754 matches
-
inumană a acelor Încăperi. Îi era imposibilă vederea paturilor goale ale copiilor - bătaia cruntă a clopotului, care anunța o altă zi fără ei. Deschise torpedoul, scoase cutiuța și mai luă o pastilă albă - dar fără apă, i se lipi În faringe, și topindu-se Îi lăsă În gură o pulbere grunjoasă și amară. Gata, trebuia s-o lase baltă cu pastilele astea, luase prea multe și nu-și putea controla bătăile inimii. Tahicardie - una dintre contraindicațiile prevăzute În atenționările amenințătoare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
din mai multe modalități senzoriale, dintre care mirosul constituie componenta principală. Într-adevăr, mirosul alimentelor și al lichidelor le îmbogățește considerabil gustul și dă savoare fructelor sau aromei unui vin, în special prin trecerea moleculelor parfumate pe peretele posterior al faringelui, prin retro-olfacție. Dimpotrivă, atunci când suntem răciți, nu mai rămâne aproape nimic din „gust”. O altă componentă a gustului din viața de zi cu zi corespunde sensibilităților tactile, căci suprafața limbii și a gurii conține aceiași receptori tactili ca și pielea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
bateriei unei lanterne de buzunar (4,5 volți) cu degetele, dar o simțim cu vârful limbii. Dar atunci, ce este gustul, în sensul strict al cuvântului? Gustul este permis de excitarea mugurilor gustativi care conțin chimio-receptori (neuroni specializați) răspândiți în faringe și pe limbă. Stimularea cu ajutorul unui fir de păr (ca o periuță de dinți cu un singur fir) înmuiat într-o soluție arată că există doar patru senzații gustative. La fel este cazul pentru cele mai multe animale, ceea ce dovedește în mod
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dacă nu este justificată de un tratament recent cu antibiotice, trebuie să ne facă să ne gândim la scăderea imunității predominant celulare. Limba cu aspect prăjit apare în deshidratări severe sau în insuficiența hepatică și renală. · Se studiază aspectul limbii, faringelui si amigdalelor. Cu gura ușor întredeschisă se caută semnul Chvostek prin percuția ușoară a regiunii geniene la jumătatea distanței dintre comisura bucală și tragus; atunci contractura orbicularului buzelor are semnificația tetaniei. Se vor formula întrebări în legătură cu calitatea masticației și a
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
din exterior cineva vorbește prin vocea lui (de exemplu: Dumnezeu vorbește prin el în delirul profetic. Alteori bolnavul simte că gândurile lui se formulează verbal în el și contra voinței sale. Frecvent aceste halucinații sunt localizate în buze, gură, limbă, faringe, uneori și în corp-stomac, abdomen. C. Agnoziile Agnozia se definește ca un defect de integrare gnozică (de transformare a excitației în senzație și a acesteia în imagine perceptivă) prin leziunea centrilor de integrare. Majoritatea agnoziilor se întâlnesc în patologia neurologică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe care ei chiar îl întâmpină. Există patru feluri de simptome care alcătuiesc ceea ce clinicienii numesc anxietate (vezi Tabelul nr. 2.1.). Întâi, sunt simptomele fiziologice sau somatice, incluzând: amețeală, transpirația palmelor, palpitații cardiace, sunet în urechi, gură uscată și faringe, perioade de tremurat necontrolat și sentimentul continuu de "iritat". În al doilea rând, apar simptomele emoționale: un sentiment de frică și vigilență. În al treilea rând, există simptomele cognitive, care includ: griji ireale că ceva rău se întâmplă (că mama
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care cercetările asupra nutriției și a cancerului se dezvoltă considerabil În zilele noastre. Cu titlu de exemplu, Centrul Internațional de Cercetare a Cancerului estimează posibilitatea reducerii cu 30% a cancerului de esofag și cu 80% a celui al gurii și faringelui, prin consumul zilnic a 200 de grame de legume verzi și citrice! Și se descoperă, sau se redescoperă, că anumite alimente ne sunt benefice sau chiar terapeutice, În timp ce altele s-ar putea dovedi periculoase. Dar cum să facem această distincție
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Cunoașterea acestora din urmă este foarte importantă, pentru că astfel avem posibilitatea să influențăm destinul. Știm cu toții, consumul excesiv de tutun și de alcool constituie principalul factor de risc, În Franța și În numeroase alte țări, În special pentru cancerele de esofag, faringe și plămâni. Ceilalți factori legați de mediu, precum poluarea, radiațiile, dar și stresul și sedentaritatea, pot juca un rol deloc neglijabil În apariția bolii. Ceea ce cunoaștem Însă mai puțin este rolul important pe care Îl poate juca alimentația. În prezent
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
mare și mai lent (sorbind câte puțin În fața televizorului, de exempluă, cu atât crește timpul de expunere a esofagului la aciditatea pe care o provoacă aceste băuturi. Riscul de apariție a unei tumori În acest canal ce transportă alimeentele din faringe În stomac este astfel multiplicat. Prevenția nutrițională a cancerelor: mit sau realitate? E sigur: putem reduce Într-o măsură deloc neglijabilă riscul de apariție a anumitor cancere modificându-ne alimentația. Rolul protector al fructelor și legumelor este acum dovedit. Iar
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
pentru a obține un efect mai repede și mai bun. Inhalații de aburi din oțet de mere, pus În apă clocotită. Consum de varză crudă, pătrunjel, ardei, lămâie, coacăze. Aspirarea pe nas de suc de lămâie, până când lichidul ajunge În faringe. Masaj, comprese cu apă caldă pe față, pentru calmarea durerilor sinusului. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști GUTURAI, INFLAMAȚII DE SINUS FRONTAL ȘI MAXILAR Băi fierbinți la picioare cu fiertură din făină de muștar, 2 linguri la 3 litri de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Gargară cu infuzie de coajă sau frunze de ulm alb, o lingură la o cană. Gargară cu suc de sfeclă crudă sau cu infuzie de iederă, 4-5 frunze la o cană, de 3-4 ori pe zi. INFLAMAȚII ALE GÂTULUI ȘI FARINGELUI Ceai de pătrunjel de câmp, roiniță, sunătoare și salvie, În părți egale, o lingură de amestec la o ceașcă de apă În clocot. Se bea câte o ceașcă, Înghițitură cu Înghițitură, de 3 ori pe zi, Înainte de masă. Ceai de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mușețel, 2 lingurițe la cană. Dacă În infuzie se adaugă o linguriță de unt sau de ulei de SCAIETE, mucoasele se vindecă mai repede. Din asemenea lichid se poate face și gargară, din oră În oră, până ce inflamația gâtului și faringelui dispare. Ceai de usturoi și suc de lămâie: se amestecă 2-3 căței de usturoi, cu zeama de la o lămâie și cu 2 linguri de ulei de măsline. Se ia câte o linguriță de 3 ori pe zi, ultima, seara la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
5 minute, până la completa ameliorare. Ceai de mușețel, de mentă de grădină, roiniță, coada racului, Îndulcit cu miere de albine. Se beau 2-3 căni pe zi. INFLAMAȚIILE DUODENULUI (Duodenitele) Se caracterizează prin senzația de arsură post alimentară, iradiind chiar până În faringe, boală care survine În același timp cu gastrita. Ceai de busuioc, o lingură la o cană cu apă În clocot. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de mentă de grădină, o linguriță la cană. Se beau 3 căni pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amestecată cu pucioasă și gaz. BOLILE REUMATICE Reumatismul este o boală produsă de alergia organismului la infecția cu streptococ hemolitic, caracterizată prin inflamarea țesutului conjuntiv din Întreg organismul, În special din articulații, inimă și vase. Infecția streptococică se localizează În faringe (amigdale), mai rar În alte focare, de unde toxicitatea microbului În restul organismului, producând accese repetate de reumatism acut. Leziunile produse de reumatism se traduc prin focare de necroză fibrinoidă ale țesutului conjuntiv, urmate de formarea de granuloame și apoi de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
farmaciști REUMATISMUL CARDIO-VASCULAR Este o Îmbolnăvire a articulațiilor și a inimii, caracterizată prin inflamarea articulațiilor, dureri, febră și În majoritatea cazurilor, prin apariția de Îmbolnăviri cardiace. Cauza Îmbolnăvirii o constituie infecția cu streptococ hemolitic, care se localizează de obicei În faringe (amigdale), formând un focar de infecție, de unde se difuzează În restul organismului. De aici și rețetele pentru tratarea amigdalitei cu: Rășină proaspătă de brad (10-15 g), care se mestecă și se suge zilnic, până la vindecarea amigdalelor. Ceai de fructe de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
boli (gripă, scarlatină etc), intoxicații, traumatisme, eforturi, hipertensiune arterială, răni ale vaselor. Poate fi internă sau externă. ERITEM: roșeață patologică a pielii, care apare În cursul unei boli infecto-contagioase (scarlatină, rujeolă), sanguine sau dermatologice. FARINGITĂ: boală care constă În inflamația faringelui, care pornește de la cavitatea bucală și cavitățile nazale, continuându-se În partea inferioară cu esogagul. FARINGO-AMIGDALITĂ: inflamația amigdalelor, a mucoasei faringiene și a țesutului limfatic din jurul lor. FEBRIFUG: orice mijloc sau medicament care face să scadă febra. FEBRĂ (fierbințeală): creșterea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tratamentul glositelor la sugari. 5.4. FARINGITĂ ACUTĂ ȘI CRONICĂ Sunt inflamații ale mucoasei faringiene în totalitate, inclusiv a țesutului limfatic amigdalian. Cele mai obișnuite sunt faringitele cronice banale cauzate de streptococi, stafilococi, pneumococi, germeni, care prin infecțiile repetate ale faringelui conduc la cronicizarea bolii. Bolnavii au disfagii (dureri în timpul deglutiției), senzații de înțepături, căldură locală, uscăciunea mucoasei. Mucozitățile vâscoase, ce se formează în gât îi obligă să facă eforturi pentru eliminare, dar mai ales dimineața la sculare. Deseori bolnavul prezintă
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
același timp cu o gastrită sau jejunită. Adeseori, duodenita este însoțită de staza duodenală. Evoluează clinic ca un sindrom dispeptic duodenal, în care predomină senzația de pirozis post alimentar, retrosternal, mai ales tardiv, nocturn, iradiant în epigastru și chiar spre faringe. Ceaiuri: Ocimum basilicum (busuioc) antiseptic, calmează durerile abdominale, colicele intestinale, elimină gazele. Se bea două căni pe zi călduțe dintr-o infuzie cu o linguriță la 200 ml apă în clocot după mesele principale, ultima,, seara la culcare. Mellisa officinalis
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
apar dureri cu febră, iar în majoritatea cazurilor semne de afectare cardiacă. Cauza este infecția streptococică alergizantă, dată de streptococul β-hemolitic grupa A. Acest microb își face loc în organism după ce s-a instalat în criptele amigdaliene sau în mucoasa faringelui formând așa zisul focar de infecție. După 7-21 de zile de la aceasta survine atacul de reumatism, manifestat prin dureri, febră, transpirații, vertij, vărsături și paloare. De obicei sunt prinse articulațiile mari (genunchi, glezne, coate, pumni). Inflamația articulației, roșeața și durerile
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
fi periodice, sezoniere și aperiodice (perene). Alergenii mai importanți, ce le cauzează: polenul, praful de casă, fulgii, părul, praful din cereale etc. Se manifestă prin congestie nazală (nas înfundat), strănut în salve, rinoree seroasă sau sero-mucoasă, prurit nazal și al faringelui, prurit conjunctival, lăcrimare, astenie, iritabilitate, tuse. Flores Millefolii (flori de coada șoricelului). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o lingură la cană. Se poate folosi și sub formă de inhalații de două ori pe zi și
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
virusuri sau microbi, când cuprinde mucoasa nazală, astunci se numește rinofaringită. Poate să îmbrace mai multe forme: 1) faringita eritematoasă, frecventă la bolnavii operați de amigdale de origine virotică. Se manifestă prin febră, astenie, senzația de arsură și uscăciune a faringelui, a cornetelor nazale, disfagie, răgușeală, uneori tuse. 2) faringita pultacee produsă frecvent de microbi (mai ales streptococi). Prezintă depozite albe la nivelul foliculilor limfatici. Febra și alterarea stării generale sunt mai accentuate. Ceaiuri: Flores Chamomillae (flori de mușețel). Infuzie (două
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
urma unei laringite acute banale neglijate și netratate la timp. Variațiile bruște de temperatură, surmenaj vocal, atmosferă umedă sau cu multe pulberi și gaze sunt cauze favorizante. Simptomele sunt: răgușeala, ce poate merge până la afonie, înțepături, jenă dureroasă, uscăciune a faringelui, tuse uscată. Ceaiuri: Se folosesc plante cu efecte salutare în laringitele acute, când se vindecă răgușeala. Althaea ofticinalis (nalba mare). Macerat la rece, 30 minute cu o lingură de rădăcină la 250 ml apă la temperatura camerei. Se bea fracționat
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
insuficiența respiratorie este semnul unor afecțiuni cardiace, deoarece un cord cu modificări morfofuncționale nu poate asigura un debit sangvin necesar unei hematoze satisfăcătoare. Traheobronșitele acute sunt inflamații ale bronhiilor și traheei care se pot extinde și la nivelul laringelui și faringelui, manifestate clinic prin tuse, expectorație și durere retrosternală, favorizate de malnutriție, noxe profesionale, sedentarism, și care în condițiile asocierii cu bronșita cronică agravează insuficienta respiratorie precipitând instalarea bronhopneumoniei. Pneumonia, inflamarea țesutului pulmonar datorită acțiunii unor agenți patogeni (viruși, bacterii, paraziți
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
mîncare (7); parte a corpului (7); scurt (7); gol (6); lanț (6); amigdale (5); gîtlej (5); înghiți (5); roșu (5); sprijin (5); eșarfă (4); frumos (4); gros (4); lănțișor (4); limbă (4); piele (4); umflat (4); ureche (4); bijuterii (3); faringe (3); găină (3); gură (3); a înghiți (3); lebădă (3); sărut (3); sete (3); sticlă (3); stîlp (3); suport (3); trup (3); aer (2); anatomie (2); băutură (2); bea (2); a bea (2); ceafă (2); claviculă (2); corp uman (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în timp ce canalul non-verbal se folosește pentru exprimarea atitudinii interpersonale, iar în anumite situații, pentru a înlocui mesajele verbale. Sub raport neurologic, vorbirea este controlată de mai multe niveluri de integrare: • La nivel neuromuscular, modularea sunetelor este controlată de mușchii feței, faringelui și cei ai limbii. • La nivel cortico-bulbar este controlată coordonarea articulării cuvintelor și succesiunea lor. • La nivel cerebral este controlată coordonarea fluxului vorbirii. • La nivel fronto-temporo-parietal se organizează funcția simbolică a limbajului. • La nivel frontal se organizează funcția de comunicare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]