555 matches
-
Eminesciana 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice/ Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana 61) Seria III * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana a/62) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să se reproducă pe sine haotic și la nesfârșit. Purtându-și echipa de exploratori de-a lungul fluviului stihinic de piatră Sambatyon, până la vărsare, Eco nu-și poate reprima desfătări semantice și cromatice oferite de profuziunea mineralogică deslănțuită. Abundă inventarele faunistice, petrografice, caricaturile umanoide, dar și detaliile grozave despre boli, torturi, morți atroce, cu un picior în istoria trecută și viitoare, cu celălalt în oceanul invenției. Fapt e că cei 12 crai își irosesc ceva ani în anticamera împărăției Preotului Ioan
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P.
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
climatul continental excesiv. Fauna zonei de taiga, deși mult mai bogată și mai variată decât cea din tundră, luând în considerare suprafața imensă pe care o ocupă, este săracă și în general foarte omogenă pe întreg întinsul său. În afara elementelor faunistice proprii taigalei, aici se întâlnesc și specii venite din biomurile învecinate (pădurea de foioase, tundra, stepa). Unele animale, de exemplu, se adăpostesc iarna în taiga, iar vara migrează în tundră. De la țărmurile Oceanului Pacific, în întreaga regiune păduroasă din Siberia până în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
septembrie 2006, a fost măsurat un exemplar și mai înalt, Hyperion (115,55m). Pe locurile doi și trei în privința înălțimii sunt plasați arborii: Helios (114,7m) și Icarus (113.1m). Fauna pădurilor de conifere nord-americane include o serie de elemente faunistice specifice, dar și elemente prezente în taigaua euroasiatică. Sunt caracteristice: elanul american (Alces americanus), renul karibu (Rangifer caribou), zibelina americană (Martes americana), bizonul de pădure, cerbul wapiti, jderul nord-american, vidra, nurca americană, ursul brun, ursul negru american, râsul, castorul, specii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
se constată o serie de probleme care rezultă din faptul că pădurile secundare au o compoziție diferită. S-a declanșat astfel așa numita criză a biodiversității care a dus la punerea pe lista neagră a cca.1900 specii floristice și faunistice din pădurile scandinave a căror existență este amenințată de modificările suferite de spațiul forestier. VI.1.3. STUDIU REGIONAL: SIBERIA Adesea noțiunea de Siberia pare a fi sinonimă cu Rusia, având în vedere faptul ca această regiune acoperă un teritoriu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
insule, între care cea mai mare este insula Olkhon, de 72km lungime. Lungimea totală a țărmului lacustru este de aproape 2000km. Vechimea mare și adâncimea mare (care l-au ferit de influența glaciației cuaternare) au permis conservarea unor numeroase specii faunistice și floristice. Supranumit și „Galapagosul Rusiei”, lacul adăpostește 1550 specii de animale, între care 80% endemice și 1085 specii de plante. Lacul a fost inclus în Patrimoniul UNESCO din 1996, fiind un imens laborator natural. Între speciile endemice, renumite sunt
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
P. silvestris, Carpinus betulus, Tilia cordata, Alnus glutinosa, Quercus robur, Acer platanoides, Fraxinus excelsior, Betula pubescens, B. verrucosa și Populus tremula. Transformările profunde pe care le-a înregistrat biomul pădurilor de foioase europene și-au pus amprenta și asupra compoziției faunistice a acestor spații forestiere. În Europa Centrală, de exemplu, 20-25% dintre mamifere și 15 40% dintre păsări sunt pe lista elementelor faunistice amenințate cu dispariția. Între acestea se numără: bizonul european (zimbrul) (Bison bonasus) (care deși a fost salvat de la
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
profunde pe care le-a înregistrat biomul pădurilor de foioase europene și-au pus amprenta și asupra compoziției faunistice a acestor spații forestiere. În Europa Centrală, de exemplu, 20-25% dintre mamifere și 15 40% dintre păsări sunt pe lista elementelor faunistice amenințate cu dispariția. Între acestea se numără: bizonul european (zimbrul) (Bison bonasus) (care deși a fost salvat de la extincție, încă nu este reprezentat de un număr suficient de mare de indivizi care să confere siguranță viitorului speciei); linxul (Lynx lynx
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
specii de stejar: stejarul de Virginia (Quercus virginiana), stejarul negru (Quercus nigra), stejarul verde (Quecus virens), alături de care se întâlnesc: arborele vieții (Thuja occidentalis), pinul de tămâie (Pinus cistaceus), magnolia (Magnolia grandiflora), țuga (Tsuga heterophylla), liane, epifite etc. Între speciile faunistice întâlnite în pădurile subtropicale nord americane amintim: ursul baribal (Ursus americanus), puma (Felis concolor), oposumul, marmota de pădure, veverița zburătoare, papagali. Pădurile din sud-estul Australiei și Tasmania sunt renumite pentru eucalipți (Eucalyptus obliqua, E.gigantea), la aceștia adăugându-se fagul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
frunze aciculare); Restionaceae (incluzând ierburile din spațiile mai umede). Se întâlnesc și numeroase plante cu bulbi (1400 specii), din care 96 din genul Gladiolus, 54 din genul Lachenalia. Fig.128. Formațiunea fynbos Fig.129. Lachenalia carnosa Din punct de vedere faunistic în fynbos se întâlnesc foarte multe specii de insecte și de păsări, multe dintre acestea având un rol mare în polenizare. Dintre animalele mari, sunt comune antilopele: Sylvicapra grimmia, Oreotragus oreotragus, Raphicerus melanotis. VI.4.3. DINAMICA ÎN TIMP A
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
planetei noastre sunt în cea mai mare parte modificate de om, având astăzi un aspect mult schimbat față de situația inițială. Dinamica prezentă a mediilor actuale indică de multe ori tendințe de evoluție îngrijorătoare, cu pericolul dispariției multor specii floristice și faunistice, cu transformarea unor medii antropizate și antropice în spații afectate de poluare complexă, cu o deteriorare ireversibilă a unor condiții naturale ce au asigurat până acum desfășurarea în condiții normale a vieții umane. Tragem un semnal de alarmă sonor, pledând
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
3 a mai fost descoperită și o brățară de aramă cu trei spire. Datorită unui concurs nefericit de împrejurări nu putem decât să îi semnalăm prezența. V. ANALIZA MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC În cadrul eșantionului arheozoologic de la Hoisești au fost identificate 3475 resturi faunistice, dintre acestea 3 fiind atribuite păsărilor, 509 moluștelor (un rest de gasteropod și 508 resturi reprezentând bivalve) și 2963 mamiferelor. Eșantionul de la Hoisești se caracterizează printr-un grad ridicat de fragmentare a resturilor osoase, datorat condițiilor precare de conservare, ca
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Timiș. De la numele municipiului s-a format, prin polarizare, toponimul Cîmpia Tîrgoviștei. Sufixul -iște, de origine slavă (< iște < icî), dezvoltat cu sufixul -ov într-un sufix compus oviște „locul unde există sau a existat o așezare, o acoperire vegetată sau faunistică“, ne conduce spre etimologie, și anume: sl. tîrgoviște, „locul unde a fost un tîrg, adică un oraș comercial“. El se încadrează, astfel, în seria onomasiologică și lingvistică Săliște („locul unde a fost un sat“), Grădiște („locul unde a fost un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fauna din zona Vamei, lucrare dactilografiată. footnote>. Pajiștile și pădurile conțin o mare cantitate și varietate de plante cu acțiune terapeutică, valorificate insuficient în medicină și industria farmaceutică. (Vezi: supra, cap. Alimentația și sănătatea) În absența unui studiu asupra ansamblului faunistic din zonă, ne vom limita la o prezentare sumară a faunei, pe baza bibliografiei existente și a informațiilor primite de la silvicultori. Fauna mamiferelor este reprezentată de speciile obișnuite ale pădurilor: lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de teren, precum și delimitarea regiunilor morfologice a platformelor din jurul orașului Botoșani și Hârlău (1930). Pentru zona Dealul Mare-Hârlău și a depresiunii de contact Hârlău, cel mai amănunțit stadiu asupra sarmațianului la realizat V. Tufescu (1937), care a stabilit pe criterii faunistice prezența volhinianului și basarabianului, iar din punct de vedere tectonic consideră Dealul Mare ca o unitate distinctă, generată de mișcări tectonice, menționând și o serie de falii în cuvertura sedimentară. În 1932, V. Tufescu a efectuat cercetări amănunțite asupra reliefului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Fraxinus excelsior), (Tilia tomentosa), cireșul sălbatec (Todiraș, 1994). Mare diversitate a vegetației, alături de ceilalți factori de mediu, a determinat și o mare varietate de specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari aparțin pădurii de foioase și silvostepei (D. Mititelu, 1992). VII. FAUNA FAUNA PĂDURILOR DE FOIOASE Este reprezentată de mamifere: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
turistice naturale și culturale, recunoscute ca atare, și structurile realizate în scopul valorificării lor turistice. Resurse turistice naturale - componente ale mediului care prin natura, calitatea și specificul lor sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism: elemente geomorfologice, climatologice, floristice și faunistice, peisaje, substanțe minerale balneare și alți factori. Zonă turistică - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice de valoare recunoscută și care poate fi delimitat distinct ca ofertă, organizare și protecție turistică. Stațiune turistică - localitate dotată cu resurse naturale, antropice
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
geologice și a reliefului specific (spre exemplu, Marele Canion, Peninsula Valdés din Argentina, Pamukkalé din Asia Mică, Cheile Bicazului, Detunatele din Munții Apuseni ș.a.). La fel de frecvent, se află în același tip de regim de conservare, areale cu patrimoniu complex, bio-vegetal, faunistic, geologic, geomorfologic (spre exemplu, Ngorongoro din Africa de Est, Gran Paradiso din Alpi, Yosemite, Porțile de Fier, Piatra Craiului ș.a.). Pentru valoarea lor deosebită în cadrul acestor parcuri, rezervații naturale, dar frecvent și în afara lor, unor elemente li s-a atribuit
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Porțile de Fier, Piatra Craiului ș.a.). Pentru valoarea lor deosebită în cadrul acestor parcuri, rezervații naturale, dar frecvent și în afara lor, unor elemente li s-a atribuit statutul de monumente ale naturii. Pentru unele arborete și arbori izolați, asociații floristice, asociații faunistice, forme de relief (dune, chei, creste alpine, poduri naturale), gheizere, cascade, izbucuri, lacuri, ghețari ș.a. se asigură atât conservarea elementului principal cât și a habitatelor specifice și ariilor imediate. Sunt monumente ale naturii cedrul de Liban, pinul de Alep, Sequoia
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
exemplu, sisteme de drenare, sisteme de irigații, acumulări hidroenergetice, terasări, nivelări, excavații etc.). În final, ecosistemele naturale au devenit mai sărace datorită omului, reducerea biodiversității determinând și o diminuare drastică a productivității naturale. În sens spațial, formațiunile vegetale și asociațiile faunistice originare s-au restrâns foarte mult și arii întinse de pajiște, de pădure ș.a., s-au transformat în terenuri agricole sau neproductive. Datorită unor sinergisme de degradare, disfuncții climatice provocate și de către om, ca aridizarea, intensificarea dinamicii aerului, perturbarea regimului
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
unor măsuri de protecție, a încadrării sectoarelor fragile cu personal specializat, lipsa de educație pentru protecția naturii, au consecințe dintre cele mai grave. Astfel, sunt strivite, rupte, smulse, specii ierboase și arbustive rare, sunt perturbate habitatele naturale ale unor specii faunistice și se produc veritabile dezastre datorită incendiilor. Desigur, acestea din urmă pot avea și cauze naturale dar care nu sunt responsabile pentru mai mult de 25% dintre incendiile înregistrate. Formațiunile vegetale ierboase, indiferent de climatul sub care evoluează, au fost
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în dezvoltarea economică constituie prezervarea sau protecția acestuia. Conservarea constă în menținerea unei părți din trăsăturile habitatului (cele esențiale), o parte din habitat sau trăsăturile sale fiind modificate pentru avantajele de utilizare. Exemple tipice de conservare sunt parcurile naționale, rezervațiile faunistice și chiar fermele unde se crește fauna sălbatică pentru piei, carne etc., reducându-se astfel presiunea asupra populațiilor sălbatice. Așa cum s-a arătat la Congresul mondial al Conservării care a avut loc la Montreal (1996), conservarea ar fi un compromis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
arie sau obiectiv natural, administrate în principal pentru conservarea trăsăturilor naturale specifice; * Categoria a IV-a - rezervație naturală: arie protejată, administrată în principal pentru conservarea unor medii caracteristice de viață, care pot fi de interes geologic, paleontologic, speologic, floristic, forestier, faunistic; * Categoria a V-a - rezervație peisagistică: cuprinde forme de relief sau asociații vegetale de mare valoare estetică, prin a căror conservare se urmărește integritatea frumuseților naturale; * Categoria a VI-a - arie protejată cu resurse gestionate: arie protejată, administrată în principal
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sunt acceptate următoarele categorii de arii naturale protejate, definite în funcție de obiectivele de management atribuite: a) Rezervații științifice Scopul rezervațiilor științifice este protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de protecție, prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În perimetrul lor se pot desfășura numai activități științifice, cu acordul forului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]