179 matches
-
de a nu-i recunoaște dramatismul, Thanatos pierzîndu-și astfel la rîndul său statura cutremurătoare.) Derizoriul este, de fapt, opus esențialului și eludează întreaga normativitate derivată din cultul esențelor : „tout est pris à la légère”, spunea, revoltat, Poincaré. Fără a fi fatalist, el se ghidează doar după deviza vom trăi și vom vedea. Și trăiește, și trăiește... Să cînte deci muzica, viața nu este decît existența jovială întru moarte ! 5. Societatea post-țărănească Exerciții de perplexitate Domnilor, dumneavoastră nu cunoașteți românul actual ! și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de bine organizați. Și mai ales atât de disciplinați, că aveau o onoare a lor. Onoare la hoții de buzunare, ei!, asta-i prea de tot! Și totuși, în ciuda entuziasmelor sale stimulate de alcool, tata era, într-un fel, un fatalist. Am avut ocazia să-l văd cum s-a resemnat nu știu dacă brusc sau încetul cu încetul în privința pierderii ceasului de buzunar, de data asta definitiv și irevocabil, după ce acesta a încăput pe mâna unchiului meu Vartan, comerciantul. Nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
comportament mâhnit, se lamentează că nu este înțeles și opune rezistență față de indicațiile celorlalți. Pe plan religios, se află câteodată în conflict cu Biserica și cu credința. Se simte maltratat sau persecutat de „autoritatea” ecleziastică. Pe Dumnezeu și-l reprezintă fatalist, mereu supărat pe oameni, fapt pentru care, este convins că nimeni nu poate „să îi scape” puterii divine. Penitentul caută, prin urmare, să se refugieze într-un Dumnezeu „al instituției”, în care el încearcă să își facă partea sa. Apelează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ce vi s-a făcut vreodată. De ce am pus ghilimelele la cuvântul rău? Deoarece în Univers nu există rău așa cum este în accepțiunea noastră. Ceea ce vi s-a întâmplat „rău”, trebuia să vi se întâmple. Și nu afirm în mod fatalist, ci vă îndemn să privim lucrurile în mod constructiv cumva. Acele lucruri vi le-ați „atras” în viața dumneavoastră. De acum sau de altădată. Punct. Aia ați meritat să vi se întâmple. Oricum nu puteți schimba nimic din trecut așa că
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
spun la emisiunea aia e plătit de un sponsor sau altul. Weber începu să se agite, dar Mark nu putea fi convins să-și pună uneltele înapoi în cutie mai repede. Se îndreptară spre mașină, printre coloane de apă. Mark fatalist, chicotind ciudat, iar Weber alergând. — Ce te grăbești așa? strigă Mark, pe deasupra șuvoiului bubuitor. Fulgerul sfâșie cerul, urmat de un trosnet atât de puternic, încât Mark căzu la pământ. Rămase acolo, râzând. M-a pus în curul meu literal! Weber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
17 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Difuzare: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 Sclavii din societățile vechi comiteau în mai mare măsură decât indivizii liberi din societățile moderne suicidul fatalist. Alte exemple sunt cele ale deținuților care resimt ca fiind intolerabilă disciplina închisorilor, acela al soților foarte tineri sau a femeii căsătorite și fără copii, care se sinucid datorită constrângerilor și servituților impuse de mariaj. 2 Cazul cel mai dramatic
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
febre uluitoare, care a început să stârnească neliniște. Una dintre cameristele lui e atinsă. ― Dar, bineînțeles, nu e nimic contagios, a precizat el iute. I-am spus că asta mi-era egal. ― A! văd. Domnul e ca mine. Domnul e fatalist. Nimic de felul ăsta nu spusesem și de altfel nici nu sunt fatalist. I-am și spus... Începând din acest moment carnetele lui Tarrou vorbesc mai în amănunt despre această febră necunoscută care îngrijora acum publicul. Notând că bătrânelul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
atinsă. ― Dar, bineînțeles, nu e nimic contagios, a precizat el iute. I-am spus că asta mi-era egal. ― A! văd. Domnul e ca mine. Domnul e fatalist. Nimic de felul ăsta nu spusesem și de altfel nici nu sunt fatalist. I-am și spus... Începând din acest moment carnetele lui Tarrou vorbesc mai în amănunt despre această febră necunoscută care îngrijora acum publicul. Notând că bătrânelul își regăsise în sfârșit pisicile o dată cu dispariția șobolanilor și își rectifica cu răbdare tragerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
s-ar fi turnat și un film. Dar, din toată rețeaua aceea, mă interesau doar două litere și trei cifre: KM 103. Era chiar ciudat cu câtă nonșalanță își expunea Friepke planurile oricărui nou venit. Personal, îl consideram un ins fatalist și periculos. Dacă aș fi avut putere de decizie, l-aș fi destituit imediat. În cele din urmă am perfectat afacerea cu bumbac și ne-am despărțit. Nu-mi venea să cred. Eram gata-gata să-mi închipui că el fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
la îndemână. Unde este Piá? Încă n-a plecat... Îi trecu un fier prin inimă. Pentru un indian, „Încă n-a plecat“ înseamnă că n-a murit încă. Ce i s-a întâmplat? Sălbaticul ridică din umeri cu un gest fatalist: — A atacat-o Taré al mațelor. Nu există Intié împotriva Taré al mațelor. Alergă, așa cum nu alergase niciodată. Piá transpira și gemea în cea mai îndepărtată colibă din sat. Căpetenia tribului și patru femei o înconjurau îngânând descântece, dar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
acesta despre care vorbim... extrem de sălbatec și nesățios?... Că n-o iubește deloc! Și-mi spuneam: uite la ăsta, el n-o iubește, dar tot o să se culce cu ea. Și-n timp ce încercam să mă conving că sânt fatalist, deși, pe atunci, nu știam încă prea bine ce înseamnă cuvântul, domnul ăsta n-o să-și facă nici un fel de scrupul din faptul că eu aș fi fatalist și tot o să se culce cu ea... Culmea e că fără să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu ea. Și-n timp ce încercam să mă conving că sânt fatalist, deși, pe atunci, nu știam încă prea bine ce înseamnă cuvântul, domnul ăsta n-o să-și facă nici un fel de scrupul din faptul că eu aș fi fatalist și tot o să se culce cu ea... Culmea e că fără să-mi urmărească raționamentul, tânărul nostru a procedat chiar așa... a exagerat în partea cu culcatul. - Era somnoros, caut să-l scuz. - De unde, domnul Daniel? Că stătea și scria
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și prin grădini, gîndăcime și șoricime o droaie. Pește și raci îndeajuns. Lăcustele și gărgărițele ținute în păstrare. 404 DANIEL BĂNULESCU 413 POSTFAȚĂ a prozei contemporane, sleită de utilizarea pattern-urilor tradiționale, în care mistica și morala istorică erau tratate, fatalist, ca date imuabile, ce pot fi cel mult contemplate sau parafrazate. Regii noului prooroc Daniel umblă la ADN-ul credințelor noastre ancestral(oid)e, mioritizant-luceferiste. Dacă ne vine greu, chiar imposibil, să ne recunoaștem în practicile lor magice, aceasta nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se spuse că cererea n-a fost aprobată. Era unul din riscurile amabilității lui Gaittany, care, imperturbabil, zâmbitor, se oferi să continue demersurile. . - Nu pricep nimic. Mi-au spus că s-a aprobat. Vrei să mai încercăm? Suflețel însă devenise fatalist și renunță. Gaittany ar fi cerut pentru cunoscuții săi orice, un telefon măcar dădea. Gonzalv îl rugă să intervină pentru crearea unei catedre. Gaittany ceru o informație și îi servi știrea veritabilă, deși fără temeiuri precise, că se studia o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care calculul este conștient. Economiștilor ca Gary Becker, Bourdieu le taxează "intelectualismul", ca și tuturor sociologilor adepți ai individualismului metodologic, în măsura în care ei ignoră necesitatea socială a negării practice a interesului. Astfel, nici interesul, nici strategia nu trebuie înțelese în sensul fatalist sau teleologic al economiei pure și al raționalității intenționale. Este vorba de o "ajustare" care depinde de predispozițiile (habitus) către un joc social (câmpul este un joc), trăit la modul "afinității elective", al iubirii, al harului. Sociologul care studiază economia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sălbateca sete de luptă și de sânge. El e înfrînt prin sine însuși, prin vehemența și adâncimea simțirilor lui. Natură puternică, el urăște cu putere, dar și iubește cu putere, nimic pe jumătate. A doua încercare de caracter este servitoriul fatalist, un "lasă-mă să te las" credincios ca un animal domestic. Scene cari jignesc simțul estetic sunt și aici destule. Astfel scena din urmă a actului Întâi, deși se ține de intrigă, e de-a dreptul nesuferită - și nu putea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în fața unei moarte. Jocul peste tot a fost bun. D. Galino (eroul serei) a jucat pe Mardoș, d-șoara Dănescu a vorbit și jucat natural chiar în scenele cele mai viforoase, d. Bălănescu au interpretat cu o plăcută naivitate pe servitorul fatalist, celelalte roluri au fost jucate asemenea cât se poate de bine. Piesa mai poate merge de câteva ori. Limba traducătorului e din norocire ferită de galicismi. [22 și 24 decembrie 1876] BIBLIOGRAFIE ["ATRAGEM ATENȚIA... Atragem atenția cetitorilor asupra anunțului librăriei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-a, p. 130). Prima variantă pare mai curând o continuare a propagandei comuniste, care transformase acea zi în debutul unui nou ev istoric, proletar. Jurnalele și memoriile au evocat însă anii respectivi pe un alt ton, mai puțin sumbru și fatalist. Poate că nu a fost o atmosferă chiar de atât de optimistă ca aceea descrisă în manualul maghiar sau atât de entuziasmată de perspectiva reconstrucției, dar cel puțin pentru unii dintre contemporani, normalitatea încă mai era așteptată cu încredere, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
socio-religioase ale păgânismului, inclusiv de natură militară. În Oratio ad Græcos, 11, înșirând o serie de mondenități, în contrast cu spiritul său ascetic, autorul ne prezintă funcțiile militare drept glorii pământești inutile: Așadar, cum voi putea să admit o creație de tip fatalist, văzând asemenea slujitori? Nu vreau să domnesc, nu doresc să fiu bogat, am refuzat comanda militară, urăsc desfrâul, nu practic navigația pentru lăcomie, nu concurez pentru coroane, am abandonat fandoseala gloriei, disprețuiesc moartea. Sunt superior oricărei specii de boală; durerea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
e posibilă încă din lumea aceasta. Iisus Hristos ne-a dat destule exemple. Părintele Teofil Pîrîianu spunea, în acest sens, că "noi nu suntem candidați la înviere, ci la înălțare". Astfel încît, fără a mai aștepta prea mult, în mod fatalist, ar trebui să ne apucăm să muncim temeinic încă de aici și de acum, asigurîndu-ne astfel un viitor. Căci prea mult am trăit, într-o dezordine redutabilă, la marginea istoriei, la periferia Cosmosului. Avem nevoie de mai multă demnit ate
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
această teză nu apare nicăieri în textele rămase - instalează o forță. Evident, acest postulat vine numai de la el - de altfel, este și ceea ce-l definește... -, dar de ce el și nu altul? După toate aparențele, pentru a salva materialismul de pericolul fatalist care îl pândește în caz contrar. Reducerea lumii la o pură și simplă cauzalitate mecanică ne obligă să facem din ceea ce se întâmplă - edificarea unei lumi, dar și gestul unui asasin - simplul produs al unei mecanici pentru care - și contra
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor pe care le implică, stereotipurile, ca forme populare de cunoaștere, sunt utile, oferind un punct de sprijin în ordonarea stimulilor veniți dintr-o realitate nouă, necunoscută, neînțeleasă. Exerciții. Aplicații 1. Dați exemple de valori, credințe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Ce putea răspunde țăranul român la această nobilă intenție de cultivare a sa decât: „lumina ca lumina, nu zicem că nu-i bună, dar, până una-alta, dați-ne mijloace de hrană, scăpați-ne de biciul administrației”. Țăranul a devenit „fatalist”, căci e mereu supus abuzurilor, acestea au ajuns „o stare de normalitate”. A defini „răul de căpetenie” al acestei lumi patologice devine preocuparea constantă a ziaristului, obiectul unor numeroase analize sociale. Diagnozele sale constituiau puncte de reper ale programelor organizatorice
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se va inventa unul mai bun” (II, 286). După o astfel de mărturisire, nu-ți rămâne decât să spui că Cioran mistifică: deși face apologia eșecului, se lasă în voia sorții din neputința de a-și construi propria prezență. E fatalist, asemenea neamului său, pentru că se retrage, din teamă, din fața istoriei și a faptei. Doar că, dincolo de orice altceva, această mistificare Ă șiretlic, cum îi spune Cioran, care nu și-a pierdut simțul umoruluiă îl salvează. În alt loc, cam aceeași
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Dilthey, care, așa cum vom vedea, nu judecă axiologic tipurile de Weltanschauungen pentru a le ierarhiza în funcție de gradul apropierii lor de adevăr. 74 W. Dilthey, Einleitung..., p. 109. 75 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 163. 76 Blaga vorbește despre "agnosticismul fatalist" al pozitiviștilor ca rezultat al pasivității lor filozofice: "Tainele lor sunt realități banale, ce rămân pentru noi în starea embrionară de taine, numai fiindcă ne lipsesc anumite date concrete despre ele, dar nu fiindcă ar fi ele însele de-o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]