3,956 matches
-
fi împărțite celor săraci. În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniță și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală pe față în zorii zilei de Paști, ca să fie frumoase tot anul și feciorii să alerge la ele așa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică. În zona Câmpulung Moldovenesc, în zorii zilei de duminică, credincioșii ies în curtea bisericii, se așază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
kg de făină). Fiecare gospodar se străduiește să pregătească o astfel de delicatesă, care este și simbol al belșugului. În Țara Moților, în noaptea de Paști se ia toaca de la biserică și se duce în cimitir, unde este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, și a fost furată, sunt pedepsiți ca a doua zi să dea un ospăț, adică mâncăruri și băuturi din care se înfruptă atât „hoții“, cât și „păgubașii“. Dacă aceia care au încercat să
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
pe Iisus, este cel al aprinderii focului ritual, cu variante ce diferă de la zonă la zonă. În Ardeal, de exemplu, focul ritual se numește Alimori și constă dintr-un snop de paie prins într-o furcă din lemn. Cete de feciori și bărbați se adună și dau foc snopului, apoi unul dintre ei îl învârte cu putere, ceea ce este, de bună seamă, un gest magic de purificare a spațiului înconjurător, dar și o contribuție la energizarea tânărului zeu al primăverii, care
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
focul purifică locul, alungă bolile și îi dă omului sănătate peste an. Cei mai mici și mai timizi se mulțumesc să înconjoare focul în fugă, realizând un fel de roată a norocului, ca o horă de pitici. La rândul lor, feciorii și bărbații din Banat se adună în margine de sat și fac focuri mari, din lodve de lemn, pe marginea cărora cinstesc vin ori tărie și spun povești cu teme religioase, în special legate de răstignirea, moartea și Învierea lui
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
Artă Timiș, la Coșevița, marți, 29 iunie, de la ora 10, se va desfășura manifestarea tradițională „Sărbătoarea Junilor“. Spectacolul începe cu un ceremonial religios. De la ora 16, nu înainte de binecuvântarea perechilor ce intră în joc, va avea loc Hora Populară a Feciorilor, moment urmat de un recital al Ansamblului „Bujorul“, de la ora 17. Intrarea este gratuită. ( S. P.) Diplome și premii Duminică, 27 iunie, de la ora 12, la Biserica ortodoxă sârbă din Piața Unirii din Timișoara se vor acorda diplome de Sf.
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
și credincioși, iar dacă în Ajun plouă, oamenii trebuie să-i ceară lui Iisus iertare. Tot în popor se spune că fetele de măritat nu vor avea ursită bună dacă în seara de Crăciun nu deschid porțile pentru colindători, iar feciorii nu vor avea parte de neveste bune și frumoase dacă nu vor pune la geamurile fetelor crenguțe de brad (obicei din Bucovina). În Maramureș există obiceiul ca feciorii să se mascheze când umblă cu colindatul. Ei își aleg câte-o
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
bună dacă în seara de Crăciun nu deschid porțile pentru colindători, iar feciorii nu vor avea parte de neveste bune și frumoase dacă nu vor pune la geamurile fetelor crenguțe de brad (obicei din Bucovina). În Maramureș există obiceiul ca feciorii să se mascheze când umblă cu colindatul. Ei își aleg câte-o fată din sat și o pun să ghicească cine se ascunde sub mască. Dacă fata ghicește, primește un dar (un șirag de mărgele, o basma sau un inel
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
merge toți la biserică. V. RUBANSCHI Ursitele din noaptea de Crăciun Tradiția spune că în seara de Ajun se leagă ursitele. În anumite zone ale țării (în special în Bucovina, Maramureș, parte din Banat etc.), s-a păstrat obiceiul ca feciorii de însurat să se adune în cete pentru a porni apoi la colindat. Se dă cu banul pentru a se decide care este primul fecior din ceată care va fi condus de ortacii lui la casa iubitei. După ce a fost
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
țării (în special în Bucovina, Maramureș, parte din Banat etc.), s-a păstrat obiceiul ca feciorii de însurat să se adune în cete pentru a porni apoi la colindat. Se dă cu banul pentru a se decide care este primul fecior din ceată care va fi condus de ortacii lui la casa iubitei. După ce a fost ales „căpitanul”, toți se îndreaptă spre casa respectivă. Aici, după colindat, „căpitanul” rămâne la masa de sărbătoare, iar ceilalți pleacă la aleasa următorului fecior ales
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
primul fecior din ceată care va fi condus de ortacii lui la casa iubitei. După ce a fost ales „căpitanul”, toți se îndreaptă spre casa respectivă. Aici, după colindat, „căpitanul” rămâne la masa de sărbătoare, iar ceilalți pleacă la aleasa următorului fecior ales cu banul, iar acesta, la rândul lui, bate palma cu prietenii săi și rămâne la masa iubitei lui. Tot așa, până când ceata se destramă. În timp ce stau la masa de Crăciun cu părinții fetelor, feciorii care au de gând să
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
ceilalți pleacă la aleasa următorului fecior ales cu banul, iar acesta, la rândul lui, bate palma cu prietenii săi și rămâne la masa iubitei lui. Tot așa, până când ceata se destramă. În timp ce stau la masa de Crăciun cu părinții fetelor, feciorii care au de gând să se căsătorească cer mâna viitoarei mirese. Dacă totul este pe placul ambelor părți, în aceeași noapte se petrece și logodna. A doua zi, tinerii logodnici se duc la casa viitorului ginerică, unde primesc binecuvântarea părinților
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
cu Manea (sînt amîndoi, boieri din ținuturi diferite), ospătîndu-l din plosca cu vin, acela, hain, în timp ce bea cu stînga, cu dreapta scoate paloșul și-l lovește pe Toma "unde-i greu voinicului", apoi fuge mișelește. Toma, rănit greu, exclama: "Alelei fecior de lele!/ Cum răpiși zilele mele!/ De te-aș prinde-n mîna mea,/ Zile tu n-ai mai avea!". Își încinge rană, se urcă pe murgul sau și îl îndeamnă să-l ajungă pe ticălosul Manea. "Manea-n laturi tot
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
ba chiar ajungînd, acolo, stareț. Apoi renunța la stăreție, trăind ca simplu călugăr pînă la 90 de ani. Morală se deslușește de la sine. Românul Sfîntul, scris în 1942, se integrează perfect cărții, făcînd aproape corp comun cu precedentă nuvelă. Crăciun, fecior de țăran, e, de fapt, de toți considerat un maniac religios, vestind tuturor că Dumnezeu i s-a arătat pentru a împărtăși, inclusiv vlădicilor în ale preoției, că trebuie să se reconcilieze cu Dumnezeu, devenind buni cu aproapele și toleranți
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
Sigur că, în sine, un astfel de argument sună penibil - pentru că lumea e plină de bătrâni înțelepți și capabili de fapte mari. E suficient să faci însă bilanțul guvernărilor girate de Ion Diaconescu, Gabriel Tepelea, Ionescu-Galbeni, Lupu, Dejeu și alți feciori vânjoși pentru a percepe întregul ridicol al farsei pe care ne e dat s-o trăim. Dl Constantinescu, înspăimântat de căderea dramatică a C.D.-ului, încearcă să se delimiteze ferm de politică dezastruoasă girata de coaliție. O face însă tot
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
numeroase sînt însă expresiile sinonime dintre care cele mai frecvente sînt a lăsa și a părăsi viața. Urmează (boala) în pămînt m-o băgat, (moartea) m-o pus aici la hodină, m-a pus în mormînt, am venit sub glie, (feciorii) s-o dus în lut, mi-a ieșit moartea în față, (moartea) m-a scos din lume-afară etc., fără a trece cu vederea peste o serie de formulări poetice: Săraca a mea viață/ Cum s-a topit ca o gheață
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
imagistice interesante, care, fie că n-au fost date pe post, fie că "s-au voalat". Cu un an înainte doar, în 1990, individul îngîmfat se avusese bine cu simpaticul în plover, premierul de pe-atunci, dl. Petre Român, răsfățatul, feciorul trufaș al internaționalei a treia, ceea ce mi-a adus repede în gînd zicală: Ce naște din pisică, șoareci mănîncă. Văzîndu-l eu pe Cosma mergînd între ai lui prin capitala, l-am auzit zicîndu-le ălora, clar de tot: "...și să-l
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
lui și se tot pregătește să meargă la un botez. Daniel Beșleaga (vărul lui Lenglumé), profitor cu o șmecherie tembela și o pasionalitate grăbita, intră în mod firesc în baletul din salon. Ovidiu Crișan (Justin, servitorul lui Lenglumé) este un fecior "stupid", cum ar zice Caragiale, dar devotat, sporind, în felul său, cantitatea de mecanic opusă viului. O discuție specială ar merita prezența lui Claudiu Bleonț (Lenglumé, rentier) în această distribuție. Energia să creatoare ridică tonusul spectacolului, dar excesul de interpretare
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
a păstrat doar semnificația festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Dacă este frig, se pregătește o cruce de gheață, pentru a marca locul slujbei și la sfârșit preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar feciorii satului se aruncă să o scoată, chiar dacă este ger. Se crede că în ziua această toate apele pământului sunt sfințite; de aceea femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile până la sfârșitul praznicului. De Boboteaza se crede se crede că
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
străini. Astăzi, Yedicule este cel mai mare muzeu în aer liber din Istanbul și găzduiește concerte în timpul verii. Despre martiriul Brâncovenilor stă martoră o placă memorială de pe zidurile închisorii: CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. „În memoria domnitorului Constantin Brâncoveanu și a celor patru feciori ai săi, care au fost întemnițați la închisoarea Yedicule la începutul secolulul al XVIII-lea, departe de scumpa lor patrie. Și întru statornica amintire a istoriei comune a popoarelor român și turc". Martiriul brâncovenilor CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. La 15 August 1714
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
mor. Pământul țării mele l-am umplut cu biserici creștinești și, acum, la bătrânețe, să mă închin în geamiile voastre turcești? Nu, Împărate! Moșia mi-am apărat, credința mi-am păzit. În credința mea vreau să închid ochii, eu și feciorii mei". Apoi și-a încurajat copiii: "Fiilor, aveți curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, să nu le pierdem și pe ele, ci să le aducem curate în fața Mântuitorului nostru
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
Energetică din Moscova (1950-1953). Cu toate că amîndoi erau de profesie... revoluționari. Cîtă vreme a urmat liceul, în București, la "Spiru Haret", băiatul din Oltenița s-a străduit din răsputeri să țină pasul cu colegii săi, progenituri burgheze și mic-burgheze, el fiind fecior de cominternist - autentic "revoluționar" - mecanic de locomotivă asasinat prin împușcare, pare-se, chiar la locul de muncă, de către anumite servicii speciale, deoarece știa mai mult decît se cuvenea să știe, apropo de mișcare și "jocurile intestine" desfășurate la hotelul moscovit
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
ai, în fine, un lucru mult dorit, dar care, printr-un renghi al realității, lucrul respectiv capătă o altă înfățișare decît ce rîvniseși; un cal de dric, de pildă, în acest caz, în loc de calul de nuntă nărăvaș dorit, călărit de feciori cu bărbăția, cu vitalitatea viitoarei căsnicii... Cel mai îngrozitor lucru, remarcă M., este să faci față, decent, succesului. În timpul războiului, G. se duce la gară, la Iași, să ia trenul spre București. Pe peronul pustiu, sub tălpi, ceva elastic, așa
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
cei doi tineri în doi fulgi de zăpadă. Când îi căutară, fiindcă nu mai se dădeau văzuți, ia-i de unde nu-s... Atunci, mama Ka, plângând și sfâșiindu-și veșmintele de blană, începu să umble încoace și încolo, întrebând de feciorul și de mireasa feciorului ei. Abia când ajunse înapoi, în Laponia, vraciul laponilor, care era un om înțelept, după ce cercetă semnele văzduhului, o înștiință pe mama Ka, prea buna, că cei doi fuseseră preschimbați de vraciul cel rău, din Alaska
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
doi fulgi de zăpadă. Când îi căutară, fiindcă nu mai se dădeau văzuți, ia-i de unde nu-s... Atunci, mama Ka, plângând și sfâșiindu-și veșmintele de blană, începu să umble încoace și încolo, întrebând de feciorul și de mireasa feciorului ei. Abia când ajunse înapoi, în Laponia, vraciul laponilor, care era un om înțelept, după ce cercetă semnele văzduhului, o înștiință pe mama Ka, prea buna, că cei doi fuseseră preschimbați de vraciul cel rău, din Alaska, în doi fulgi de
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
Mama Ka îi spuse, văitându-se, doctoriței Asklepia, toată tărășenia. Măcar că era o albă, această doctoriță credea în obiceiurile neamului lor eschimos, ceea ce o făcu să se mai liniștească și să nădăjduiască, sărmana, că își va revedea într-o zi feciorul și pe mireasa lui tânără și iubitoare. Doctorița Asklepia făcu ce făcu, se interesă pe la vracii lor mai mari din America, aflând că Ugu și Eeee, preschimbați în doi fulgi de zăpadă de vrăjitorul cel rău, ajunseseră amândoi... unde credeți
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]