325 matches
-
am văzut că d. Maiorescu au adoptat această teorie a lui Mill (că adică sensurile sunt singurul izvor al cunoștinții ). Acest "noi am văzut c-au adoptat această teorie a lui Mill" este pur și simplu un binevoitor esces de fantazie a recenzentului, care crede poate c-ar fi dovedit-o aceasta undeva fără s-o fi dovedit nicăieri, căci această teorie a lui Mill a fost formulată cu mult înaintea acestui fericit muritor prin cuvintele: nihil est in intellectu quod
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Maiorescu promisese a da notițe bibliografice pentru studierea controverselor logice și nu dă decât titlurile unor cărți generalmente cunoscute, simple titluri. Noi n-avem nici un fel de impresiune de mirare numai pentru că d. Zotu binevoiește a da și aici rodul fantaziei sale, în locul adevărului. Iar adevărul este: la pagina 104 și 105 sânt citate manualele întrebuințate la compunerea logicei, fiecare însoțit de-o scurtă notiță critică sau de-un aviz pedagogic, iar după aceea urmează citate toate locurile (volum, carte, paragraf
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-i național; ceea ce-i rău nu devine bun prin aceea că-i național. Esemple 1) Norma limbei scrise trebuie să fie cea care esistă obiectiv și în realitate în gura poporului de jos și a societății mai fine, iară nu fantaziile mai mult sau mai puțin ingenioase ale filologilor noștri. Așadar adevăr obiectiv și nu arbitraritate subiectivă. În acest proces de a stabili o normă pentru limba scrisă trebuie luate în considerare și acele influințe istorice cari-au resistat tendinței de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
intuițiile și, în genere, stările sufletești devin, prin exces de conștientizare, cam prea transparente, lirismul riscă a fi absorbit pe alocuri de filosofie. Asemenea situații sunt rare. De regulă, poeta „filosofează” visând, cântând în „somn”, ca greierii. Visuri treze, grațioase fantazii se materializează liric, adesea cu efecte de umor delicios, în versurile accesibile și copiilor din volumele Întâmplări din grădina mea (1980) și Alte întâmplări din grădina mea (1983). Proza narativă este - ca, de altfel, și poezia și eseistica - eminamente meditativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
poezie, este vidul din cuvintele ce din coadă or să sune. În acest mod percepe Eminescu epigonismul. După opinia lui, fantasma pictorului, ca și a poetului, nu este condamnată la diseminare decât atunci când e fără arheu, când răceala reflecțiunii copleșește fantazia. În scrisoarea către Iacob Negruzzi (însoțitoare a poemei Epigonii, Viena 5/17 iunie 1870), spune: "Numai drept vorbind, mama imaginilor, fantazia, mie-mi pare a fi condițiunea esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opera de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pictorului, ca și a poetului, nu este condamnată la diseminare decât atunci când e fără arheu, când răceala reflecțiunii copleșește fantazia. În scrisoarea către Iacob Negruzzi (însoțitoare a poemei Epigonii, Viena 5/17 iunie 1870), spune: "Numai drept vorbind, mama imaginilor, fantazia, mie-mi pare a fi condițiunea esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opera de artă nici nu se vede; deși palidele figuri ale unor tragedieni își arată mai mult oasele și dinții decât formele frumoase
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
c-un pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul, să-și stimuleze simțimintele naționali, să-și Înavuțească spiritul și să-și dea zbor veselei fantazii, petrecând pacinic câte zece sau douăsprezece ore pe fiecare noapte. O! Doamne, sunt foarte lungi nopțile de iarnă.” (Zig-zag); portretul moral-psihologic, cu semnificație generică, al «cetățeanului român» e realizat din tușe Îngroșate vădit prin ironie și plasează prototipul În derizoriu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai mult ca niște spaime din vis menite să primenească sufletele vinovate sau, pentru cei mărunți, doar glume părintești și clement punitive. Mai mult, odată biruitor asupra răului și a dezordinii, săvârșește un lucru care îl face unic în lumea fantaziei omenești, și anume un act de o superioară moralitate: necorupt de nici o exercitare a puterii, el renunță la privilegiile artei sale magice, își frânge bagheta făcătoare de miraje și minuni și își azvârle în adâncul mării cartea care îi dăduse
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de ce suflet stă în piepții unei rochii...” (Ibidem, p. 159) sau a identității specifice a obiectului denumit de substantivul regent: „Dar ce zgomot se aude? Bâzâit ca de albine?” (Ibidem, p. 87), „Ce idei se-nșiră dulce în mâțeasca-i fantazie?” (Ibidem, p. 48) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivele interogative își schimbă forma în funcție de genul și numărul substantivului pe care-l determină, la fel ca pronumele corespunzătoare: câți ani?/câte zile? Spre deosebire de pronume, în general, neîntrebuințat la singular sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai mult ca niște spaime din vis menite să primenească sufletele vinovate sau, pentru cei mărunți, doar glume părintești și clement punitive. Mai mult, odată biruitor asupra răului și a dezordinii, săvârșește un lucru care îl face unic în lumea fantaziei omenești, și anume un act de o superioară moralitate: necorupt de nici o exercitare a puterii, el renunță la privilegiile artei sale magice, își frânge bagheta făcătoare de miraje și minuni și își azvârle în adâncul mării cartea care îi dăduse
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
fost dat elevilor de clasa pregătitoare și pentru a obține răspunsuri cât mai sincere, am păstrat anonimatul răspunsurilor. Concluzii: 80% dintre elevi definesc minciuna drept greșeală, un lucru rău, o faptă urâtă, iar restul de 20% ca o creație, o fantazie sau o portiță de a fi remarcat. Dând exemplu de minciuni, am remarcat că stăpânesc foarte bine această artă. La întrebarea „Cui spui de obicei minciuni”, am observat că sunt și eu mințită ca învățător, dar ponderea cea mai mare
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
modul următor: de vreme ce, în anul de grație 1705, Cantemir simte nevoia să explice potențialului (deși improbabilului) cititor al vremii sale ce înseamnă noțiuni precum apofthegma, argument, dialectic, etimologhia, ithica, idea, ironic, melanholie, metafizic, monarhie, paradigma, prognostic, ritor, sentenție, silloghizmos, sinonim, fantazie, fiziognomie, theatru, theorie, ipothesis etc.etc. înseamnă, firește, că aceste concepte nu erau asimilate și vehiculate în cultura română a timpului. Or, acesta este nivelul culturii române de la nivelul anului 1705: al ignoranței în orice domeniu spiritual care nu are atingere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mare expoziție la sala Dalles, una dintre cele mai frumoase, într-un moment destul de greu, cu certuri aberante, cu cenzura, ca s-o putem deschide a fost nevoie de multă cerbicie. Dar expoziția, care reprezintă o fierbere a imaginației, a fantaziei superior creatoare absolut impresionantă, a avut parte de succes de public, cam 30.000 de oameni, câte 1000 de vizitatori pe zi. L-am urmărit de-a lungul anilor, i-am făcut o expoziție la Paris, am revenit, l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de tovarăși călări, a smuls femeia de la tejghea, a trântit-o pe gâtul calului și a ieșit în stradă. Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale și caii, în fugă nebună, scoțând scântei din caldarâm. O astfel de „fantazie“ era cu putință în Bucureștiul de la 1871. Timp de ani de zile a stăpânit marginile orașului, a îngrămădit asupra lui urile nenumărate până ce a fost ucis ca un câine la alegerile pentru Cameră în 1875. Datorită acestor fapte, conservatorii erau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mică (1948), deși romanul, imaginând un falanster rural, va fi criticat pentru înapoiere ideologică, Mitrea Cocor (1949; Premiul de Stat), Clonț de fier (1951) și Aventură în Lunca Dunării (1954). Deloc sau mai puțin atinse de imixtiunea conjuncturalului politic rămân Fantazii răsăritene (1946), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoavă (1952; Premiul de Stat), Evocări (1954) și Cântecul Mioarei („Viața românească”, 1961). S. e distins cu Premiul Internațional pentru Pace (1951) și cu Premiul Lenin (1961), primește titlul Erou al Muncii Socialliste (1955
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
În cărțile târzii, Valea Frumoasei, Poveștile de la Bradu-Strâmb, expedițiile cinegetice își pierd finalitatea practică, devin doar prilejuri de a conduce pașii vânătorului pe meleaguri vrăjite, cum e dumbrava cocoșilor sălbatici, veritabilă mandala, din povestirea Raiul. În Ostrovul Lupilor și în Fantazii răsăritene se face elogiul înțelepciunii orientale. Plăcerea de a povesti e suverană, se renunță la invenție și autorul se mulțumește cu înflorituri pe marginea unor motive epice vechi, bine cunoscute, care au alcătuit subiectele cărților populare. S. își dăduse chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Divanul persian, cu desene de Aurel Bordenache, București, 1940; Vechime, București, 1940; Opere, I-VIII, București, 1940-1953; Ostrovul Lupilor, București, 1941; Poveștile de la Bradu-Strâmb, București, 1943; Anii de ucenicie, București, 1944; Lumina vine de la Răsărit, București, 1945; Caleidoscop, București, 1946; Fantazii răsăritene, București, 1946; Păuna Mică, București, 1948; Poezia cimiliturilor, București, 1949; Mitrea Cocor, București, 1949; Nada Florilor, București, 1951; Despre marele povestitor Ion Creangă, București, 1951; Clonț de fier, București, 1951; Cântece bătrânești, București, 1951; Lupta pentru pace, București, f. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
aici (1917), și, împreună cu avocatul Costică Solomonescu, compune textul pentru spectacolul de revistă Di granda (1919), care va avea un succes de public notabil, ca și altă revistă, Ce naște din pisică (1920). În colaborare cu Alfred Moșoiu, alcătuiește o „fantazie în versuri într-un act și un prolog”, O noapte la Mircești (1920). Cu o intuiție sigură a formulei de succes, construiește piese cu subiect atractiv și decoruri fastuoase, valorificând senzaționalul, pitorescul, dramele pasiunii: Bizanț (1924), despre împărăteasa Theophana, Petronius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
Act de voință: ce este, de cîte feluri. 3) Inhibiția. 4) Acte spontane, reflexe, instinctive. 5. Voința propriu zisă. Mecanismul actelor ideomotoare. 6. Epoca deliberării. CAP. VII. Inteligența. 1) Receptivitatea și retentivitatea. 2) Fantasia și raționamentul. 3) Memoria. CAP. VIII. Fantazia. 1. Personificarea. 2) Audiția colorată. 3) Jocurile. 4) Esplicarea naturei. 5) Imaginația reproductivă. 6) Imaginația creatoare CAP. IX. Operațiunile intelectuale p. cunoașterea adevărului. 1. Necesitatea de a unifica datele esperienței într'un tot armonic. 2. Operațiunile intelectuale elementare și fundamentale
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
A. Mirea (1908 și 1910), Carmen saeculare (1909), Cireșul lui Lucullus și Portrete (1910), precum și mai multe traduceri. Primele trei cărți au fost premiate în 1909 de Academia Română. În această perioadă, A. publică singur un al doilea volum de versuri, Fantazii (1909), și traducerea piesei Amorul veghează de Robert de Flers și G. A. de Caillavet (1909). Participă la șezători literare în Bucovina (1908, 1910), este membru fondator al Societății Scriitorilor Români (1909), vicepreședinte, apoi membru, în primele trei comitete. Prietenia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
puține, utilizează un material sămănătorist. Totuși, poetul reușește imagini surprinzătoare, prevestindu-i pe Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Deși tind la rigoarea prozodiei clasice, versurile, prin muzicalitatea lor monotonă, învăluitoare, reușesc să sugereze stări de suflet difuze, specific simboliste. Volumul Fantazii dezvăluie o capacitate deosebită de înnoire. Teama „de lume, de moarte și uitare”, distilată acum în retorte mai complicate, se transformă în elegie pură, în reveria unui altundeva și în fantezie grațioasă. Conștient de magia „împărecherilor de slove”, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
și jubilația gravă în fața forței originare. Evaziunea din real se face pe calea reveriei, indusă de un exces senzorial - parfumul crinilor, o melodie nordică, aroma ceaiului -, într-un decor polar sau exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
de un exces senzorial - parfumul crinilor, o melodie nordică, aroma ceaiului -, într-un decor polar sau exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava și chiar o formă astrofică, iar lexicul cunoaște o infuzie de neologisme. Un capitol important
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
sau exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava și chiar o formă astrofică, iar lexicul cunoaște o infuzie de neologisme. Un capitol important al activității lui literare îl constituie colaborarea cu alți scriitori, ce reprezenta o soluție la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
în comedia în versuri Cometa, ce își ia drept etalon performanța lui Edmond Rostand, „miliardarul de rime”, încercând osmoza între lirism și verva spumoasă. Protagonistul acestei povești de dragoste, Titi Roznov, este, într-o măsură, un alter ego al autorului Fantaziilor. Probând încă o dată putința metamorfozării, A. abordează și domeniul prozei, experimentând diverse formule. Primele două volume, Cireșul lui Lucullus și Portrete, sunt semnate împreună cu St. O. Iosif, dar stilul și materialul de viață îi aparțin în mare măsură. Cel dintâi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]