199 matches
-
îi comentează vorbirea pentru a o corecta, pentru a anticipa reacțiile co-enunțiatorului etc.: "în sfîrșit, dacă putem spune asta", "sau mai degrabă...", "în toate sensurile cuvîntului", "iertați-mi expresia", "îmi veți spune că..." etc. Dinamica schimbului verbal determină producerea formulelor fatice care contribuie la menținerea contactului ("vezi", "bine", "ascultă" etc.) sau a construcțiilor dislocate spre stînga ("Știi, fratele meu, mașina lui, i-a fost furată") sau spre dreapta ("I-a fost furată, știi, fratelui meu, mașina") în care locutorul desparte tema
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dacă îi cunoaștem intonația. Enunțul 2, în schimb, pare să-și ignore coenunțiatorul, de fapt cititorul său, care nu se găsește în același mediu fizic ca și jurnalistul. Aici nu există schimb între un "eu" și un "tu", nici formule fatice sau elipse etc. Referința textului este structurată doar de nume proprii și de reluări cu ajutorul pronumelor ("el", "care", "al cărui"), elemente care nu depind de situația de enunțare. Cu siguranță, un asemenea tip de enunț presupune anumite cunoștințe enciclopedice din partea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
tuo passato vanto, / non dică: già fu grande, or non è quella? / Perché, perché? Dov'è la forza antică, / dove l'armi e îl valore e la costanza? / chi ți discinse îl brando? / chi ți tradì? qual arte o qual fatica / o qual tânta possanza / valse a spogliarti îl manto e l'auree bende? (vv. 25-33) Oh venturose e care e benedette / l'antiche età, che a morte / per la patria correan le genți a squadre; (vv. 61-63) Sopra îl monumento
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
primo tuo uomo / non să, mă dolora (Notte). 289 Ognuno stă solo sul cuor della terra / trafitto da un raggio di sole: / ed è subito seră (Ed è subito seră) din volumul Acque e terre. 290 Nasce l'uomo a fatica, / Ed è rischio di morte îl nascimento. / Prova pena e tormento / Per prima cosa (Canto di un pastore errante dell'Asia); Che fai tu, luna, în ciel? dimmi, che fai, / Silenziosa luna? Sorgi la seră, e vai, / Contemplando i deșerți
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Stelian, Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Dumistrăcel, Stelian, Până-n pânzele albe. Expresii românești, ediția a II-a, revăzută și augmentată, Institutul European, Iași, 2001. Dumistrăcel, Stelian, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentația instituirii comuniunii fatice prin mass-media, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2006. Dumistrăcel, Stelian, "Scoși din pepeni", în Lumina de duminică, 27 august 2008. Dundes, Alan, "On the Structure of the Proverb", în Proverbium, vol. 25, 1975, pp. 961-973. Eminescu, Mihai, Proză, prefață
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, dar mai ales Idem, Până-n pânzele albe. Expresii românești, ediția a II-a, revăzută și augmentată, Institutul European, Iași, 2001 și Idem, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentația instituirii comuniunii fatice prin mass-media, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2006. 163 De pildă, Cristinel Munteanu, Sinonimia frazeologică în limba română din perspectiva lingvisticii integrale, "Independența Economică", Pitești; Idem (ed.), Discursul repetat între alteritate și creativitate. Volum omagial Stelian Dumistrăcel, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2002). Iată în continuare o statistică a ocurenței pronumelor interogative 18 în IVLRA: Tipul întrebării CE DE CE19 CINE CARE CÂT CE FEL DE Întrebare propriu-zisă 128 35 30 27 8 1 Alte tipuri de întrebări (retorice, legătură discursivă, ecou, fatice, ritualice etc.20) 66 7 3 1 - Valoare exclamativă 13 - - - - - TOTAL 207 42 33 28 8 1 Valorile înscrise în tabel pun în evidență următoarele trăsături ale ocurenței pronumelor interogative în corpusul studiat: cel mai frecvent pronume interogativ este ce
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
declanșeze o reacție/un răspuns din partea interlocutorului; aserțiuni urmate de întrebări de confirmare (nu-i așa?; da?; nu?); structuri exclamative care exprimă mirarea, dubiul, curiozitatea, determinându-l pe interlocutor să-și continue discursul cu detalii suplimentare; folosirea frecventă a semnalelor fatice (îhmm, mmm), care lasă vorbitorului posibilitatea de a aduce informație suplimentară în universul de discurs fără a-i fi solicitată explicit de către interlocutor. Dintre întrebări, sunt preferate întrebările totale, care lasă deschise mai multe posibilități de răspuns, nu cele parțiale
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
polimorf și multipolar! ergo gluc, somn. Alienată mintal în eul primar al clipei, fals esteticește, ora 2,00, boala să vorbească necontenit îi face pe oameni, obligația să faci din vorbire semn de socializare, ce mult vorbesc femeile! doar funcție fatică și variantă de tăcere, momentul irațional rămîne, vociferează bolnav, căci nu ți se răspunde, călugărul te potolește, am fost pe la mănăstiri, am stat internată la secția de psihiatrie din Piatra Neamț! te mustră să taci, ora 2,35, în lume invazia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ale discursivității religioase: funcția de comunicare (de transmitere a unor informații specifice), funcția de apel (ce-l vizează pe destinatar), funcția expresivă (centrată pe receptivitatea locutorului), funcția metalingvistică (orientată spre cod), funcția poetică (ce are ca obiect enunțul) și funcția fatică (ce vizează contactul dintre participanții la comunicare). În cazul discursului religios, limbajul are și funcția de instituire a realității sacre, de reiterare simbolică a morții și Învierii lui Isus Hristos, din centrul liturghiei creștine. De fapt, Întreaga liturghie se constituie Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
solicită înțelegerea celuilalt, a criticului devenit interlocutor "ideal". Firește, această relație specială care se stabilește între autor și criticul-cititor implică și o anume (po)etică a lecturii, în care fiecare "partener" are la dispoziție o serie de "mișcări" circumscrise dimensiunii fatice a comunicării literare. Dacă disimularea devine "a doua natură a scriitorului" (Singurătatea..., p. 129), acesta "revelându-se în jocul ascunderii" (G. Călinescu..., p. 16) ca erou, regizor/actor al propriului text, cititorul este chemat să intre în acest joc pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
presecvențe (Știu că este important pentru tine să ai un răspuns cât mai repede); (vii) folosirea apelativelor care marchează intimitatea discursivă (numele mic) și a persoanei a II-a a verbului (tu); (viii) exprimarea interesului comunicativ pentru interlocutor prin conversații fatice, prin operatori discursivi care îl încurajează să continue (da, îhm), prin volubilitate (debit verbal, gestică, mimică). Exerciții. Aplicații Gândiți-vă la o situație în care un animal comunică cu omul. Descrieți această situație și caracterizați-o punând în evidență trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
forța propriei personalități, performarea unor acte de vorbire prin intermediul cărora vorbitorul se poate impune în fața interlocutorului. De asemenea, s-au observat diferențe culturale în felul în care negociatorii abordează subiectul: în cultura arabă negocierea este precedată de o lungă conversație fatică, în care sunt discutate elemente de viață personală, planuri de viitor; în cultura engleză, conversația fatică inițială se reduce la câteva formule ritualice și amabilități; în cultura maghiară, germană, americană, negociatorii intră direct în subiect. Un loc important în negocierea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
De asemenea, s-au observat diferențe culturale în felul în care negociatorii abordează subiectul: în cultura arabă negocierea este precedată de o lungă conversație fatică, în care sunt discutate elemente de viață personală, planuri de viitor; în cultura engleză, conversația fatică inițială se reduce la câteva formule ritualice și amabilități; în cultura maghiară, germană, americană, negociatorii intră direct în subiect. Un loc important în negocierea informației o joacă verificarea gradului în care informația este înțeleasă de către interlocutor. Care este atitudinea membrilor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
repetiție. În concluzie, de la o cultură la alta apar diferențe privind competiția pentru cuvânt: prezența sau absența ei, formele particulare de manifestare. 2.5.3. Semnalele de recepție (back-channels) Semnalele de recepție sunt intervenții verbale/paraverbale/nonverbale minimale, cu funcție fatică, prin intermediul cărora interlocutorul îi semnalează vorbitorului că îl urmărește, că îl înțelege, că este interesat de ceea ce spune, lăsându-l în același timp să-și continue intervenția. Sunt semnale ale menținerii relației dialogale dintre interlocutori, încuviințând, în același timp, monologul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cultural. Astfel, membrii culturilor individualiste își bazează relațiile interpersonale pe asemănarea cu interlocutorul și pe atracția interpersonală; membrii culturilor colectiviste își bazează relațiile interpersonale pe similaritățile de grup și pe relațiile de rol. 2.6.2. Construirea relației prin intermediul conversației fatice Conversația fatică (small talk) are rol de socializare, esențial în construirea relațiilor interpersonale. Funcția sa este de a menține deschis canalul de comunicare dintre membrii societății. Temele conversației fatice sunt de obicei extrase din realitatea imediată și direct accesibilă interlocutorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
membrii culturilor individualiste își bazează relațiile interpersonale pe asemănarea cu interlocutorul și pe atracția interpersonală; membrii culturilor colectiviste își bazează relațiile interpersonale pe similaritățile de grup și pe relațiile de rol. 2.6.2. Construirea relației prin intermediul conversației fatice Conversația fatică (small talk) are rol de socializare, esențial în construirea relațiilor interpersonale. Funcția sa este de a menține deschis canalul de comunicare dintre membrii societății. Temele conversației fatice sunt de obicei extrase din realitatea imediată și direct accesibilă interlocutorilor (vreme, sport
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe relațiile de rol. 2.6.2. Construirea relației prin intermediul conversației fatice Conversația fatică (small talk) are rol de socializare, esențial în construirea relațiilor interpersonale. Funcția sa este de a menține deschis canalul de comunicare dintre membrii societății. Temele conversației fatice sunt de obicei extrase din realitatea imediată și direct accesibilă interlocutorilor (vreme, sport, politică, evenimente sociale în actualitate, familie, situația comună în care se află interlocutorii - în tren, în stație, la meci etc.). Diferă de la o cultură la alta amploarea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de obicei extrase din realitatea imediată și direct accesibilă interlocutorilor (vreme, sport, politică, evenimente sociale în actualitate, familie, situația comună în care se află interlocutorii - în tren, în stație, la meci etc.). Diferă de la o cultură la alta amploarea conversației fatice (conversații fatice extinse în culturile africane vs conversații fatice scurte, în cultura germană sau maghiară), subiectele preferate (vremea și politica în Marea Britanie, familia în culturile orientale), gradul de intimitate implicat în conversațiile fatice (redus în cultura suedeză, mare în cultura
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
extrase din realitatea imediată și direct accesibilă interlocutorilor (vreme, sport, politică, evenimente sociale în actualitate, familie, situația comună în care se află interlocutorii - în tren, în stație, la meci etc.). Diferă de la o cultură la alta amploarea conversației fatice (conversații fatice extinse în culturile africane vs conversații fatice scurte, în cultura germană sau maghiară), subiectele preferate (vremea și politica în Marea Britanie, familia în culturile orientale), gradul de intimitate implicat în conversațiile fatice (redus în cultura suedeză, mare în cultura italiană). 2
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutorilor (vreme, sport, politică, evenimente sociale în actualitate, familie, situația comună în care se află interlocutorii - în tren, în stație, la meci etc.). Diferă de la o cultură la alta amploarea conversației fatice (conversații fatice extinse în culturile africane vs conversații fatice scurte, în cultura germană sau maghiară), subiectele preferate (vremea și politica în Marea Britanie, familia în culturile orientale), gradul de intimitate implicat în conversațiile fatice (redus în cultura suedeză, mare în cultura italiană). 2.6.3. Gradul de deschidere comunicativă și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de la o cultură la alta amploarea conversației fatice (conversații fatice extinse în culturile africane vs conversații fatice scurte, în cultura germană sau maghiară), subiectele preferate (vremea și politica în Marea Britanie, familia în culturile orientale), gradul de intimitate implicat în conversațiile fatice (redus în cultura suedeză, mare în cultura italiană). 2.6.3. Gradul de deschidere comunicativă și intimitate Implicarea comunicativă - gradul de deschidere comunicativă și intimitate - se măsoară prin disponibilitatea indivizilor de a interacționa cu ceilalți, prin ușurința cu care împărtășesc
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacțiunile instituționale apar diferențe de empatizare între funcționarul public și solicitant: în cultura britanică, de pildă, funcționarul public tinde să empatizeze cu interlocutorul, în timp ce în culturile orientale comunicarea se desfășoară strict de pe poziții instituționale, cu reducerea la minim a conversației fatice prin care funcționarul ar putea empatiza cu solicitantul. Mărcile textuale ale empatizării cu interlocutorul sunt încurajările verbale, semnalele fatice, împărtășirea sentimentelor interlocutorului, sprijinul comunicativ acordat acestuia. 2.6.6. Emoția Codarea și decodarea unui mesaj presupune interacțiunea complexă a două
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să empatizeze cu interlocutorul, în timp ce în culturile orientale comunicarea se desfășoară strict de pe poziții instituționale, cu reducerea la minim a conversației fatice prin care funcționarul ar putea empatiza cu solicitantul. Mărcile textuale ale empatizării cu interlocutorul sunt încurajările verbale, semnalele fatice, împărtășirea sentimentelor interlocutorului, sprijinul comunicativ acordat acestuia. 2.6.6. Emoția Codarea și decodarea unui mesaj presupune interacțiunea complexă a două: cognitiv și emoțional. Emoția este subiacentă oricărei interacțiuni verbale și joacă un rol decisiv în reglarea relațiilor stabilite între
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
instituții (școală, biserică, instituțiile statului) și stilurile comunicative sunt însă mult mai subtile, mai nuanțate, mai complexe. INDIVIDUALISM COLECTIVISM Distanțe mari de interacțiune Distanțe mici de interacțiune Zâmbetul - expresie a satisfacției Zâmbetul - sprijin al interacțiunii verbale Rolul important al conversației fatice Rolul puțin important al conversației fatice Strategii directe de comunicare, care urmăresc transmiterea directă a mesajului Strategii indirecte de comunicare, cultivând ambiguitatea menită să protejeze relațiile sociale Strategii ale politeții negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]