ferman, măcar că gramaticii mai tinerei și școliți mai încoace la Fanar îi ziceau cu i de la Ion, adecă firman, si cică așa avea a scrie și viitorimea, cum ar fi fost ea după atîta urgie scrisă ori nescrisa, ori măcar zisă. De pildă, gramaticii aceia răi de gură și nelegați în
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
lipsa mult,... la trimetea...pînă ce au ajunsu oamenii la secera de grîu..." După cum apucai de zisei mai îndărăt. P.S.: Toate că toate. Dar acum venim și zicem,... ori venim la subiectu. Cum ar clama, culmea, un țărănist, trecut pe la Fanar: Ci dar să venim la prochimen. Or, la obiect, domnilor, la obiect cum ar strigă arțăgoasa opozițiunea, fir-ar a fire... (Citate din Cronicari munteni, volum apărut în colecția Lyceum, Editura Albatros, 1973)
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
XIX-lea procesul s-a extins la scriere, alfabetul slavon fiind înlocuit treptat prin cel romanic. Imperiul Otoman a început din secolul al XVII-lea să desemneze domni fanarioți (adică greci creștini aflați sub control otoman și originari din cartierul Fanar al Istanbulului) atât în Moldova cât și în Țara Românească. Motivul esențial al acestei decizii politice externe a Porții Otomane era asigurarea că episoade precum politicile independente și pro-europene duse de Dimitrie Cantemir sau Constantin Brâncoveanu nu se vor mai
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
ca astrul nopții“, când „roșii ca vișina“, semn de-o oarecare tulburare, dacă nu chiar de vinovăție. Lucrurile se complică doar când Postelnicul, anunțat de potențiala infidelitate a soției, își trezește slujitorii și pătrunde noaptea în camera Elenei, cu un fanar într-o mână și pistolul în cealaltă. Surpriză: în pat cu Elena nu e amantul, ci Maria, țăranca devotată, responsabilă cu treburile gospodăriei. Postelnicul se retrage “înjurând cu furie“, împreună cu toată suita; și noi, laolaltă cu el. Să nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în contra fanarioților n-a durat decât 30 - 40 de ani, timp prea scurt pentru ca, prin părinteasca oblăduire, cum se zicea, și prin bugetele cu baierele pungii legate cu șapte noduri, să poată îndrepta o țară a cărei inimă era stricată. Fanarul de la noi a trebui să renască mai puternic în vlăstarele rămase în pământul țării în fiii și nepoții de Caradale pân 'ntr-al șaptelea neam. Strămoșii au mâncat aguridă și nouă ni se strepezesc dinții. De aceea n-avea grijă, onorabilă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de pe marginea Dunării s-au ivit un element etnic cu totul nou și hibrid care ne-au furnizat generația actuală de guvernanți. Acestea sunt rămășițele haimanalelor de sub steagurile lui Pasvanoglu și Ypsilant și resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar. Din această seminție nouă fac parte oameni ca Giani, Carada, C. A. Rosetti, Pherekydis, Serurie ș. al. Toată spuma asta de fanarioți novisimi, cari s-au pripășit în țară de 50 - 60 de ani încoace, formează naturalmente elementul de disoluțiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care, suindu-se pe scaunul de prezident al Adunării, a comparat pe coreligionarii săi cu niște putregaie care se macină de sine. {EminescuOpXII 346} Măcinatu-s-ar -fi oare țara aceasta întreagă cu oamenii ei fără veninul descompuitor adus din Fanar, fără ca asemenea venetici să fi avut influență asupra destinelor ei? Stinsu-s-ar fi orice patriotism adevărat, orice iubire de adevăr, fără ca să existe o asemenea moară a sufletelor moarte, o anume organizare care să încurajeze corupția și trădarea, un anume partid
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai mult nația română nu ar trebui să se afunde în altă "abisalitate" culturală a neamului nostru. Plină de subtile și eclatante surprize cartea lui Theodor Codreanu merită să fie studiată mai mult decât lecturată, spre a ne desprinde de fanarul postrevoluționar al existenței culturale diurne, în care ne scufundăm plin de voluptăți omnisciente. Theodor Codreanu oferă criticii literare contemporane o mantie din purpura regală pe un promontoriu de porfir, greu de egalat dacă s-ar fi avântat ca viețuitor în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu mai există, căci îi lipsesc din nefericire toate elementele necesare. Căci unde sunt stările pe cari s-ar putea întemeia? Au mai rămas vro urmă de aristocrație istorică, care să fi putut suporta neatinsă veninul discompuitor al stîrpiturei din Fanar? Pe de altă parte fost-au clerul vrodată atât de cult în țara noastră încît să nu se lase îmbrîncit afară din viața publică prin un singur edict? Fost-au breslele îndestul de puternice ca să reziste desființării lor? Nu, nici una
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce o aveau puterile în noi, garanția esistenței noastre naționale, pentru a nu ajunge nicăiri - asta e crud. Apoi ne-ați jucat guvernul în mâna unor oameni dintre cari unii nu au doar alt merit decât că sânt sămânța urdorilor Fanarului sau alte cunoștințe decât să facă fluturi de hârtie și să... tacă. {EminescuOpIX 489} {EminescuOpIX 490} {EminescuOpIX 491} Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ștefan cel Mare APEL Cătră onoratul public român Luând junimea română academică în considerațiune că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cea a renunțării la vechiul sistem de recrutare a domnilor și înlocuirea lui cu desemnarea directă și fără consultarea, prealabilă, a factorilor politici interni, așa cum se procedase, până atunci, a viitorilor voievozi, dintre membrii familiilor nobiliare grecești, stabilite în cartierul Fanar al Istanbulului. Măsura inaugura, așadar, o formă deosebit de restrictivă de exercitare în practica politică a suzeranității otomane, în care rolul clasei boierești autohtone în conducerea statului a fost, cu anumite excepții, admise în împrejurări deosebite, aproape anihilat. Rezultatele bătăliei de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu insolență de dregătorii otomani, mari și mici: blănuri, giuvaeruri, ceasuri și, la un moment dat, chiar „două-trei roabe frumoase“13. Denunțurile și zvonurile se acumulează frenetic, atât cu privire la situația din țară, cât și despre evenimentele, oricât de neînsemnate, din Fanar. În Țara Românească, dezastrul economic silește populația la emigrare în masă: „oamenii așteaptă numai să se topească zăpada ca să fugă“14. Boierii munteni apelează la domnul Moldovei, căruia îi trimit scrisorile lor pe o cale ocolită, prin Transilvania 15. Legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să fie deci informat despre petrecerile lui Ghica la o vie lângă Constantinopol, „cu taraf de lăutari“, sau la Terapia, unde „a dansat iarăși ca de obicei cu fete“; despre unul din aceste chefuri „s-a șușotit foarte mult în Fanar“20. Epilog caracteristic al agitației exasperate care ne-a permis să întrevedem ce însemna viața cotidiană a diplomaților fanarioți, acest copiariu în care fusese transcrisă corespondența primită de Mavrocordat de la agenții săi a ajuns, după numai câțiva ani, în mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pp. 209-217. Goetz, E.M., Salmonson, M.M. (1972), „The effects of general and descriptive reinforcement of creativity in easel painting”, în G.B. Semb (ed.), Behavior analysis in education (pp. 53-61), University of Kansas Press, Lawrence. Greenfield, P., Geber, B., Beagles-Roos, J., Fanar, D., Gat, I. (1981), Television and radio experimentally compared: Effects of the medium on imagination and transmission of content, lucrare prezentată la întâlnirea Society for Research in Child Development, aprilie, Boston, MA. Greeno, J.G. (1989), „A perspective on thinking”, American
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Personajul central se numea Dinu Păturică și era un boiernaș parvenit. Cînd boierii pămînteni aveau încă bărbi, mustăți, caftan și anteriu, arivistul Păturică umbla ras și încerca să facă pe franțuzitul într-un București care încă nu se scuturase de Fanar. Veacurile s-au schimbat, oamenii nu. Caftanele, anteriile și pantalonii „de postavă văpsiți cafeniu“ au ajuns la muzeu. Gena balcanică se conservă chiar și neetalată în panoplii. Calitatea umană e o mărime fizică extrem de ușor măsurabilă pe meleagurile noastre. Dimensiunea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
oglinda cerului. Templul interior, poetic, al omului reflectă pe cel cosmic în mod hermetic și în metafora culorilor dăruiește stabilitatea unei lumi în care se pierd până și monadele nestăpânite ale tărâmurilor de frontieră între fizic și metafizic. Cu roșii fanare, galbene, verzi Trec noaptea strigoii prin lanuri de grâu... Dar când despre ziuă cocoșu-a cântat, Cad buzna, din pod, grămezi de strigoi, Și-n hău, peste lanuri, strigoii se pierd Roșii, galbeni și verzi 1029. Pământul nu poate exista fără
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
homerice a calului troian, personajul-narator, martor la invadarea Troiei, mărturisind că acolo a fost vorba despre trădare. Ritmul alert al povestirii, cadrul istorico-geografic conturat în tonuri sigure fac din Asklepios și un roman de aventuri cu țintă instructivă și morală. Fanar (1968), o amplă frescă istorico-socială plasată în Balcanii de la sfârșit de secol XVIII și început de secol XIX, aduce o umanitate diversă etnic, ce se profilează în decorurile exotice proprii Stambulului și Bucureștilor. Este o lume a diplomației desăvârșite - memorabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
conflicte complexe. Romanele istorice ale lui S. se impun ca realizări ale genului în literatura noastră. SCRIERI: Cezar Petrescu, București, 1957; Călătorind prin țările Nordului - Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, București, 1960; Când scapătă luna, București, 1960; Asklepios, București, 1965; Fanar, București, 1968; Întoarcerea în deșert, București, 1969; Elenco, București, 1979. Repere bibliografice: Boris Buzilă, Pe urmele lui Esculap, „Magazin”, 1965, 427; Ilie Dan, „Asklepios”, IL, 1966, 3; Dragoș Vrânceanu, „Asklepios”, LCF, 1966, 15; Lucian Raicu, „Asklepios”, GL, 1966, 19; Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]