257 matches
-
îmbătați de dor cu știme, uzurpați de zeu din rit, am dat buzna din mulțime într-un rai nepângărit. și venisem lacom, mândru, peste chipul tău în floare, împăcând cu gând de pradă sentimentele tartare. luna veselă și bearcă a fanar visa, prin spații, noi într-o poveste parcă nu ne mai intram în grații, și era frumos și tandru, noaptea se făcuse vis, eram eroii lui Menandru ce treceau prin Paradis. duminică, 13 iulie 2014 Referință Bibliografică: eroii lui Menandru
EROII LUI MENANDRU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374419_a_375748]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > LUMINĂ FANARULUI Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Când femeia plânge, Lumina fanarului Pare a se stinge, În oglindă farului; Când femeia plânge, Copacul tresare Își picura sânge De zeu pe-nserare; Când
LUMINA FANARULUI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371375_a_372704]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > LUMINĂ FANARULUI Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Când femeia plânge, Lumina fanarului Pare a se stinge, În oglindă farului; Când femeia plânge, Copacul tresare Își picura sânge De zeu pe-nserare; Când femeia plânge, Pământul oftează, Codrii și i-ar smulge, Pan’ se-nseninează; Când femeia plânge, Covor îi așterne, Ca-n gene
LUMINA FANARULUI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371375_a_372704]
-
femeia plânge, Pământul oftează, Codrii și i-ar smulge, Pan’ se-nseninează; Când femeia plânge, Covor îi așterne, Ca-n gene își strânge Tot lumini eterne; Femeia iubește, Căci...a plânge știe, Cu lacrimi sfințește Vers de poezie... Referință Bibliografica: LUMINĂ FANARULUI / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119, Anul VI, 19 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elenă Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LUMINA FANARULUI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371375_a_372704]
-
Soap-Opera. Cum ar fi la noi o firmă căpușă de la Oltchim. Ne-am lămurit atunci că era vorba de o afacere de familie și - cu toate că finanțarea europeană acordată cu generozitate nouă, românilor, ca s-o încaseze conaționalii ambasadoarei al cărei Fanar se putea numi Soho; adică cei care se prezentau cam ilicit „echipa BBC” - avea multe zerouri, mi-am dat seama împreună cu Fane că nu pupăm noi nimic și ne-am retras într-un colț unde - comanda lui englezească la barman
DORUL DE FĂNUŞ... SAU DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344764_a_346093]
-
ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
Episcop al Romei... este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe... Biserica Catolică nu dorește să impună nici o condiție, în afara celei a profesiunii de credința comune. Suntem gata ca să căutăm împreună modalitățile prin care să garantăm unitatea necesară a Bisericii în condițiile actuale.” (Fanar, 30.11.2014) Omul de rând de o parte și de cealalalta a Carpaților vrea să scape de lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei moscovite și constrantinopolitane, care îl împiedica să facă parte din lumea latină, firește fără ca ortodoxia să
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA ŞI CHESTIUNEA ORIENTALĂ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377024_a_378353]
-
Acasa > Strofe > Creatie > DORINȚĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 984 din 10 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului seara ta imperială cu parfum ușor de pași era o magie neagră luna a fanar visa licureau stele în zare pan dansa peste izvoare între frunze zburătoare orb bătrân sulemenit nu-i mai arde de iubit toamna noastră desfrunzește dragostele blestemate aer ca pânza de in unde cerbii dragii vin lâsând frunțile să cadă în
DORINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372745_a_374074]
-
românismul, vor lupta fără cruțare pentru restabilirea ordinii „firești“ și vechi a lucrurilor în țară?... Călin GEORGESCU: Problema este veche și a fost enunțată de cel mai mare om politic român, Mihai Eminescu: „Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții,/ Toți se scurseră aicea și formează patrioții“. În România locuiește poporul român. Iar el nu este doar gospodar, ci și iubitor de oameni și gazdă primitoare. Dar nu va accepta niciodată ca o minoritate să obțină privilegii exorbitante
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
pămînteni nu mai erau credibili. Pentru că grecii fanarioți se dovediseră servitori capabili în alte sfere ale administrației, numirea lor în cele mai înalte funcții în principate părea dorită", scrie istoricul american Barbara Jelavich. Prinții greci elită ce locuia în cartierul Fanar din Constantinopol se izbesc de interesele boierilor indigeni care iau parte la administrație și își păstrează averea pămîntească. Aceste conflicte sînt anterioare secolului al XVIII-lea și s-au născut din imigrația greacă, dar și românească, albaneză și sud-slavă cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cea rece și pustie, Înfășurat de slava-mi - simțeam că nu trăiesc {EminescuOpVIII 292} Decât numai în basmu și-n cântec bătrânesc, În mintea cea uitită a unor strănepoți Ce, spurii și nemernici, slăbiți și idioți, Făcea pe ciocoimea căzutului Fanar, Cu mintea cea vicleană, cu sufletul avar, M-am fost uitat din lume ca învechita veste Despre o vreme [care] demult, demult nu este, Ci amintirea-mi numa venea, din când în când, Ca sunetul de clopot pribeag și aiurând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
capitaliștii de frunte, oameni înavuțiți din sudoarea poporului: unde le sunt localele de școale construite, bisericile reparate, binefacerile răspândite pe seama populațiunilor rurale? Acestea le lăsați pe sarcina "conservatorilor" a "sincerilor reacționari" Ciocoi! ciocoi! mai străini în patria voastră decât lepădăturile Fanarului! "Îngrijit-au, vă mai întrebați, proprietarii cei liberali, prefecții, subprefecții, deputații și senatorii, conform art. 8 al legei rurale, despre pământurile celor morți fără copii și cari sunt furate de către primari, notari și notabili răpitori ai dreptăței sătenilor" "Îngrijit-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la Paris în ticnă; scopul întregei sale vieți, înstrăinarea totală a României din vârf pîn-în temelii e asigurat pe generații înainte. Peste-o sută de ani poporul latin de lângă Dunăre nu va mai fi decât o legendă cântată în limba Fanarului. [5 august 1882] 160 {EminescuOpXIII 161} ["PRECUM PREVĂZUSEM... Precum prevăzusem la înregistrarea schimbării ministeriale, numirea d-lui Dim. Sturza face cel mai bun efect asupra foilor austriace și ungurești. "Pesther-Lloyd" scrie de ex.: Numirea d-lui D. Sturza ca ministru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-n acest chip s-au motivat necesitatea fortificațiunii României în contra Austro-Ungariei (? ) și sporirea artileriei române. E vorba ca Regatul României să devie un aliat căutat și, fiindcă domnii de lângă Dâmbovița n-au pierdut încă cu totul spiritul de afaceri al Fanarului, își zic în socoteala lor că cele trei mărgăritare ce mai lipsesc și pe cari le posedă Austro-Ungaria au o valoare mai mare și sunt mai apetisante decât mărgăritarul basarabian pe care, în cazul unei fidele alianțe [î]l așteaptă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fost alături cu cei dentăi Basarabi și Dragoșizi. Acestea au ridicat între ele și alte familii prin încuscrire, dar aci se sfârșește totul. Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialîii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea romană. Din societatea românilor "Romînului" de cari era încunjurat d. Chițu la banchet da; dar nu din societatea românilor adevărați și în sensul propriu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pp. 209-217. Goetz, E.M., Salmonson, M.M. (1972), „The effects of general and descriptive reinforcement of creativity in easel painting”, în G.B. Semb (ed.), Behavior analysis in education (pp. 53-61), University of Kansas Press, Lawrence. Greenfield, P., Geber, B., Beagles-Roos, J., Fanar, D., Gat, I. (1981), Television and radio experimentally compared: Effects of the medium on imagination and transmission of content, lucrare prezentată la întâlnirea Society for Research in Child Development, aprilie, Boston, MA. Greeno, J.G. (1989), „A perspective on thinking”, American
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cea a renunțării la vechiul sistem de recrutare a domnilor și înlocuirea lui cu desemnarea directă și fără consultarea, prealabilă, a factorilor politici interni, așa cum se procedase, până atunci, a viitorilor voievozi, dintre membrii familiilor nobiliare grecești, stabilite în cartierul Fanar al Istanbulului. Măsura inaugura, așadar, o formă deosebit de restrictivă de exercitare în practica politică a suzeranității otomane, în care rolul clasei boierești autohtone în conducerea statului a fost, cu anumite excepții, admise în împrejurări deosebite, aproape anihilat. Rezultatele bătăliei de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu insolență de dregătorii otomani, mari și mici: blănuri, giuvaeruri, ceasuri și, la un moment dat, chiar „două-trei roabe frumoase“13. Denunțurile și zvonurile se acumulează frenetic, atât cu privire la situația din țară, cât și despre evenimentele, oricât de neînsemnate, din Fanar. În Țara Românească, dezastrul economic silește populația la emigrare în masă: „oamenii așteaptă numai să se topească zăpada ca să fugă“14. Boierii munteni apelează la domnul Moldovei, căruia îi trimit scrisorile lor pe o cale ocolită, prin Transilvania 15. Legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să fie deci informat despre petrecerile lui Ghica la o vie lângă Constantinopol, „cu taraf de lăutari“, sau la Terapia, unde „a dansat iarăși ca de obicei cu fete“; despre unul din aceste chefuri „s-a șușotit foarte mult în Fanar“20. Epilog caracteristic al agitației exasperate care ne-a permis să întrevedem ce însemna viața cotidiană a diplomaților fanarioți, acest copiariu în care fusese transcrisă corespondența primită de Mavrocordat de la agenții săi a ajuns, după numai câțiva ani, în mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fapt, instrumente ale sugestiei - de atmosferă, stare socială, caracterologie indirectă -, scrierea căpătând adesea aspect de monografie, de studiu al mentalităților. Materia este însuflețită de umor, de surprizele și contrastele savant construite, sub aparența unui stil neutru. Venit în Moldova din Fanar, neamul Strileștilor are origini îndepărtate, în Spania secolului al XIII-lea (un Miguel de Las Estrellas), autorul făcând aluzie la originea meridională a familiei sale. În pofida avidității, Mihalache Strilea câștigă simpatia prin - paradoxal - nobilele lui însușiri de caracter, prin bravură
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
RUSSO, Demostene (22.I.1869, Peristasi, Grecia - 5.X.1938, București), bizantinolog. Și-a făcut studiile secundare la Constantinopol, la „Marea Școală” din Fanar, și pe cele superioare la Atena, Berlin și Leipzig, unde a obținut și titlul de doctor în litere, în 1893, cu o lucrare despre „filosofia școlii din Ghaza”. Vine în România în 1894, la invitația lui C. Rădulescu-Motru, cu care
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
stabilească relația dintre fapte și obiecte, vibrația emoțională a omului, atunci și unde te-ai aștepta mai puțin, doar printr-o observație: efectul asupra lui a numărului mare de "decapitați și ștrangulați", ca politică a Porții aplicată elitei grecești a Fanarului. Autorii ediției își motivează acțiunea, insistând asupra cerinței de a fi integrată în circuitul culturii noastre o operă pe care o văd împlinită într-o ediție critică, fără restricții de conținut. Sunt vizate edițiile semnate de profesorii Victor Slăvescu și
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
homerice a calului troian, personajul-narator, martor la invadarea Troiei, mărturisind că acolo a fost vorba despre trădare. Ritmul alert al povestirii, cadrul istorico-geografic conturat în tonuri sigure fac din Asklepios și un roman de aventuri cu țintă instructivă și morală. Fanar (1968), o amplă frescă istorico-socială plasată în Balcanii de la sfârșit de secol XVIII și început de secol XIX, aduce o umanitate diversă etnic, ce se profilează în decorurile exotice proprii Stambulului și Bucureștilor. Este o lume a diplomației desăvârșite - memorabil
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
conflicte complexe. Romanele istorice ale lui S. se impun ca realizări ale genului în literatura noastră. SCRIERI: Cezar Petrescu, București, 1957; Călătorind prin țările Nordului - Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, București, 1960; Când scapătă luna, București, 1960; Asklepios, București, 1965; Fanar, București, 1968; Întoarcerea în deșert, București, 1969; Elenco, București, 1979. Repere bibliografice: Boris Buzilă, Pe urmele lui Esculap, „Magazin”, 1965, 427; Ilie Dan, „Asklepios”, IL, 1966, 3; Dragoș Vrânceanu, „Asklepios”, LCF, 1966, 15; Lucian Raicu, „Asklepios”, GL, 1966, 19; Virgil
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]