858 matches
-
contractă ridicând vârful limbii care capătă un aspect de jgheab, cu extremitatea anterioară retro incisiv, în palatul dur și extremitatea posterioară spre faringe. Prin contracția antero-posterioară a mușchilor limbii bolul alimentar este împins spre posterior unde, reflex, se deschide istmul faringian și bolul alimentar părăsește cavitatea orală (fig. 85). Durata impactului dentar este de 1,5 secunde, iar forța de contracție este mult mai mare. În aceste condiții de execuție permanentă a mișcărilor de degluție, dacă pe traseele de aducere a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la nefrită interstițială cronică și apoi instalarea IRC; - deasemenea tratamentul cu citostatice (cisplatina), cu tuberculostatice, sunt nefrotoxice; administrarea de antihipertensive în doze mari din mai multe clase pot determina hipertensiune arterială secundară sau hipertensiune reno-vasculară; Infecțiile bacteriene și virale: - infecțiile faringiene și respiratorii streptococice pot provoca glomerulonefrită acută; - infecțiile cu stafilococ, escherichia coli, proteus pot determina infecții la diferite niveluri ale aparatului urinar: cistite, pielonefrite, nefrite sau chiar abcese renale; - infecția cu bacil Koch provoacă TBC renal; infecția cu helicobacter pilory
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
specifică pe bilet dacă pacientul a venit în contact cu pisici. Valoare normală: absent . RECOLTAREA SPUTEI Definiție Expectorația (sputa) reprezintă secrețiile adunate în căile respiratorii eliminate după efortul de tuse. Bolnavii trebuie educați să nu o confunde cu salivă, secreția faringiană sau secreție drenată prin orificiile posterioare ale foselor nazale și aspirate de bolnav. Scopul: 1. examen bacteriologic pentru determinarea germenilor patogeni; 2. examen bacteriologic pentru determinarea Bacilului Koch; 3. examen micologic pentru determinarea ciupercilor (candida albicans); 4. examen parazitologic pentru
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Complementului seric; - Biopsia renală. GNA poststreptococică se vindecă în proporție 90%. Se tratează cu antiinflamatoare steroidiene și prin corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice pentru reluarea funcției renale. Clasificarea generală a glomerulonefritelor ( pg. 813, Harrison): I. GN acută poststreptococică, apărută după o infecție faringiană sau cutanată cu streptococ hemolitic grupa A( descrisă mai sus); II. GN postinfecțioase, consecutive unor infecții bacteriene, virale, parazitare (septicemie, endocardită, pneumonie etc.); III. GN din cadrul bolilor sistemice: lupus eritematos diseminat (LES), vasculită, Granulomatoza Wegener, purpura Henoch- Schönlein, sindromul Goodpasture
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
scurgere de urină, hematom - Cavitatea peritoneală: pancreas, colon, cateter de dializă - Tract urinar: vezică, prostată rinichi nativi - Sistem nervos central: listeria, criptococcus, aspergilius, TBC, nocardia - Infecții sistemice: virale, TBC Investigații de cerut - Radiografie toracică - Ecografie de grefon renal - Culturi: exudat faringian, examen de spută, sumar de urină și urocultură, coprocultură, examen bacteriologic al secrețiilor de la nivelul plăgii operatorii - Serologie: anticorpi virali, în special CMV - CT cerebral, puncție lombară în caz de suspiciune de infecție a sistemului nervos central Etiologia infecțiilor bacteriene
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
cu cele ale tutunului. Alcoolul este incriminat și În cancerele de colon și, posibil, de sân. În Franța, 7-10% dintre cancere sunt asociate cu un exces de băuturi alcoolice, cu o incidență dintre cele mai ridicate din Europa pentru cancerele faringiene! Ținând cont de efectele nefaste ale consumului excesiv de alcool asupra sănătății, se recomandă să nu se depășească două pahare de băutură alcoolizată pe zi pentru femei, respectiv trei pentru bărbați. În sfârșit, rețineți că este mai bine să consumați vin
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
mai pot fi tratate și prin ceaiuri concentrate de fenicul, lemn dulce, frunze de stejar sub formă de gargară, de mai multe ori pe zi, Între mese, ultima, seara la culcare, fără clătirea gurii. FARINGO-AMIGDALITA Reprezintă inflamația amigdalelor, a mucoasei faringiene și a țesutului limfatic din jurul lor. Terapia naturistă constă În ceaiuri de cerențel, fenicul, mentă, mușețel, nalbă mare, coajă de salcie, flori de sunătoare, de tei și de lemn dulce, frunze de stejar. Ceaiuri calde de flori de soc sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de pușcă. HEPATITĂ Inflamație a ficatului de natură virotică, microbiană sau toxică, manifestată prin fenomene generale digestive, hepatice și prin prezența sau absența icterului. Hepatita epidemică este datorată unui virus care se transmite prin contact direct, pe cale digestivă sau naso faringiană. Hepatita serică apare În urma transmiterii unui virus prin sânge sau numai prin plasma contaminată, porecum și prin instrumente medicale contaminate (seringi, aparate dentare sau chirurgicale). Hepatita cea mai frecventă este de origine virală, datorită virusului hepatic A sau B. Tratamente
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pielii, care apare În cursul unei boli infecto-contagioase (scarlatină, rujeolă), sanguine sau dermatologice. FARINGITĂ: boală care constă În inflamația faringelui, care pornește de la cavitatea bucală și cavitățile nazale, continuându-se În partea inferioară cu esogagul. FARINGO-AMIGDALITĂ: inflamația amigdalelor, a mucoasei faringiene și a țesutului limfatic din jurul lor. FEBRIFUG: orice mijloc sau medicament care face să scadă febra. FEBRĂ (fierbințeală): creșterea temperaturii corpului peste normal (36,6 ș C), Însoțită de regulă, de creșterea pulsului, a numărului de respirații, de senzații de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tot acoperit, să se răcească. Toată cantitatea se bea în cursul unei zile câte o lingură din timp în timp. Se face o cură de 20-30 zile. Allium cepa (ceapa) conține substanțe antibiotice (!). Este folosită ca antiseptic, emolient, în infecții faringiene (steptococ) și în tusea rebelă sau catar bronhic. Se administrează sucul de ceapă, 100-200 g pe zi sau sub formă de decoct din două lingurițe de ceapă tocată la 200 ml apă. Se bea două căni pe zi. În astmul
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cu două lingurițe de petale la 200 ml apă. Se face gargară de mai multe ori pe zi. Macerat din petale de trandafir cu miere pentru tratamentul glositelor la sugari. 5.4. FARINGITĂ ACUTĂ ȘI CRONICĂ Sunt inflamații ale mucoasei faringiene în totalitate, inclusiv a țesutului limfatic amigdalian. Cele mai obișnuite sunt faringitele cronice banale cauzate de streptococi, stafilococi, pneumococi, germeni, care prin infecțiile repetate ale faringelui conduc la cronicizarea bolii. Bolnavii au disfagii (dureri în timpul deglutiției), senzații de înțepături, căldură
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
200 ml apă în clocot. Se poate folosi ca inhalație și pentru spălături nazale cu două lingurițe de flori la 200 ml apă în clocot. 9.4. RINO-FARINGITA, FARINGITA ACUTĂ ȘI CRONICĂ Faringita este inflamația acută sau cronică a mucoasei faringiene produsă de virusuri sau microbi, când cuprinde mucoasa nazală, astunci se numește rinofaringită. Poate să îmbrace mai multe forme: 1) faringita eritematoasă, frecventă la bolnavii operați de amigdale de origine virotică. Se manifestă prin febră, astenie, senzația de arsură și
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Se caracterizează prin atrofia mucoasei nazale și prezența de cruste cu miros respingător. Se întâlnește mai ales la femeile aflate la vârsta pubertății. Cauzele sunt neprecizate. Se indică: spălături nazale, apiterapie, tratament balneoclimateric. 9.6. FARINGO-AMIGDALITA Inflamația amigdalelor, a mucoasei faringiene și a țesutului limfatic din jur. Ganglionii maxilari și cervicali pot fi ușor măriți și dureroși. Debutul acestei boli este brusc, dar cu frison, febră mare și disfagie. Fundul gâtului și amigdalele sunt congestionate intens cu depozite izolate de exudat
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
alimentar în cavitatea bucală ori dificultatea progresiei acestuia spre esofag, ce poate fi produsă și de o paralizie bulbară) se pot recupera prin exerciții pasive și active ale limbii și buzelor asociate cu exerciții pentru mobilitatea articulației temporomandibulare iar disfagia faringiană necesită deglutiția asistată și formarea unui reflex de flexie cervicală în cursul deglutiției. Unele afecțiuni ale aparatului digestiv sunt conectate prin mecanisme fiziopatologice cu boli ale aparatului locomotor, de exemplu malabsorbția sărurilor minerale poate fi o cauză a osteomalaciilor de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sau retina, poate evolua încă de la debut cu oboseala musculară, umflarea articulațiilor, artralgii, iar în faza de stare este prezent și un sindrom muscular alcătuit din hipotonie (în special la nivelul mușchilor proximali, dar câteodată cuprinde și musculatura striată faringiană și esofagiană) și mialgii spontane, difuze, care se accentuează la presiune. Afectarea sistemică a țesutului conjunctiv (ce intră și în structura articulațiilor) se produce în polimiozite. Acestea sunt boli inflamatorii ale țesutului muscular, de etiologie autoimună, mușchii fiind tumefiați și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
gastro-esofagian. Respirația unei persoane care a oferit sex oral cuiva nu are cum să miroasă, cu excepția cazului în care partenerul n-a fost tocmai curat. Dar de cele mai multe ori respirația ei poate mirosi neplăcut din cauza igienei precare: dinți suferinzi, infecții faringiene, afecțiuni ale mucoasei bucale. Dacă această situație continuă luni de zile, orice persoană cu care conviețuiește va sfârși prin a simți doar repulsie, oricât de mult ar iubi-o (v. Repulsia). Atâta vreme cât ești încă tânăr, e timpul ca respirația ta
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cu plăcile Peyer, formează țesutul limfoid central la mamifere și om (echivalente ale bursei Fabricius de la păsări). Amigdala, este o formațiune ovalară, formată dintr-un conglomerat de noduli limfoizi și infiltrații limfoide difuze, situate în grosimea corionului mucoasei din jurul orificiului faringian. La naștere, amigdalele sunt slab dezvoltate, iar în copilărie, hipertrofiază și involuează după pubertate, la bătrâni fiind mici și sclerotice. Uneori, la copii, amigdalele faringiene hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
conglomerat de noduli limfoizi și infiltrații limfoide difuze, situate în grosimea corionului mucoasei din jurul orificiului faringian. La naștere, amigdalele sunt slab dezvoltate, iar în copilărie, hipertrofiază și involuează după pubertate, la bătrâni fiind mici și sclerotice. Uneori, la copii, amigdalele faringiene hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri de amigdale: linguală, faringiene, palatine, tubulare. Ca prototip, se folosesc amigdalele palatine - organe pereche, formate din noduli limfoizi sau foliculi amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sunt slab dezvoltate, iar în copilărie, hipertrofiază și involuează după pubertate, la bătrâni fiind mici și sclerotice. Uneori, la copii, amigdalele faringiene hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri de amigdale: linguală, faringiene, palatine, tubulare. Ca prototip, se folosesc amigdalele palatine - organe pereche, formate din noduli limfoizi sau foliculi amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa palatină, este străbătută până în profunzime și de elemente limfoide difuze, astfel încât întreg coreonul și epiteliul sunt transformate într-o
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
cancer la fumătorii activi a fost estimat ca fiind de 7,8 ori mai mare faŃă de nefumători și este independent de sex. Fumatul constituie un factor de risc în apariŃia mai multor tipuri de cancer: bronhopulmonar, al cavităŃii bucale, faringian, laringian, esofagian, renal, pancreatic, gastric, de vezică urinară, de piele, hepatic, precum și a leucemiilor și limfoamelor. Riscul de a dezvolta o neoplazie este direct proporŃional cu numărul de Ńigări fumate pe zi, cu durata fumatului și cu conŃinutul în gudron
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
hipoxie intermitentă, fragmentarea somnului și destructurarea arhitecturii normale a acestuia. Fiziopatologia OSA are la bază susceptibilitatea pentru colapsul inspirator al căilor aeriene superioare, favorizat de diferite condiții funcționale sau clinico-anatomice: scăderea tonusului mușchilor dilatatori ai faringelui, scăderea suprafeței de secțiune faringiană, modificări ale dimensiunii și formei amigdalelor palatine sau palatului moale, retrognația, obezitatea cu creșterea depozitelor adipoase de la nivelul gâtului, creșterea presiunii pozitive asupra căilor respiratorii. În afară de factorii anatomici, în generarea OSA intervine dereglarea sistemului complex de menținere a tonusului mușchilor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]