199 matches
-
2: A1 Scuzați-mă vă rog. Îmi puteți spune cât este ceasul ? B1 Bineînțeles. Este ora șase. A2 Mulțumesc.33 Acest text presupune, de fapt, trei schimburi (a, b, și c) care corespund fiecăreia dintre secvențele prevăzute mai sus: Secvența fatică de deschidere-pregătire (a) care nu se închide printr-o intervenție verbalizată (o întoarcere a capului și o privire sunt suficiente, într-adevăr, să răspunzi dacă ne referim la funcția fatică). Urmează o secvență tranzacțională complexă și secvența fatică de închidere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
c) care corespund fiecăreia dintre secvențele prevăzute mai sus: Secvența fatică de deschidere-pregătire (a) care nu se închide printr-o intervenție verbalizată (o întoarcere a capului și o privire sunt suficiente, într-adevăr, să răspunzi dacă ne referim la funcția fatică). Urmează o secvență tranzacțională complexă și secvența fatică de închidere (d). Așa cum nota C. Kerbrat-Orecchioni (1990: 259) întrebarea "Puteți să-mi spuneți cât este ceasul ?" care deschide schimbul tranzacțional este, în aceeași măsură, o întrebare (b) și o cerere (c
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sus: Secvența fatică de deschidere-pregătire (a) care nu se închide printr-o intervenție verbalizată (o întoarcere a capului și o privire sunt suficiente, într-adevăr, să răspunzi dacă ne referim la funcția fatică). Urmează o secvență tranzacțională complexă și secvența fatică de închidere (d). Așa cum nota C. Kerbrat-Orecchioni (1990: 259) întrebarea "Puteți să-mi spuneți cât este ceasul ?" care deschide schimbul tranzacțional este, în aceeași măsură, o întrebare (b) și o cerere (c'). Această intervenție inițială dublă explică dedublarea răspunsului B
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în a considera B1 ca o acceptare a schimbului, dar propun următoarea descriere ierarhică a acestui text conversațional elementar: Această descriere, mai completă decât cele precedente, ne permite sublinierea mai multor fenomene deja menționate: * Se notează mai întâi absența schimburilor fatice ritualice de tipul "Bună ziua" (A0 și B0) și "La revedere" (A4 și B3). Dar această absență este înlocuită printr-o intervenție pe care o putem numi fatică, de intrare în contact [A1-a] care, sub forma unei scuze, încearcă foarte clar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
permite sublinierea mai multor fenomene deja menționate: * Se notează mai întâi absența schimburilor fatice ritualice de tipul "Bună ziua" (A0 și B0) și "La revedere" (A4 și B3). Dar această absență este înlocuită printr-o intervenție pe care o putem numi fatică, de intrare în contact [A1-a] care, sub forma unei scuze, încearcă foarte clar să deschidă o interacțiune, atenuând efectul de invadare a lui A pe "teritoriul" lui B. Intervenția [B1] este, de altfel, o reacție violentă de netăgăduit care răspunde
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
răspunde violenței inevitabile a invaziei. Închiderea este de asemenea eliptică. Am fi putut foarte bine imagina că b vine să închidă la rîndul său schimbul, compensând reacția de enervare inițială printr-un "Nu aveți pentru ce". Această absență a închiderii fatice reciproce confirmă dezechilibrul inițial. Cu alte cuvinte, putem observa că un defect de structură poate să pună în evidență un raport de forță: nu este totul atât de anarhic pe cât se afirmă în ceea ce privește conversația obișnuită. * Tranzițiile dintre secvențele fatice și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
închiderii fatice reciproce confirmă dezechilibrul inițial. Cu alte cuvinte, putem observa că un defect de structură poate să pună în evidență un raport de forță: nu este totul atât de anarhic pe cât se afirmă în ceea ce privește conversația obișnuită. * Tranzițiile dintre secvențele fatice și secvențele tranzacționale sunt asigurate în mod inegal. Nu putem afirma cu adevărat că B1 este o clauză [a'].și [c] în același timp. În schimb, B2 constituie și răspunsul [R-b'] al secvenței tranzacționale inserante și serviciul oferit [d] care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
timp ? Jurnalistul [J6]: [16] Să tot fie cincisprezece ani. [...] Tînăra [JF9]: [41] Vă mulțumesc foarte mult, [42] îi dau legătura lui Cognac-Jay. (lasă în jos privirea și începe din nou să tricoteze) C. Klotz-Reiner, Cosmos-Cross, ed. Christian Bourgois Absența secvențelor fatice ritualice de deschidere și de închidere se explică foarte bine aici prin genul de interviu televizat. Elipsei oricărei secvențe fatice de deschidere îi corespunde totuși o secvență de închidere ritualică (intervenția JF 9): mulțumiri și redarea legăturii în studioul de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lui Cognac-Jay. (lasă în jos privirea și începe din nou să tricoteze) C. Klotz-Reiner, Cosmos-Cross, ed. Christian Bourgois Absența secvențelor fatice ritualice de deschidere și de închidere se explică foarte bine aici prin genul de interviu televizat. Elipsei oricărei secvențe fatice de deschidere îi corespunde totuși o secvență de închidere ritualică (intervenția JF 9): mulțumiri și redarea legăturii în studioul de televiziune. Cu foarte mult umor, bineînțeles, are loc aici o răsturnare de roluri: persoana care ia interviul devine persoana intervievată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ironie în măsura în care ceea ce "vrea să arate" fabula este atât de exagerat încât faptele nu ar putea fi interpretate întocmai cum ele apar relatate la prima vedere. Analiza dialogului arată o transgresare a modelului prototipic: nu există nicio secvență cu funcție fatică, de deschidere sau de închidere. Intrarea în dialog se face odată cu faza tranzacțională. Am putea veni, în acest caz, cu două explicații: o lege a economiei legată de genul narativ al fabulei însă, în aceeași măsură, am putea considera că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
odată cu faza tranzacțională. Am putea veni, în acest caz, cu două explicații: o lege a economiei legată de genul narativ al fabulei însă, în aceeași măsură, am putea considera că natura violentă a interacțiunii ar putea face inutil orice demers fatic. Violența reprezintă negarea principiului de menajare și de consens specific ritualului de ordin fatic. Blocurile interacțiunii sunt destul de complexe. Lupul deschide și închide tranzacția (L1 și L2) ceea ce demonstrează caracterul său dominator, prin faptul că ține să aibă primul și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a economiei legată de genul narativ al fabulei însă, în aceeași măsură, am putea considera că natura violentă a interacțiunii ar putea face inutil orice demers fatic. Violența reprezintă negarea principiului de menajare și de consens specific ritualului de ordin fatic. Blocurile interacțiunii sunt destul de complexe. Lupul deschide și închide tranzacția (L1 și L2) ceea ce demonstrează caracterul său dominator, prin faptul că ține să aibă primul și ultimul cuvânt. Prima intervenție a Lupului (L1) va da tonul discuției: va adresa mai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fire Ce zici tu, Narcis? Narcis: Ceruri! E oare de crezut 410 Că-atât de lungă vreme în umbră s-a ținut? Inserarea monologului narativ în dialog se realizează pe două niveluri: încadrarea povestirii, pe de o parte, și inserțiile fatice legate direct de interacțiunea în curs, pe de altă parte. Povestitorul (Nero) Auditorul (Narcis) (1) Anunțul faptului așa cum se arată (2) Întrebarea ce exprimă uimirea în Rezumat (382) loc de răspuns (383) (3) Rezumat (383-384) (4) O nouă întrebare ce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întrebări (409) Acest tip de încadrare elementară în care, așa cum se poate observa, Nero are inițiativa (el însuși relansează conversația printr-o întrebare în versul 409) se adaugă o povestire deschisă nu prin intervențiile lui Narcis, ci prin mărcile complicității fatice: "Ce vrei ?" (391), "Orice ar fi" (395) și "Iată cum" concluziv (405). În rest, structura narativă a acestei tirade este reprezentativă: Pn1: Primele zece versuri cuprind Orientarea, al doilea (386) fixează parametrii povestirii: "când ?" ("astă noapte"), "cine ?" ("eu"), ("ce ?") ("Pe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ofer o descriere unitară a prototipurilor secvențiale. Am văzut că actualizarea prototipului dialogal este cu siguranță mai flexibilă decât celelalte cinci. Spre deosebire de alte forme elementare de compoziție, structura cadru a textului dialogal, în ansamblul său, este foarte bine organizată. Secvențele fatice și tranzacționale care construiesc textul dialogic nu sunt formate dintr-un număr restrâns de macro-propoziții. Fiecare secvență, fatică sau tranzacțională este compusă din schimburi al căror număr nu este întotdeauna previzibil. Fiecare schimb care corespunde nivelului macro-propozițional, în general, este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
decât celelalte cinci. Spre deosebire de alte forme elementare de compoziție, structura cadru a textului dialogal, în ansamblul său, este foarte bine organizată. Secvențele fatice și tranzacționale care construiesc textul dialogic nu sunt formate dintr-un număr restrâns de macro-propoziții. Fiecare secvență, fatică sau tranzacțională este compusă din schimburi al căror număr nu este întotdeauna previzibil. Fiecare schimb care corespunde nivelului macro-propozițional, în general, este compus dintr-un anumit număr de intervenții-clauze date (inițiative, reactive și facultativ-evaluative). Această structură ierarhică, în ciuda caracterului extrem de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sens, toate aceste formulări speciale se îndepărtează de referențial (prin conotativitate), dar fac în același timp servicii actului mincinos, fiind mult mai plastic să spui "Y minte de îngheață apele", decît pur și simplu "Y este un mare mincinos"; • funcția fatică descrie punerea în relație de comunicare (mincinoasă) a emitentului cu destinatarul (CUI?) printr-o specifică modalitate de atenționare și de încheiere a relatării înșelătoare, insinuante, calomnioase etc.; asemenea formule dobîndesc expresii diferite precum: "Ai auzit despre X?... Dar să nu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
discursul polemic explicit este de natură performativă, având ca premise enunțuri constatative referitoare la un adevăr "axiologem (Cornel Munteanu) ajuns în situația de criză". Fiind un tip de discurs, pe de o parte orientat explicit, solicitând în special funcțiile referențială, fatică (atitudinea locutorului în raport cu interlocutorul său) și conativă (privind destinatarul), iar, pe de alta, literaturizat implicit (activând deci funcția expresivă și cea poetică), discursul polemic literar este, în esență, un act ilocuționar care tinde să se împlinească într-unul perlocuționar printr-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Emilia Parpală precizează întemeiat că "în literatură, nu este vorba despre un efect practic, deoarece discursul nu este real, ci ficțional. Deși emițătorul multiplică, spre exemplu, imperativele, el nu va da un ordin co-locutorului său, ci va marca, prin funcția fatică, literaritatea enunțului"175. Se poate remarca, la Arghezi, pregnanța unui cuplu de acte ilocuționare complementare, de tipul reproș-solicitare imperativă. În Despre scriitori, primului termen îi corespunde, în plan emoțional, un sadism al denunțării publice, o jubilație a flagelării în momentul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tratatul. (A. Stratan, ministrul de externe al Republicii Moldova - Radio România Actualități, 17.X.2007). - Când este folosit de persoane din afara categoriei oamenilor politici și a demnitarilor, clișeul vreau să (vă) spun nu are conotația "autoritate", ci îndeplinește o funcție discursivă fatică sau/și emfatică. Stati (1982: 223) menționează, printre enunțurile metadialogice cu funcție fatică, pe cele eu-orientate și tu-orientate, care servesc pentru a atrage atenția alocutorului asupra mesajului transmis în aceeași intervenție, putând fi parafrazate "Anunț al unui mesaj important" . Ele
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
2007). - Când este folosit de persoane din afara categoriei oamenilor politici și a demnitarilor, clișeul vreau să (vă) spun nu are conotația "autoritate", ci îndeplinește o funcție discursivă fatică sau/și emfatică. Stati (1982: 223) menționează, printre enunțurile metadialogice cu funcție fatică, pe cele eu-orientate și tu-orientate, care servesc pentru a atrage atenția alocutorului asupra mesajului transmis în aceeași intervenție, putând fi parafrazate "Anunț al unui mesaj important" . Ele pot să preceadă secvența care trebuie focalizată (Vrei să-ți spun adevărul?, Auzi
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
public de către locutori interesați de crearea/menținerea unei imagini publice pozitive. Atunci când sunt adoptate de locutorii obișnuiți, clișeele urmează "calea naturală": lipsită de mesaj politic și de obsesia imaginii publice, folosirea lor reflectă contextual funcții normale ale limbajului, ca cea fatică sau cea de focalizare a unor elemente ale discursului. Dacă avem în vedere opoziția propusă de Labov (1994: 78) între inovații lingvistice "de sus în jos" (changes from above) și inovații lingvistice "de jos în sus" (changes from below), considerăm
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
rog, invit [...]: Eu vreau să vă dau un exemplu; Acuma eu vroiam să spun un lucru; Vreau să spun următorul lucru..." (Manu Magda 2003b: 79); v. și sintagmele de "autoreferire" la Roibu 2008. 23 Cu alt prilej, autorul sugera funcția fatică a formulei aș vrea să-ți spun comparând-o cu "o bătaie pe umăr sau cu o dregere ostentativă a glasului" (Stati 1970). 24 Stati (1982: 226) dă ca exemple sp. Ha cantado estupendamente bien, ¿sabes? și fr. Savez-vous combien
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
o dregere ostentativă a glasului" (Stati 1970). 24 Stati (1982: 226) dă ca exemple sp. Ha cantado estupendamente bien, ¿sabes? și fr. Savez-vous combien j'ai eu de patients aujourd'hui? Quatre-vingt deux. Româna folosește și ea astfel de elemente fatice (știi?, înțelegi?, auzi?, îți dai seama? etc.), cf. Ionescu-Ruxăndoiu 1999: 40. 25 Thom 1993: 69-70. 26 Dacă locutorul ține să se exprime mai puțin vag, limba română acceptă construcții în care poate fi precizat subiectul logic al verbului (având funcția
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
va Întreba ce s-a Întâmplat, de ce s-a supărat celălalt pe el, ce anume a afectat relația dintre ei ș.a. Malinowski consideră că aceste situații de comunicare au o identitate proprie și le include În ceea ce el numește comunicare fatică; aceasta are doar o funcție socială, de confirmare a existenței unor raporturi normale, de cooperare Între actanți. Comunicarea fatică este absolut necesară pentru „ a depăși starea de tensiune ciudată și neplăcută pe care omul o are atunci când se află În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]