183 matches
-
cât timp autoritățile refuzau să-și asume răspunderea pentru deces, morții au rămas legați de cei vii, cu grele implicații juridice și fiscale. În atmosfera de doliu care s-a instaurat În Comunitate a ieșit În evidență comportarea unei românce, farmacista Lupu XE "Lupu (farmacistă) " , al cărei soț evreu fusese ucis În timpul pogromului. Deși era creștină, obișnuia să vină la Comunitate pentru a Împărți bani la săraci, vizita cimitirul evreiesc, depunea flori la gropile comune, aprindea lumânări, Împărțea bani celor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ambalajele de suc, bere, dulciuri, mici etc. - am derulat, timp de o săptămână, proiectul tematic “Farmacia verde” prin care copiii au aflat că plantele nu constituie numai sursă de alimentație, ci și medicament atunci când este nevoie; am implicat și o farmacistă care le-a arătat copiilor că unele plante sunt surse de sănătate și însănătoșire, povestindu-le despre ceaiurile și siropurile pe care și ei le consumă când sunt bolnavi; - în derularea proiectului “Fereastră spre natură” am cerut ajutorul unui pădurar
Coronița prieteniei by Inst. Ari Mariana-Ana, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, Lupeni, Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93018]
-
mine, aveam foarte multe cunoștințe... În primul rând, nu pierdeam timpul la cozi, nici eu și nici familia mea, ceea ce însemna un lucru despre care nu-ți poți da seama acum... Mă știam și cu cei de la alimentara, și cu farmacista, și cu cei de la restaurant... Dar cu cine nu mă cunoșteam? Făceam rost orice aveam nevoie, serviciu contra serviciu, cum se spunea... (S4) Păi, înainte, ca să fii vânzătoare, trebuia să faci școală, să te pricepi cât de cât la ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cerșetori. Fie bătrână și urâtă, fie tânără și frumoasă, fie mireasă, fie moartă, aceasta reflectă ipostazele „aproapelui” iubit: amantă, soră, fiică, mamă etc. Chiar mama protagonistului ilustrează același proteism: este bătrână sau tânără, bună sau rea, frumoasă sau urâtă, cârnățăreasă, farmacistă, cântăreață etc. Obsesie mai veche a autorului, motivul „viața este vis” se răstoarnă și el în „visul este viața”, favorizând valențele alegorice ale narațiunii. Secvențele dau impresia unei curgeri cinematografice a faptelor, ca într-un film de factură onirică. Orizontul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
extremei stângi sunt scuzați, pentru că ideologia în numele căreia au exterminat ar fi... pozitivă și idealistă. Ciudată diferență și blamabilă atitudine morală! Dacă mai putem vorbi de moralitate și nu cumva suntem îndrituiți să folosim, în acest caz, termenul amoralitate. Devirusarea României? Farmacistele bătrâne care joacă astăzi rolul vrăcițelor de odinioară au uneori dexterități de politicieni sau măcar de diagnosticieni ai vremurilor. Una dintre ele, vrednică locuitoare în cartierul Mănăștur din Cluj-Napoca, are următoarea teorie: virușii care împânzesc astăzi România, într-o explozie
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
pentru a depune mărturie împotriva șefului său, totul s-a explicat. Doncea avea două soții: una, dată de sovietici în perioada cât fusese fugar în URSS împreună cu Bodnăraș și Ana Pauker, cu care avea doi copii; a doua, era o farmacistă din Pitești cu care trăia ilegal și pe care o făcuse curiera ministrului sănătății, pentru cumpărarea și aducerea medicamentelor străine în țară. Plecată într-una din aceste călătorii, cu o sumă mare, a depus banii la o bancă elvețiană și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
babe găsim numai în partea noastră de lume. Încolo, spre vest, vedem doar domni și doamne în etate, domni și doamne de vârsta a treia, persoane respectabile, cetățeni ajunși la senectute... Un moș de la noi îi cere unei farmaciste buline. Farmacista vrea să vadă rețeta, dar moșul fie că n-aude, fie că se preface că-i surd. Ridică vocea, de parcă femeia e tare de ureche: „Buline, buline de piept“. Pe ușa din spatele tejghelei apare încă o farmacistă, în timp ce pe ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
unei farmaciste buline. Farmacista vrea să vadă rețeta, dar moșul fie că n-aude, fie că se preface că-i surd. Ridică vocea, de parcă femeia e tare de ureche: „Buline, buline de piept“. Pe ușa din spatele tejghelei apare încă o farmacistă, în timp ce pe ușa de la stradă intră o babă. Între cei doi bătrâni sunt câteva deosebiri de condiție. Cândva, moșul a fost un domn. Costumul e ponosit rău, nici pantofii nu-s noi, însă poartă cravată, prinsă cu un ac de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
noi, însă poartă cravată, prinsă cu un ac de argint. Baba s-ar zice că n-a fost niciodată tânără. Unele femei din cartier o duc așa, fără vârstă, de îndată ce încep să curgă copiii. Și se trezesc deodată babe. Cum farmacistele încă așteaptă rețeta de la moș, baba se simte datoare să-l ajute: „Să-i dați, săracu’, buline din alea roz, mititele“. Moșul aprobă, fapt ce înseamnă că aude dintr-o parte. Sau doar ce-i convine. „Tataie - îl ia nițel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
rețeta de la moș, baba se simte datoare să-l ajute: „Să-i dați, săracu’, buline din alea roz, mititele“. Moșul aprobă, fapt ce înseamnă că aude dintr-o parte. Sau doar ce-i convine. „Tataie - îl ia nițel la rost farmacista mai tânără -, cum se cheamă pastilele matale?“ Moșul se uită la fată cu multă înțelegere. Da’ proști mai sunt farmaciștii ăștia! De douăzeci de ani nu ia alte buline decât din cele roz, micuțe, toți moșii pe care-i cunoaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
la fată cu multă înțelegere. Da’ proști mai sunt farmaciștii ăștia! De douăzeci de ani nu ia alte buline decât din cele roz, micuțe, toți moșii pe care-i cunoaște înghit buline roz cât gămălia de la chibrit de mari, iar farmacistele, în orice oficiu ar intra, îl întreabă de fiecare dată cum se cheamă. Ce, parcă el știe?! Buline roz și gata! Baba intervine din nou să clarifice situația, cu o precizare din folclorul parcurilor publice, unde se adună moșii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acelea maro, pentru stomac. Știți de care, nu-i așa? Maro și lunguiețe. Că luai cum mi-a zis administratorul de la noi, de la bloc, hapuri verzi. Or fi bune la alții, dar pe mine m-a tăiat pântecăraia“. Cele două farmaciste au zilnic de-a face cu moși și cu babe care nu se mai duc la doctor, ci se tratează cum îi taie capul. Când nu-și recomandă unii altora medicamentele după culori și după forma tabletelor, le construiesc legende
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
toată lumea a auzit de virtuțile hapurilor de treizeci de mii de lei cutia -, că mă păcălii și luai o vreme mai scumpe. Știți de care, nemțești sau ungurești, dracu’ știe! Dai o sută de mii și nu te faci bine“. Farmacistele se uită una la alta, caută în rafturi, îi aduc moșului o cutiuță, însă el e nemulțumit. „Alea de triejdă mii îs în cutii mari.“ Moșul a devenit nervos, iar baba, deși tace, e clar că nu dă doi bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
chipul și vorba. După acel prim moment, a devenit cel mai iubit din societatea Frasinului. Nu cred că a existat cineva care să nul suporte sau să dorească a-i face rău. S-a căsătorit, tot în Frasin, cu o farmacistă frumoasă și blondă, Rodica, venită și ea de pe alte meleaguri, iar după o vreme au plecat la București. Am vorbit cu ei la telefon după aproape 51 de ani de căsnicie și mi-au spus că ofițerul de stare civilă
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
pe toți, indiferent de rang sau situație socială; ba, se apleca parcă cu mai multă grijă asupra celor nevoiași: ăsta exemplu de dăruire în slujba umanității! Când am deschis ochii pe lume am cunoscut-o bine pe domnișoara Baba Elisabeta, farmacista din Frasin. Farmacia era o casă mare și frumoasă situată chiar la întretăierea șoselei naționale cu drumul spre Ostra. Pe locul unde era farmacia se află acum blocul în care este farmacia lui Neli Buzec și cabinetul de stomatologie al
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
vă includem și pe Dv. De aceea avem nevoie de un material documentar mai bogat, pe care suntem dispuși să-l folosim în condițiile stabilite de Dv. Din presă mi-a reținut atenția anunțul despre comemorarea unui an de la moartea farmacistei Eugenia Alger. Cred că este vorba de soția Dv. Dacă-i așa, vă rog să mă considerați alături în dureroasa pierdere pe care ați îndurat-o. Mult stimate domnule Alger, vă rog ca orice corespondență s-o expediați pe numele
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
arătat gâtul și mi-a făcut semn că și-ar tăia gâtul. „Te va chema și pe tine”. Marți am primit un telefon de la Mihai (băiatul lui): „Veniți pe la noi, S-a întâmplat o nenorocire...”. Sora mea cea mică, Ancuța, farmacista, era căsătorită cu Nelu Bânda, licențiat al Academiei Comerciale (fost și el 15 anișori în temniță; ea mai puțin). Am plecat cu Nelu la familia Petrașcu acasă, la bloc. Cum să scriu cele văzute, când eu nici azi nu cred
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
seara zilei de 30 iulie 1964 la familia unei verișoare de-a noastră, care locuia la Sibiu, ea fiind din Sâmbăta de Sus. Am primit un telefon de acasă, din Str. Croitorilor nr. 8, unde locuiam în casa mătușii noastre, farmacista Ancuța Bânda, născută Banea, mama și cei doi fii. Ni s-a spus că au venit din închisoare tata și unchiul Mitu și să venim acasă să-i vedem. Se auzise în societatea noastră că s-au eliberat închisorile și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
PAPAHAGI, Marian (14.X.1948, Râmnicu Vâlcea - 18.I.1999, Roma), critic și teoretician literar, eseist, traducător și editor. Este fiul Elenei Papahagi (n. Anastasatu), farmacistă, și al lui Constantin Papahagi, medic ftiziolog. Familia paternă, de origine aromână, migrează din Macedonia în România înainte de primul război mondial. Înrudit cu filologii Pericle și Tache Papahagi, bunicul patern, Gheorghe Papahagi, autor al unui manual de limbă turcă pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
din Bolgrad în 1940, cu examen de bacalaureat tot în Bolgrad. Urmează Institutul Medico-Farmaceutic din Iași, Facultatea de Farmacie pe care a absolvit-o în 1947 ca farmacistă. Țara de activitate - România. S-a afirmat încă din studenție ca viitoare farmacistă activând la Farmacia Beceanu din Iași (1945-1948). După 1948 a lucrat cu un înalt profesionalism la: - Spitalul clinic Socola Iași, ca farmacistă și farmacistă șef. Zilnic urmărește contraindicațiile la medicamentele prescrise și recomandă folosirea medicamentelor cu cele mai bune rezultate
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
nucleare și electrice, în prezent fiind consilier la Primăria București. Viața inginerului Beleaev Mihail poartă amprenta educației căpătate în familie și în liceul de băieți din orașul Bolgrad, cărora prin activitatea arătată mai sus le-a făcut cinste. IOANA BONJUCOVA - farmacistă Destinul unor oameni este hotărât încă din ziua în care au venit pe lume și mediului în care au crescut și s-au format. James Clavel spune undeva: „În multitudinea de greutăți apărute în lungul vieții, în parte te ajută
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
James Clavel spune undeva: „În multitudinea de greutăți apărute în lungul vieții, în parte te ajută să reziști educația pe care ai primit-o, în parte caracterul cu care te- ai născut”. Aceste două caracteristici ale omului le-a întrunit farmacista Ioana Bonjucova de la Spitalul Clinic Socola Iași, pe care l-a slujit cu pasiune, abnegație și devotament peste 25 de ani. Prin tot ce a făcut pentru oamenii suferinzi din acest spital în colaborare zi de zi cu medicii și
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
transferă la Spitalul clinic Socola în anul 1952 și unde a funcționat până la pensionarea din 1976. În anul 1960 ia ființă la Iași Oficiul Farmaceutic. Este cooptată în colectivul de conducere al Oficiului Farmaceutic Iași, unde se implică alături de renumita farmacistă Florica Filimon la organizarea acestei institutii. Este numită titulară la Farmacia Spitalului Clinic Socola după pensionarea farmacistei Rodica Baliff, farmacie pe care o va conduce până la pensionare. Aici, la Spitalul Socola, și-a desfășurat ani buni activitatea academicianul dr. Constantin
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
anul 1960 ia ființă la Iași Oficiul Farmaceutic. Este cooptată în colectivul de conducere al Oficiului Farmaceutic Iași, unde se implică alături de renumita farmacistă Florica Filimon la organizarea acestei institutii. Este numită titulară la Farmacia Spitalului Clinic Socola după pensionarea farmacistei Rodica Baliff, farmacie pe care o va conduce până la pensionare. Aici, la Spitalul Socola, și-a desfășurat ani buni activitatea academicianul dr. Constantin Parhon, deschizător de drumuri în acest sector medical. A avut fericirea să poată colabora cu înalți profesioniști
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
credeți, o bombă... ne vom îmbogăți cu toții. Frate-meu ține deja la a doua sticlă cu cerneală". Și eu "țin" la a doua sticlă de cerneală, și eu mă voi îmbogăți, îmi spun. * La farmacie. Aștept să fiu întrebat, în timp ce farmacista conversează cu două fete "provocatoare". Au cumpărat niște tranchilizante, nu le-a cerut rețeta regulamentară, le cunoaște. "Aveți program... observă farmacista... până la patru dimineața, răspunde una din fete." Iau și eu niște pastile, anodine (dar mie îmi cere rețetă) Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]