113 matches
-
apoi și pe Muti, au așezat-o într-un rocking-chair... Au stins apoi lumina și are încă în fața ochilor, atât de viu, cum sclipeau verde-portocaliu globurile în întuneric ! Și pe urmă, imediat, lumânările electrice cu capetele roșii, exact-exact ca niște feștile ! Și pe urmă artificiile ! Numai Niki era cam nervos, fiți atenți, fiți atenți, spunea, nu uitați că nu este un brad adevărat ! Nu uitați că molidul din nimic se aprinde ! De fapt, nu s-a petrecut niciun incident neplăcut și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acolo unde-i puținul ― Întristarea, acolo unde răsturnasem și eu Într- un pat, odată, pe o una din alea pe care femeie cu greu poți să o numești, rupîndu-mi ața limbii tot Încercînd să-i gust carnea lemnoasă, arzîndu-i cu feștile smulse din incunabule juridice locul Însolzit de fiară de sub rugăciune; de atîta așteptare mi-a coclit și umbra pe pămînt... „...ai fi fost tu unul din aceia care au vrut să hrănească mulțimile cu dumicatul de pîine rămas În gîtlej
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
adăpostul unei pietre, în mâlul pufos. Îl vedea apoi pe Hrisofan, mutul, alergând cu pași mărunței spre chilia părintelui Damaschin, apoi, împreună cu acesta, fugind spre poarta mare. Din urma lor veneau alți doi călugări mai tineri, cu un felinar cu feștilă și ceară. Unul dintre călugării cei tineri a urcat încetișor pe scara porții până la ferestruică, de unde, văzând-o pe fată, i-a făcut semn să spună mai tare. Ea vorbea repede și i se pusese un nod în gât, părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
în brațele Linei, și luminările albe, gătite cu funde late, cumpărate de naș. Le-au aprins, și un fum frumos mirositor s-a răspândit împrejur. Rudele, cu capetele descoperite, ascultau glasul preotului. Părintele avea o voce dulce și caldă. Lumina feștilelor juca în firele rare din barbă, argintii și întunecate. Dascălul, subțire și palid, dădea, alături, răspunsurile, pe alt glas. Stere abia se ținea să nu plângă de bucurie, privindu-și din când în când nevasta, în spatele căreia lăcrimau soacra și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ce faci, femeie, hai, că-nțepenește bărba-tău de tot, abia te miști..; Florica își aduse aminte că nu i-a pus o luminare la cap lui Gogu. Cară albia și-i spuse bătrânei să caute în dulap, unde avea o feștilă. După aceea îi ajută să coboare mortul din pat. Omul ei, cu care împărțise ani de zile masa și patul, era rece. - Ce-ai? Ce te izmenești? Pune mâna cu nădejde pe picioarele lui și hai să-l dăm jos
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bănci și le pusese afară, pe lângă perete. Golise o odaie și adusese lămpi, din vecini. Se îmbrăcase într-o rochie neagră și pe cap se înfășurase cu un fișiu negru de mătase. Prin ferestrele deschise ieșea fumul de tămu'e. Feștilele galbene de la capul mortului ardeau încet, picurând ceara pe cearșaful întins sub trupul înțepenit. Pe la nouă, sosi și părintele, o dată cu lucrătorii tâmplari, chemați de Aglaia, să ia măsuri de coșciug. Popa își pusese odăjdiile și deschisese cartea. După aia se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
personajelor la categoria deținuților. Însuși termenul zek, însemnând "deținut", care a devenit atât de cunoscut, a fost creat în lagăr. Alte cuvinte din această categorie sunt: kum ("cumătrul"), kondei ("carceră"), fitil' ("om care abia se ține pe picioare, ca o feștilă"), dohodeaga ("om cu un picior în groapă"), vagonka, oper. Asemenea termeni sunt explicați, de cele mai multe ori, în textele soljenițiene (zece-zile, precizează naratorul din O zi din viața lui Ivan Denisovici, este briceagul a cărui deținere se pedepsea cu zece zile
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sub copaci". Constant, reprezentările zoomorfe și florale sunt valorificate în latura lor simbolică; "păsări mari" vehiculează mesaje erotice, iubita e "templu alb din solzi de fluturi", "păunii umblă din țară-n țară", cerbul "vibrează pe culmi albastre"; plopii par niște "feștile" vibratorii, iar fructele dintr-un tablou "sunt un adio"..." Labirintul ontologic presupune căi primejdioase, greu de evitat; în Poteca, bunăoară, figurativul derivă din bestiarul mitic al lui Blaga: Numai ursul bătrân și căprioara rănită, numai șarpele vătămat, și privighetoarea fără de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zile mari sau la diferite prăznuiri legate de ceremonii religioase ca: hramul bisericii, nunți, boteze sau Înmormîntări. Ferestrele caselor erau mici și bătute În cuie, iar În loc de geamuri, pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din stobori Împletiți cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu spinarea din pădurea moșierului, pentru care prestau zile de clacă și fără să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mecanicii, fiind astfel dimensionate încât, cu toate eforturile lucrătorilor și ale animalelor angajate în operațiunile specifice de la gura ocnei, randamentul lor era, după opinia sa, "de 3-4 ori mai scăzut decât la ocnele împărătești din Austria"9. Iluminarea ocnelor cu ajutorul feștilelor sau prin arderea lemnelor era, de asemenea, considerată "mult mai costisitoare și nepotrivită", iar organizarea procesului de producție, mult deficitară în comparație cu aceleași exploatări saline austriece. "Lucrarea șavgăilor (a tăietorilor de sare specializați n.ns. D.V.) este anevoioasă, dar permisă de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
afară. Ileana deschise ușor ușa și intră Încet cu fata, cu Anuța, apoi o Închiseră tot cu grijă să nu trezească pe cei doi prunci, Sandu care era În clasa a doua și Nuțu Într-a patra. Lampa era cu feștila trasă mică pentru a putea să-și continue somnul liniștit până se va face ziuă. Că rău mai dormiți, Îi dojeni mama cu un glas abia șoptit să nu-i trezească, apoi Îi Înveli cu țolul ridicat de jos. Și-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la biserică. Dar acum doar buzele spuneau, gândurile alergau pe două sau chiar trei căi deodată, în timp ce ochii rămâneau deschiși fără să zărească nimic. De fapt ce ar fi putut să vadă acolo, în fundul pământului, doar licărirea aruncată de o feștilă de undeva, pentru că mirosul de seu ars i-l simțeam. Încercam să-mi urmăresc cu altă parte a minții mele gândurile care o luau razna și nu reușeam, era ceva, nu știu ce anume ce nu înțelegeam, era ca și cum mă scufundam într-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și atât. Ceea ce am să vă spun s-a întâmplat în realitate și, la urma urmei, i s-ar putea întâmpla oricăruia dintre voi. Când mă gândesc la ucigătoarea lume a posibilului, bomba atomică mi se pare un soi de feștilă fumegândă... Un bărbat din grupul care rămăsese de față întrebă, pe un ton nedumerit: - E ceva ce eu nu înțeleg. Ce legătură este înte prima ta căsătorie, cea din 1905, și bomba atomică? Dacă lăsăm deoparte eventuala supărare pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
se pare? - Da, făcu oaspetele, e cam ciudat. Abia Aristotel a bănuit sfericitatea și suspensiunea în gol a planetei. Iov n-avea cum să facă asemenea descoperire... Da, da, însă hăt încolo mai către noi, predicatorii scripturii și-au lipit feștila poate chiar pe această frază ca să n-o vadă și să-l ardă pe rug pe Giordano Bruno, să-l batjocorească pe Galileu, să se supere pe Copernic. N-am avut dreptate să oftez după biblioteca din Alexandria? Totdeauna l-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
puterea să gândească. Se târî, anevoie, și se așeză îmbrăcat în pat. Brațele și picioarele nu-l mai ascultau, doar ochii... ochii mai dădeau semne că era o ființă vie. „- Dac‟ar ci, amu, Anuca aici, să-mi dei o feștilă di lumânare, să mă pot înfățișa înaintea Domnului, cu lumină!“, gândi el, și își aținti privirea către icoana din colțul dinspre răsărit, apoi închise ochii și iar începu să rostească frânturi de rugăciuni. Sorocul îl silea la plecare; era preludiul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
singur, îngrozit de rețeta aceea care să te facă să iubești volens-nolens vreo cucoană. Mamă! Nu mai beau nimic din ce-mi oferă o cubaneză mai închisă la culoare. Auzi, rîme și... Pun lampa la mine în cameră și ard feștilele timp de cinci zile. Pe hîrtie am scris numele soției și de cîte ori stăm de vorbă îmi vine să rîd. Dar dacă tot am plătit... Mă așez la biroul meu și încep să lucrez, uitînd de năzbîtiile copilărești. Soția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
amicală F fălci maxilare fărtui (a) a da de o parte fântâniță izvor fedeleș butoiaș din lemn cu care se lua apă la câmp feldără dublu decalitru, staulul de oi din șură fele vas de ½ litri fercheș mândru, frumos îmbrăcat feștilă ultima parte a fuiorului, fitil fleșariu măcelar fluștiuc aperitiv, gustare foale burtă, abdomen furcitură grămadă mare de fân, de paie fusoi fasole G gabete gadine, galițe, păsări de curte găbăneață magazie mică pentru unelte, pentru lemne, etc. gătej lemn scurt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
săptamânile s-au scurs, și veni luna mai... luna lui Florar.. Era duminică... de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Clopotele bisericii din Pesac, băteau rar și adânc... băteau tulburător de adânc... Preoții cădelnițau privind spre Cer... mirosul de tămâie și feștilă arsă plutea în aer, lumânările sfârâiau spulberând, în răstimpuri, steluțe galbene. Un sobor de preoți și corul elevilor seminariști, au săvârșit Sfânta Liturghie într-o solemnitate de o gravitate și măreție, cum n-a mai fost vreo dată la biserica
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
întruna,rar și stins.. bătea tulburător de adânc cu vibrații în carne. Preotul, bătrân, cu barba albă până la brâu, cădelnițează cu ochii îndreptați către Cer, murmurând...” Odihnește, Doamne, pe roaba Ta, Anghelina.. unde drepții se odihnesc..!”, mirosul de tămâie și feștilă arsă , plutește în aer.. Cortegiul se oprește în răstimpuri și preotul citește din Evanghelii.. Clopotul bate.. bate.. întruna... bate într-o dungă... bate rar și adânc, parcă ar număra clipele... Trupa de milițieni, cu Baltă în lanțuri.. ajunse dricul din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Între cele două maluri sau manevrează În susul și În latul râului Într-o romantică croazieră. Vasul se strecoară lin pe lângă maluri Înverzite, și doar clipocitul apei vălurite zumzăie ușor, ritmat ca un ceasornic, sub bolta cerească luminată cu steluțe asemenea feștilelor de la balurile Împărătești, În așteptarea palidei Doamne a Nopții ce-și căuta, Încă, rochia imaculată cu care să-și vrăjească dansatorii visători de tărâmuri onirice... Feeria policromă de pe fațadele grandioaselor clădiri victoriene, alături de grațioasele siluetele ale turnurilor din metal și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o glorificare a trecutului, ci transformarea lui în jucărie. Totul e redus la ideea de circ absurd, mumificat parcă, în care singura urmă de viață o dă sugestia galopului. Totul se uniformizează, trecutul își pierde contururile, "manechine de ceară cu feștile de-a lungul/ turnate toate într-un singur tipar". Reducerea la același tipar sugerează tocmai împietrirea în memorie, imposibilitatea de recuperare a trecutului și refacerea lui, prin falsificare. Totul e din ceară, materie modelabilă în funcție de dorințele, de viziunea autorului spectacolului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
între care legătura se face printr-un vers izolat, "Trecură ani, trecură veacuri", reflectând obsesia timpului care trece, cele două strofe au imagini așezate în oglindă, prin reluarea unor expresii, modificate sau nu: "manechine de ceară" - "grămezi de ceară", "cu feștile de-a lungul" - "cu feștile aprinse", "Cavalerul de Carne, Cavalerul Schelet" - "Cavalerul Auster" și laitmotivul "mergând numai în trap"), dincolo de unele recurențe, aduce câteva elemente de noutate, care dau, de fapt, sensul textului. Elementele de recurență amintite creează impresia de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
printr-un vers izolat, "Trecură ani, trecură veacuri", reflectând obsesia timpului care trece, cele două strofe au imagini așezate în oglindă, prin reluarea unor expresii, modificate sau nu: "manechine de ceară" - "grămezi de ceară", "cu feștile de-a lungul" - "cu feștile aprinse", "Cavalerul de Carne, Cavalerul Schelet" - "Cavalerul Auster" și laitmotivul "mergând numai în trap"), dincolo de unele recurențe, aduce câteva elemente de noutate, care dau, de fapt, sensul textului. Elementele de recurență amintite creează impresia de spațiu care nu se poate
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și acelea descrise de Vasile Pârvan în Getica. Locuitorii se îngrijeau în special de trei articole: chibrituri, gaz si sare. Într-un timp, în lipsă de gaz, am folosit strămoșescul opaiț. Vai! Ce impresie a făcut asupra germanilor opaițul, cu feștila aceea înmuiată în grăsime, producând un fum înecăcios. Dar la Cojocaru, după un contact îndelungat, germanii și-au schimbat părerea despre populația de acolo. Oamenii se bucurau de sănătate fizică si morală. Fără cultură, dar cu inteligență spontană, sobri, prietenoși
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a dat danie pe țiganca Ioana . La data căsătoriei Alexandru Râșcanu era „crucer” (clucer). C. Gândul a fost căsătorit În două rânduri, odată cu Maria Pascal, fata de casă a Ecaterinei Mavrocordat Vodă, Împreună având o fiică Catrina, măritată cu Ștefan Feștilă, și a doua oară a fost căsătorit cu Maria, fiica lui C. Nastasă vist. de casa vornicului Roset, Împreună o au pe Ruxanda-Casandra. Alexandru T. Râșcanul, treti logofăt, este pomenit În sama Moldovei din 1763 la scăderile sfertului de iunie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]