228 matches
-
derizoriul, grotescul ori tragismul nespectaculos, provocat de distorsiunile sociale din perioada comunismului, și să promoveze un autenticism rafinat, mediat intelectual, prin textualizare, și există, în sfârșit, ficțiunea carnavalesc apocaliptică, flamboaiant postmodernă (în maniera lui Thomas R. Pynchon), marcată de truculență fantasmagorică, propunând lumi alternative, ficțiuni istorice, operând cu fantasticul și fabulosul ș.a.m.d. Reprezentativi pentru prima formulă ar fi Gheorghe Iova și Gheorghe Ene, pentru a doua Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, iar pentru a treia Mircea Cărtărescu, George Cușnarencu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
numite prin intermediul limbajului natural sau artificial pentru că au o desfășurare infinită fără a le putea defini succesiunea. Totul se manifestă ca și în pictură unde nu toate nuanțele au nume, ca și în gândire unde nu toate imaginile fizice sau fantasmagorice pot fi exprimate prin limbaj. Lumea transmisă din universul Cuvântului este infinit mai bogată decât suntem noi capabili să traducem sau să exprimăm prin cuvinte, de unde și expansiunea de manifestare a ideației în artă dansul, muzica, artele plastice etc. și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se dezintegrează - și atunci? Nu e nimic aici care să merite să ne zbuciumăm, niciun fior de groază nu se justifică. Nu există zei răi, nici infern, nici paradis, nu există nicio reîncarnare și nicio lume nevăzută populată de creaturi fantasmagorice: cerul ține de o anumită alcătuire atomică, iar universul este infinit - în caz contrar, unde ar ajunge o ipotetică suliță aruncată de un om cu o putere extraordinară după ce trece de hotarele lumii? Sfârșit al oricărei transcendențe, instaurare a imanenței
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
imaterial, nu cunoaște entropia, moartea și dispariția. Omul rău se reîncarnează într-un animal detestabil; cel bun, într-un înveliș pământesc prezentabil - cel al unui preot ori al unui filosof... În vreme ce Platon îi amenință pe oameni cu astfel de povești fantasmagorice, Lucrețiu îi liniștește și-i calmează. Pentru că sufletul se dezintegrează odată cu moartea, iată ce definește sfârșitul unei existențe: desfacerea agregării constitutive a unei subiectivități. El nu subzistă momentului separării: și atunci, cum ar putea să mai cunoască chinuri sau să
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ilustrează o dublă atitudine a creștinilor față de instituțiile juridice și politice ale Imperiului: pe de o parte, ei percepeau în ordinea seculară o limitare a haosului social latent. Pe de altă parte, aceiași creștini cultivau o distanță ironică față de jocul fantasmagoric al puterii. O reacție vizibilă la topirea granițelor dintre puterea imperială și autoritatea spirituală a Bisericii poate fi citită în filigranul istoriei monahismului timpuriu, care a sfârșit însă prin a propune un model de reconciliere socială. Structural, creștinismul n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Du-te-vino liniștit). Dar călătorul-poet nu poate decât aproxima inexprimabilul, iar cititorul este chemat să se asocieze călătoriei (o tema frecventă în poezia lui S.), să lase frâu liber imaginației, jocului neîngrădit de vreo regulă. Visul, amintirea, alegoria creează o realitate fantasmagorică insolit criptată. Poemele din Simetria fierbinte (1994) induc impresia de coregrafie, în sensul că oniricul, mijloacele avangardiste par asamblate pentru a da rigoare construcției, chiar dacă adesea într-un stil ce ține de un „suprarealism de operetă” (Traian T. Coșovei). Uneori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
urbane, anume relația flaneurului cu mulțimea care populează străzile marilor orașe și care, ca fizionomie, reprezintă o colecție infinită a tipurilor umane. În fine, „arcadele“ pariziene sunt locul în care mirajul noului, suprapus peste obiectele propriu-zise și creând astfel efectul fantasmagoric, este etalat în puritatea sa și valorificat ca atare, devine el însuși o marfă de felul celei pe care o substituie. Fantasmagoriile sunt, în sinteză, imagini ale dorinței (Wunschbilder) și în acestea „in ihnen sucht das Kollektiv die Unfertigkeit des
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a orașului, în care „acum-ul“ percepției este saturat de elementele mitice ale trecutului și în care lucrurile sunt dislocate, decontextualizate pentru a le fi eliberată, ca univers posibil, alternativ, povestea. Modul de cunoaștere al flaneurului este, prin urmare, unul „fantasmagoric“. Este proprie pentru secolului al XIX-lea intrarea lucrurilor din domeniul reic în cel fantasmagoric, mani festarea lor ca imagini. În varianta din 1939 a textului Paris, die Hauptstadt des XIX. Jahrhunderts, Benjamin prezintă această chestiune ca miză fundamentală a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în care lucrurile sunt dislocate, decontextualizate pentru a le fi eliberată, ca univers posibil, alternativ, povestea. Modul de cunoaștere al flaneurului este, prin urmare, unul „fantasmagoric“. Este proprie pentru secolului al XIX-lea intrarea lucrurilor din domeniul reic în cel fantasmagoric, mani festarea lor ca imagini. În varianta din 1939 a textului Paris, die Hauptstadt des XIX. Jahrhunderts, Benjamin prezintă această chestiune ca miză fundamentală a proiectului parizian din Passagen-Werk. În ceea ce privește experiența flaneurului, două sunt domeniile privilegiate ale imaginilor fantasmagorice: mulți
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cel fantasmagoric, mani festarea lor ca imagini. În varianta din 1939 a textului Paris, die Hauptstadt des XIX. Jahrhunderts, Benjamin prezintă această chestiune ca miză fundamentală a proiectului parizian din Passagen-Werk. În ceea ce privește experiența flaneurului, două sunt domeniile privilegiate ale imaginilor fantasmagorice: mulți mea trecătorilor și universul mărfurilor. Ca un exemplu al momentului epistemologic al acestei experiențe, mă voi referi cu precădere la primul domeniu. „Die Menge ist der Schleier, durch den hindurch dem Flaneur die gewohnte Stadt als Phantasmagoriewinkt. In ihr
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
rândul jurnaliștilor. Din punct de vedere marxist, este stupefiant felul cum, în cazul acestora, orele petre cute hoinărind pe marile bulevarde sunt, de fapt, ore de muncă înscrise, așadar, în „valoarea produsului final“. Construcția jur nalistică a peisajului urban, redarea fantasmagorică a chipului acestuia, are ca origine o activitate ea însăși fantasmatică (etwas Phantastisches), în care munca și loisirul își schimbă reciproc locurile. Același fenomen poate fi observat și în relația flaneurului cu spațiul său caracteristic, arcadele comerciale ale Parisului. Apariția
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
privește în vitrină, este opusul acesteia. La fel ca și strada, vitrina este pentru Benjamin o scenă. Dialec tica peisaj-cameră de la care am plecat își face resimțite efec tele și în acest context, în măsura în care actele flaneurului sunt în mod esențial fantasmagorice, nu tehnice. Străin în mijlocul mulțimii, totuși purtându-i măștile, colindătorul arcadelor privește vitrinele, însă nu pentru a cumpăra. Per spec tiva sa este una „metafizică“, prin sesizarea noutății, a po si bi lităților obiectelor, a modului cum acestea sunt înlocuite
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
figura prostituatei. Este im por tantă sesizarea acestei funcții în cazul flaneurului și, odată cu ea, deconstrucția radicală a mecanismului econo miei mărfurilor. Privite pe scena arcadelor, mărfurile capătă aura care le dislocă legitățile imanente și le recompun într-un univers fantasmagoric. Expusă și privită ca atare, marfa de vine un actor care își joacă propria dramă. Ea iese din mu țenie prin privirea ascetică a flaneurului și își regăsește, sal vator, posibilitățile. „Noua“ ipostază a dialecticii care funcționează în acest caz
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
and the web surfer the interest in other people has become an end in itself. They are both have voyeuristic tendencies“. Similaritățile formale între cei doi (accentul pus pe imagine ca modalitate de expresie, pasiunea pentru insignifiant, pentru amănunt, compunerea fantasmagorică a realității) trimit la o anumită latură a flanatului, pe care o amintește Benjamin: „intoxicarea“ empatică - cu mărfurile arcadelor, cu mulțimea, cu străzile orașului. Am încercat să arăt mai sus modul în care trăirea imediată (Erlebnis) se transformă în experiență
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nicht einlöst und aufopfert.“ Plecând de la scrierile lui Kracauer, Simmel, Benjamin sau Bloch, metropola este văzută de Raulet ca „fenomen simbolic“, loc al tensiunii istorice dintre trecut și prezent, dintre diferite forme sociale sau culturale. Astfel, ea devine o lume fantasmagorică, o imagine dialectică, în termenii lui Benjamin. Ieșind din regimul tehnic al gesturilor cotidiene și din cel al analizei empirice care le reperează, lumea urbană devine locul unor noi forme de cunoaștere. Dintre acestea, Raulet menționează mai ales „literatura sociologică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
reprezentarea mecanismelor Comediei urbane. Viața pariziana se prezintă că o "comédie perpétuelle, à laquelle oblige ce que vous appelez la civilisation du XIXe siècle" [Stendhal, Le Rouge et le Noir, ÎI, 1]. Lumea este percepută ca loc scenic. Veritabil spațiu fantasmagoric, spațiul urban teatralizează locuitorii care se transformă, la rândul lor, în actori 180. El are capacitatea de a transforma identitatea: "Când întâlniți la Paris un tip, acesta nu mai este un om, este un spectacol!" [Balzac, apud Stierle, p.148
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
volum de versuri de Leonid Dimov mai poate să ofere criticului doar șansa analizei. Ne mai rămâne să ne îndreptăm privirea nu atât asupra poetului, cât - în mai mare măsură decât până acum - asupra poeziilor sale. VALERIU CRISTEA Lucidă și fantasmagorică, operă de meșteșugar opioman, bâlci al deșertăciunilor și voluptăților, inepuizabilă lexical și monotonă stilistic, domestică și exotică, stăpânită de un duh balcanic, antonpannesc, în pofida geografiei ei fără frontiere, poezia lui Leonid Dimov este una din cele mai vii expresii ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
că această categorie a existat și a lucrat "cu elan muncitoresc" în societatea românească aproape jumătate de secol. Iar acest fapt a lăsat urme. Bibliografie Benda Julien, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 1993. Bocancea Sorin, "Intelectualii și politica. Obsesia unei fantasmagorice trădări", în Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea (coord.), Intelectualii și puterea, Editura Institutul European, Iași, 2012, pp. 223-242. Mannheim Karl, Ideology and Utopia, Routledge and Kegan Paul Ltd., London, 1968. Selejan Ana, România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Candidus Magnus aeternus Deziderius sed non desideratus ..." etc. 38 "Ion D. Sîrbu către Ion Negoițescu, Craiova, 18 mai 1982", în op. cit., p. 52. 1 Julien Benda, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 1993. 2 Sorin Bocancea, "Intelectualii și politica. Obsesia unei fantasmagorice trădări", în Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea (coord.), Intelectualii și puterea, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 229. 3 Ibidem, pp. 240-241. 4 Karl Mannheim, Ideology and Utopia, Routledge and Kegan Paul Ltd., Londra, 1968, p. 67. 5 Ana
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se acumu¬lează mai usor nesiguranță și teama. Copiii, neavând simțul discernământului, sunt fascinați de toate imaginile din cărți, chiar dacă unele nu sunt altceva decât fantasmagorii. Părinții și dascălii trebuie să învețe a deosebi lucrurile autentice și valoroase de cele fantasmagorice și să cumpere apoi cărțile potrivite. Părerea că basmele și legendele ascultate în copilărie l-ar înstrăina pe copil de viață se numără și ea printre periculoasele sugestii actuale. Or, fantezia basmelor se transformă în idei creatoare și îi face
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Evident, ar fi considerată hazoasă năzbâtie nostalgică propunerea de tratare a producției de carte din România contemporană ca un tot contabil din care să poată fi deduse susțineri pentru ieftinirea cărții necesare; azi, fiecare trăiește și moare singur. Mai puțin fantasmagorică, însă, apare o propunere venită, recunosc, de unde mă așteptam mai puțin: aparține celei de a VI-a ediții a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate și n-a avut parte de nici o mediatizare în stare s-o impună cât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și restabilirii regimului burghezo-moșieresc și a dominației imperialiste asupra României." Au trecut exact 55 de ani. Primul mandat de arestare îl semnase, cu șase ani în urmă, procurorul R. Rossman. Motivația părea ceva mai concretă, și, în același timp, mai... fantasmagorică: "în calitate de agent al Siguranței burghezo-moșierești și agent al serviciilor de spionaj englez, a dus o activitate criminală pentru paralizarea acțiunilor PCR și nimicirea din interior a Partidului, contribuind astfel la provocarea, susținerea și continuarea războiului împotriva URSS." După împușcarea condamnatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în restaurant și a luat loc la o masă singur, într-o poziție comodă, rezemat de piciorul scaunului și picior peste picior." Ca să vezi ce-și permitea obiectivul Ghiță Mărgărit! Și uite-așa, Securitatea își făcea de lucru, învinuirile deveneau fantasmagorice, condamnările, aberante și, pentru funcționarea mecanismului auto-gonflat, trudeau zi și noapte sute și mii de "lucrători" convinși (?) că-și apără patria ocrotind-o cu ștampila "Strict secret! De importanță deosebită!" * L uigi Sardino recidivează: iar a scos o cărticică "de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
desfășoară idile grațioase sau fremătând de un senzualism frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din legende istorice, A. fiind unul dintre primii care prelucrează la noi asemenea motive. Vrăji și descântece se torc, într-o ambianță fantasmagorică, dar, pe neașteptate, magicul se răsucește în grotesc. Ici și colo, svâcnește accentul social, vibrează coarda patriotică. Simplă, dinamică și fluentă, expresia pierde atunci când poetul face uz de diminutive și se răsfață în edulcorări. Unele doine (Sora și hoțul, Doina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Visul (REM, Gemenii, Organistul) este un manual complet de mitologie psihanalitică. Specificul fantasticului cărtărescian rezidă în chiar această ars combinatoria de mister psihologic și feerie agresivă, de ingenuitate și demonism, de Bradbury, meraviglia, Wajda și Bulgakov, de psihism tanatic, jubilație fantasmagorică, strada Mântuleasa și strada Venerei. Tradusă în franceză (Le Rêve, Paris, 1992), cartea a fost nominalizată la Premiul Médicis, pentru cea mai bună carte străină a anului. Aproape simultan cu țesăturile fabuloase ale Visului, C. realiza o altă capodoperă - de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]