12,672 matches
-
în rugăciune. Există, prin urmare, poeți mai mult sau mai puțin religioși, unii care au realizat o comuniune cu divinul, ajungând până la o anumită treaptă, alții care au eșuat, alții care își întrețin voit o stare de scepticism sau o febră de căutare permanentă. În Rondelul ajungerii la cer, Al. Macedonski nu crede într-o astfel de gradualitate a străduinței și a transfigurării: " În cer s-ajunge dintr-un salt,/ Sau nu s-ajunge-n veci de veci.../ Te-aruncă-n el un cântec-nalt
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
John Keats, Egon Schiele, James Dean, Gaudier-Brezka... Nu au avut timp, îmi spunea Carlos, să fie altceva decît ei înșiși. O dată i-am vorbit despre unchiul său dispărut, Carlos Fuentes Boettiger, fratele tatălui meu, mort la douăzeci și unu de ani de febră tifoidă, pe cînd își începea studiile în México. Asemenea lui Carlos-fiul meu, Carlos-unchiul a început să scrie devreme și a editat în Jalapa, Veracruz, o revistă literară care s-a bucurat de sprijinul poetului Salvador Díaz Mirón. Există o stranie
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
ca lângă rețete să pună și câțiva gologani. Avea flerul de a diagnostica pacientul din ochi, din gesturi, fără să greșească. Odată, la un consult cu medici de renume, stătea umil lângă perete, ascultându-l pe profesorul Urlățeanu: - Fata are febră tifoidă. Nu vă speriați că temperatura-i mare; înveliți-o întruna în cearșafuri reci și primeniți-le mereu. - Coană Profiră... Fata n-are febră tifoidă. Lăsați cearșafurile, c-o-mbolnăviți mai rău. Pe cine să creadă coana Profira? Pe Benglas
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
consult cu medici de renume, stătea umil lângă perete, ascultându-l pe profesorul Urlățeanu: - Fata are febră tifoidă. Nu vă speriați că temperatura-i mare; înveliți-o întruna în cearșafuri reci și primeniți-le mereu. - Coană Profiră... Fata n-are febră tifoidă. Lăsați cearșafurile, c-o-mbolnăviți mai rău. Pe cine să creadă coana Profira? Pe Benglas sau pe un ditamai profesor? A mers pe mâna magistrului, iar Lenuța, soră-mea, a făcut o dublă pneumonie și s-a curățat. Nu
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
la care dau naștere răspunde, într-o anumită măsură, unei porniri a sufletului, prin durată și intransigență, ele îi impun o încercare ce, în timpul acediei, este, fără îndoială, cea mai grea pătimire. Se adaugă alte încercări: foamea, somnul, abstinența totală, febra, oboseala, povara mâhnirilor de tot felul, crescute neîncetat. Trebuie să ne înfrânăm simțurile și propria voință pentru a ajunge la această goliciune, la această nevoință, condiție a unei mai profunde simțiri nefirești, sub lucrarea Sfântului Duh. Există chiar și o
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
esență realității privind-o prin prisma politicului. Jaffe nu-și cere scuze pentru modul frânc în care critica nu doar societatea americană pentru felul în care își îngroapă clasele mărginașe în uitare, dar și Europa și întreaga lume cuprinsă în febra globalizării. Jaffe încă mai crede în revoluție și în puterea scriitorului de a influența cursul istoriei. De aceea alege transgresiunea, deviația, invizibilul devenit vizibil într-un gest de opoziție absurdă. În Revoiutionary Brain, pare obsedat de liste, scoțând în evidență
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
știe de zbuciumul lumii de afară, de agitația continuă ce cuprinde orașul în toiul amiezii. Ele stau și se lăfăie o zi întreagă în mirajul zilei. Afară oamenii fac valuri- valuri de vorbe împărțite în stânga și în dreapta, într-o continuă febră cotidiană acaparatoare de nervi și de timp. Un vechi ceas cu cuc zace atârnat pe perete. Acela nu mai merge de mult timp. L-a adus aici proprietarul, dar nu au mai avut ce-i face. E exemplarul faimos al
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
diverse se asociază cu durerile musculare la nivelul membrelor: digestive - gastric, pancreatic și colonic pulmonar endocrine - ovarian, col uterin PMR-ul nu se asociază cu neoplazii. 4. Infecțiile cronice se asociază cu mialgii: în endocardita bacteriană pacienții au hemoculturi pozitive, febră și mialgii. 5. Fibromialgia se caracterizează prin prezența punctelor sensibile miofasciale. La acești pacienți, testele de laborator sunt normale, dar aceștia au modificări la nivelul electroencefalogramei (EEG). Puncte bilaterale Localizare anatomică Cervical inferior De la spațiul 5 la spațiul 7 intertransvers
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
bolile cardiovasculare, anul acesta Ziua Mondiala a Sănătații aduce în vizor bolile infecțioase cu transmitere prin vectori (țânțarii, muștele, capușele, puricii, etc.), sub sloganul „Mușcătura mică, amenințarea mare” Aproximativ jumătate din populația globului este expusă riscului de infectare cu malarie, febra dengue, febra galbenă, borrelioza și leishmanioză. MEDIAFAX 10 sfaturi de Ziua Mondială a Sănătății Renunțarea la fumat, prevenirea cancerului, a bolilor infecțioase și diabetului zaharat, menținerea stării de sănătate fizică și mintală, precum și participarea la viața socială sunt recomandările pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94043_a_95335]
-
anul acesta Ziua Mondiala a Sănătații aduce în vizor bolile infecțioase cu transmitere prin vectori (țânțarii, muștele, capușele, puricii, etc.), sub sloganul „Mușcătura mică, amenințarea mare” Aproximativ jumătate din populația globului este expusă riscului de infectare cu malarie, febra dengue, febra galbenă, borrelioza și leishmanioză. MEDIAFAX 10 sfaturi de Ziua Mondială a Sănătății Renunțarea la fumat, prevenirea cancerului, a bolilor infecțioase și diabetului zaharat, menținerea stării de sănătate fizică și mintală, precum și participarea la viața socială sunt recomandările pentru a avea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94043_a_95335]
-
coboară în adîncimi; dar nici romanul, proza literară nu poate face asta. Visul poate face asta, și poezia. Jurnalul e însă mai valabil decît romanul. Paris, 10 August 1939. întors de la țară, revin într-un Paris plin de așteptare și febră. Presentimentul războiului. Agonia. Europei? Elitele presimt moartea. Mă-ntorc în București, curînd. Va fi, cred, nevoie să fiu acolo. Problemele mele personale îmi par a fi, deodată, de-o intolerabilă meschinărie. Știam, știam întotdeauna că realitatea esențială este aceea a
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
silă de neputințele mele - și încă mă răzvrătesc, și încă mă mai cred piezișă dresajului Tău...! Nu știu, nu am chef să mă pocăesc, nu sunt "pe linie" nici a Ta - cum nu am fost nici pe linie ideologică-partinică..." (din Febra negației, 1990-1996) * ian. 1984 ("Nu-mi cereți să mai cînt...") "Anul 1984; am intrat în cel de al 50-lea an, poetă "păcătoasă, neglorioasă, visând aiurea, pe fond muzical de orgă și al zbaterii pulsului, extrasistolelor..." 14 febr. 1984 "Mă
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
alege. Și vreau să fiu tînăr, să fiu nou, să fiu trist, să ard. (Mă îngrozesc de mine însumi. Un singur om, ea, mă poate apăra de mine însumi). Să fiu salvat? Ce merită să fie salvat în mine? Chemările, febrele, frămîntările astea, mă justifică oare?... De fapt, îmi dau seama, pun toate lucrurile astea, greșit, pe planul sentimentalului. Afectivitatea asta e planul care cade. Are să domine lumea, o ordine intelectuală, de știință și luciditate. Eu n-o ajung. Cad, împreună cu
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
mai puține mijloace. Nu interesează fiecare caz și om în parte. André Gide mă reprezintă, odată cu el însuși, și pe mine, și pe domnul lucid X, și pe timidul Z ș.a.m.d. Noi, cu viețile și experiențele noastre, cu febrele și amărăciunile noastre devenim inutili în expresia literară. E unul care ne cuprinde pe toți. Ce rost ar mai avea, să-l repetăm?... Mă necăjește faptul că, din ce în ce precizîndu-mă, mă dovedesc a fi un întîrziat. Nu sunt
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
mierii în ether. Lacrimă, 3 Ceață plumb tăcere terțiară cerul ochiului mi l-au închis și imaginea verginei mis ecbatana ocna calcă iară. Pleoapele/ tavernă și tenebră/ țin distanța morții pe radar putrezit își plânge solidar palid iris pietrele în febră. Plăgile se-nchipuie meninge pagini vechi � mironosițe-n somn filtrând mirul Fiului de Domn râvna smirnei arse candeli stinge. Cubul schivnic își divide prisme câmp de energie însumând iezerii secați la timp secund încrestate crinele seisme. Muzica nevăzului rămâne din
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
clipă Răstignitul preaBlândul Mire Miel. Pe unde rosteai ruga e gol de turle-acum întorși în sine magii le pipăie prin fum îndreaptă trista cruce spre sânii grei pe rând până le simți sudoarea de smirnă rourând pe fața mea în febră. Cu plânsul meu ridic îmi sprijin ochi și tâmplă în ghimpe/spine/spic, cu mâinile tăcerii mă ții de subțiori și mâinile sunt aripi cu pași pierduți mă zbori deasupra pătimirii. Tăciuni vrăjiți ne țin înveșnicind durerea polenul plânge-n
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
acel ceva teribil ce nu e realitate pentru că e mai mult decât realitatea ce nu e vis ci trezire învăluind lucid ochii mei sutiene funebre verzi verzi de primăvară ce sâni de fecioară stâncoși noaptea preaplini degetelor morții grei de febră se lasă sfâșiați sfărâmați surâși în spume (1972, Cluj, pe zidul ce desparte Calea Turzii de Cimitirul Házsongárd) căderea în film la prima vedere pare o nimica toată la a doua parcă ar fi o adâncire în ceva deja de
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
întreagă mereu altfel stânca din vis încet o rășină pe scoarța prunului ursuz curcubeu cum sângele ursului în hibernare încet ca o ștergere de contururi în bogata ninsoare vocea aceea tremura încet se târa leoarcă de sărut în liniștea de febră vocea ploua peste tot imaculare de nu se auzea nimic așa cum la tropice nu vedeai stropi nu auzeai răpăit și brusc erai ud statut de realitate îmbinare născută dintr-un viciu de asociere cum savantul nu prin formule ci din
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
prea creștea, era extrem de delicat și mofturos. A fost consultat de veterinarul Mihăiescu! S-a prezentat fredonînd o arie celebră, l-a prins de ceafă, i-a băgat un termometru în fund, l-a scos, l-a privit: nu are febră. După ce l-a mai pipăit, a zis grav: "Are o oarecare întîrziere în dezvoltarea coițelor. Să-i facem niște extras de splină! Ei bine, după vreo două injecții cu extract de splină, Scămoșilă, deși nu și-a mărit vizibil coițele
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
zaharu-n ploae... Umbla prentre cotloanele rîioase ale Capitalei. Un soare nemernic îl hăituia trîndav, arzîndu-l cu un cer otrăvit; fără strop de nor au îndoială. Se opri locului. Disperarea îi fredona gingaș pe tîmplă. Vru să se năruie. Să termine. Febra instiga la omor autist. Undeva sus, pe deasupra unei cornișe, un fîlfîit de aripi se deplasă greu iar țpătul ascuțt al mesagerului sfîșie în rana amiezii trezindu-l. În mijlocul unei cetăț de nisipuri, un pescăruș îl găsise. Răvaș unduitor, cu iz
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
la ele, nu la autori! La viața lor!! Ce chiloți o fi purtînd Nastasia Filippovna? Oare între Vera, fiica lui Lebedev, și Mîșkin, n-a existat nimic? Sînt indicii, stimate domn, sînt indicii! Ippolit se branla? Tot ce-i posibil, febra mică a tuberculoșilor dă o stare continuă de excitație și el, săracul, se pare c-a murit virgin, cu gîndul între cracii Aglaei! Ce s-o fi întîmplat, exact, între Rogojin și Nastasia Filippovna, înainte ca acesta s-o penetreze
Turgheniev iubea-n secret mamela! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14056_a_15381]
-
Ioana Pârvulescu Bibliografie particulară - 4 fișe de lectură la un jurnal de Mircea Horia Simionescu I. M.H. Simionescu, Febra. Pe 408 pagini care se parcurg destul de anevoios, se fac însemnări din (aproximativ) un deceniu de viață: 1963-1971. Jurnalul începe cu o febră de 38 de grade a diaristului și se încheie, simetric, tot la temperatură ridicată, cu tezele din
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
Pârvulescu Bibliografie particulară - 4 fișe de lectură la un jurnal de Mircea Horia Simionescu I. M.H. Simionescu, Febra. Pe 408 pagini care se parcurg destul de anevoios, se fac însemnări din (aproximativ) un deceniu de viață: 1963-1971. Jurnalul începe cu o febră de 38 de grade a diaristului și se încheie, simetric, tot la temperatură ridicată, cu tezele din iulie. Posibil ca titlul să facă aluzie la o stare febrilă a autorului în toți acești ani, dar sensul rămîne imprecis, greu de
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
are nevoie și pe care i-l înapoiază lui MHS după cîțiva ani. Cartea merită citită măcar pentru a observa prejudecățile unei mari categorii de scriitori la adresa criticilor literari. (Editura Vitruviu, București, 1988). II. M.H. Simionescu, File de jurnal 1963-1971 ( Febra). Partea cea mai interesantă din jurnalul lui Mircea Horia Simionescu, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai așa numitei “școli de la Tîrgoviște”, care îi mai numără în rîndurile ei și pe Radu Petrescu, autorul formidabilului roman Matei Iliescu, pe
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
știe, îl are autor chiar pe... Mircea Horia Simionescu! Jurnalul oferă o lectură delectabilă și se citește dintr-o suflare. Așa cum autorul ne-a obișnuit încă de la debutul lui, pe cît de întîrziat, pe atît de formidabil. III. M.H. Simionescu, Febra, jurnal. Cei 9 ani radiografiați în acest jurnal: 1963, 1964, 1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970 și 1971 au o valoare documentară ieșită din comun. Abandonînd facultatea, autorul a lucrat în anii ’50 la principalul cotidian politic al vremii, Scînteia
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]