134 matches
-
OBSTETRICĂ 1. Introducere în obstetrică și ginecologie. Obiectul, istoricul și evoluția disciplinei. Locul obstetricii și ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație cu alte discipline 2. Noțiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul și ovulul. Maturația gameților, ovulația 3. Fecundația. Migrația și nidația 4. Dezvoltarea morfofuncțională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulația fetală. 5. Malformațiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigații radiologice și ecografie în obstetrică. 6. Sarcina la termen. Anexele fetale 7. Modificările morfo-funcționale ale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
OBSTETRICĂ 1. Introducere în obstetrică și ginecologie. Obiectul, istoricul și evoluția disciplinei. Locul obstetricii și ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație cu alte discipline 2. Noțiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul și ovulul. Maturația gameților, ovulația 3. Fecundația. Migrația și nidația 4. Dezvoltarea morfofuncțională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulația fetală. 5. Malformațiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigații radiologice și ecografie în obstetrică. 6. Sarcina la termen. Anexele fetale. 7. Modificările morfo-funcționale ale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
OBSTETRICĂ 1. Introducere în obstetrică și ginecologie. Obiectul, istoricul și evoluția disciplinei. Locul obstetricii și ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație cu alte discipline 2. Noțiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul și ovulul. Maturația gameților, ovulația 3. Fecundația. Migrația și nidația 4. Dezvoltarea morfofuncțională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulația fetală. 5. Malformațiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigații radiologice și ecografie în obstetrică. 6. Sarcina la termen. Anexele fetale 7. Modificările morfo-funcționale ale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
Articolul 7 În certificatul privind embrionii proveniți de la porcine reproducătoare hibride se menționează următoarele date: - toate datele actualizate care figurează la art. 1, referitoare la femela donatoare și vierul donator, - informații care să permită identificarea embrionului, a datei inseminării sau fecundației, numele și adresa organismului de prelevare, precum și numele și adresa destinatarului. Dacă pe paietă sunt mai mulți embrioni, se va indica în mod clar acest lucru. În plus, toți embrionii respectivi trebuie să aibă aceeași filiație. Articolul 8 Datele prevăzute
jrc1406as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86547_a_87334]
-
și patologice) Evaluarea capacităților antimicrobiene și imunomodulatoare ale unor extracte vegetale Examene microbiologice în scop de diagnostic și instituire a terapiei adecvate. Examene imunologice pentru diagnostic și caracterizarea profilului imunofiziologic/imunopatologic Examenul macroscopic și microscopic, diluarea și conservarea materialului seminal. Fecundația in vitro a ovocitelor din ovare provenite de la animale abatorizate sau obținute prin puncție ecoghidată. Crioconservarea embrionilor animali Identificarea falsurilor din alimente de origine animală prin tehnici moleculare Inițierea de linii celulare stem embrionare murine și celule stem adulte. Caracterizarea
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
și patologice) Evaluarea capacităților antimicrobiene și imunomodulatoare ale unor extracte vegetale Examene microbiologice în scop de diagnostic și instituire a terapiei adecvate. Examene imunologice pentru diagnostic și caracterizarea profilului imunofiziologic/imunopatologic Examenul macroscopic și microscopic, diluarea și conservarea materialului seminal. Fecundația in vitro a ovocitelor din ovare provenite de la animale abatorizate sau obținute prin puncție ecoghidată. Crioconservarea embrionilor animali Identificarea falsurilor din alimente de origine animală prin tehnici moleculare Inițierea de linii celulare stem embrionare murine și celule stem adulte. Caracterizarea
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
și are vezică biliară. Pancreasul endocrin este reprezentat prin insulele Langherhans. La peștii cartilaginoși, apar dinții, din solzii placoidali. Aceștia sunt slab diferențiați, fixați de maxilare și permanent schimbați. La pești, reproducerea are loc în mediul acvatic. Sunt animale unisexuate. Fecundația este în general externă, mai rar internă (la peștii cartilaginoși). Dezvoltarea oului în afara organismului parental se întâlnește la peștii ovipari. La speciile ovovivipare (rechini, crosopterigeni), dezvoltarea embrionară are loc în interiorul corpului (de exemplu, în gură). Speciile vivipare nasc pui care
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
ureea, care sunt eliminate din corp prin intermediul urinei, prin vezica urinară. Masculii au o pereche de testicule care produc spermatozoizi iar femelele au două ovare, care produc ovule. În timpul contactului sexual, un spermatozoid pătrunde într-un ovul, astfel realizându-se fecundația. Ovulul se divide în repetate rânduri, devine un zigot, apoi un embrion, apoi un fetus. Durata de gestație diferă de la specie la specie. Spre exemplu, rozătoarele au durata de gestație de 2-3 săptămâni, pe când la elefanți puiul stă în pântecul
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
organisme multicelulare, ca plantele și fungii, au celulele fixate din cauza pereților celulari, dezvoltându-se prin creștere progresivă. Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproducătoare specializate ce, prin meioză, produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se unesc în procesul numit fecundație pentru a forma zigotul (sau celula-ou), din care se va dezvolta un organism nou. Unele animale sunt capabile și de reproducere asexuată. Acest lucru poate avea loc prin "parthenogeneză", proces prin care se formează ouă fertile fără fecundație (împerechere), sau
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
procesul numit fecundație pentru a forma zigotul (sau celula-ou), din care se va dezvolta un organism nou. Unele animale sunt capabile și de reproducere asexuată. Acest lucru poate avea loc prin "parthenogeneză", proces prin care se formează ouă fertile fără fecundație (împerechere), sau, în unele cazuri, prin fragmentare, ca de exemplu la spongieri. O altă modalitate de înmulțire asexuată este înmugurirea întâlnită tot la animalele inferioare (spongieri, hidră). Zigotul începe să se dividă. Va rezulta un conglomerat de celule cu aspect
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată 2.Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare 3.Sistemul de reproducere uniparentală fară fertilizare. Această formă de reproducere este o reproducere sexuată. Ea implică participarea la actul reproducerii a doi genitori diferiți genetic și fecundație. Rezultă un descendent ce primește două fluxuri informaționale. Acest sistem este cea mai importantă sursă de variabilitate intraspeifică (care are loc în interiorul unei specii). Tipul este intâlnit la plantele inferioare și la cele superioare ce posedă flori unisexuate sau hermafrodite
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
formă de cristale. Astfel are loc prevenirea deshidratării. La nivelul prosomei excreția are loc prin nefrocite. În afară de acestea, o parte a substanțelor excretoare sunt utilizate la producerea firelor de mătase sau colorație. Păianjenii se reproduc sexual și sunt animale unisexuate, fecundația este internă. Dimorfismul sexual se manifestă prin colorație și dimensiuni. Masculii sunt mai mici și de culori mai variate. Organele genitale masculine sunt: 2 testicule, continuate de 2 spermiducte care se unesc și se deschid ventral pe opistosomă. La femele
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
mai spune popular "gușter". Mediul de viață este terestru, respectiv acvatic (secundar). În special se află în zone de la câmpii până în zona de munte (în locuri însorite). Culoarea ei este adaptată mediului. Se înmulțește prin ouă cu coaja calcaroasă, prin fecundație internă. Cele mai variate și răspândite specii de reptile care trăiesc în prezent sunt șopârlele. Se cunosc circa 3000 de specii, ce sunt grupate în 23 de familii. Pot trăi în orice mediu, majoritatea preferând zona intertropicală. Datorită iuțelii și
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
exclusă și polenizarea incrucișată, când polenul trece dintr-o floare într-alta, prin mijlocirea vântului, a insectelor, a apei și sub acțiunea omului. Fructul este o păstaie dehiscentă, cu 3-7 semințe globuloase, netede, de culoare galbenă, verzuie sau brună. După fecundație, din ovule se formează semințele. Integumentele ovulului se transformă în tegumentul seminței, din celula ou se dezvoltă embrionul, iar din celula secundară se formează endospermul, un țesut cu substanțe de rezervă, necesare pentru hrana embrionului. Forma semințelor la mazăre este
Mazăre () [Corola-website/Science/306679_a_308008]
-
Sexele, la petromizoni sunt separate, iar mixinele în tinerețe sunt hermafrodite. Produsele sexuale cad în cavitatea generală a corpului, de unde sunt eliminate prin conducte peritoneale scurte, care se deschid prin pori abdominali în sinusul urogenital. Masculii nu posedă organe copulatoare. Fecundația este externă și se petrece în apă. Dezvoltarea poate fi prin metamorfoză sau directă. Ostracodermii au apărut cu aproximativ 500 milioane ani în urmă în cambrianul superior din epoca paleozoică. Ei au trăit aproximativ 200 de milioane de ani până în
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
fie liberă, adică neînchisă în fruct ca la plantele încadrate în Încrengătura Pinophyta (ex: brad, pin, molid), fie închisă în fruct ca la plantele din Încrengătura Magnoliophyta (Angiospermatophyta), (vezi Regnum Plantae subcapitolul Clasificarea regnului). Sămânța provine din transformarea ovulului în urma fecundației. Plantele care produc sămânță în ciclul lor de dezvoltare ontogenetică sunt denumite "spermatofite". Forma seminței variază de la o plantă la alta și uneori poate constitui caracter de specificitate. Mărimea seminței depinde de specie, de factorii de mediu din timpul formării
Sămânță () [Corola-website/Science/303133_a_304462]
-
specie, de factorii de mediu din timpul formării, de agrotehnica aplicată și în special de numărul de semințe pe care le conține fructul. Sămânța este alcătuită din: embrion, endosperm și tegument seminal. Embrionul provine din diviziunea oului, ou care după fecundație se divide în două celule suprapuse. Din embrion, prin germinație, se poate dezvolta o nouă plantă, la germinare embrionul folosește amidonul din sămânță ca sursă de nutriție. Endospermul provine din diviziunea celulei triploide formate în urma fecundării nucleului secundar al sacului
Sămânță () [Corola-website/Science/303133_a_304462]
-
se deschid pe al patrulea și al cincilea articol. Păianjenii de mare au sexele separate, cu excepția unei singure specii hermafrodite. Atât femele, cât și masculii au câte o preche de ovare și, respectiv, testicule situați dorsal sau lateral față de intestin. Fecundația este externă. Ponta este purtată de mascul. De asemenea, el are grijă de juvenili. În rest, foarte puțin se cunoaște se împerecherea acestora. Larvă are un intestin orb, iar corpul constă dintr-un cap, chelifor, palpii și ovigerere. Restul prosomei
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei plăntuțe numită protal. Aceasta are organe sexuale bărbătești (anteridii) și femeiești (arhegoane). Prin fecundație, ele dau naștere celulei-ou. La rândul ei, aceasta dă naștere unei noi plăntuțe și atunci protalul va muri. Ciclul de dezvoltare este diferit prin generația sexuată (protalul) și asexuată (celula-ou) față de mușchi, deoarece generațiile sunt independente. Anual se dezvoltă frunze
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
ca tonic, avînd și proprietăți sedative și afrodisiace. Sunt plante exclusiv lemnoase (arbori și arbuști), cu frunze alteme, simple, întregi sau lobate, stipelate. Au flori unisexuate, mici, numeroase, așezate pe un ax comun, alcătuind inflorescențe amentiforme. Polenizarea este anemofilă, iar fecundația este mult mai tîrzie. Cuprinde trei familii: "Fagaceae", "Betulaceae", "Corylaceae". Încadrează 8 genuri, cu cca. 930 specii, răspîndite în ambele emisfere (cu excepția Americii de Sud tropicale și a Africii tropicale și de Sud). Sunt arbori monoici, cu frunze simple, alteme. Florile sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
întoarcere este primit cu mult fast la Viena de către actualul împărat Joseph II, ia la Pavia studenții îl salută la porțile orașului. Între anii 1777 și 1780 face studii aprofundate asupra reproducerii și reușește să efectueze pentru prima dată o fecundație artificială la broască. Într-o experiență de transplantare, reușește să implanteze capul unui melc pe corpul altuia. Rezultatele vor fi publicate în ""Dissertazioni di fisica animale e vegetale"" ("Dizertație de fizică animală și vegetală"). În 1788 vizitează vulcanul Vezuviu și
Lazzaro Spallanzani () [Corola-website/Science/299002_a_300331]
-
și-a localizat prada, broasca se întoarce spre ea, se năpustește asupra ei, și o prinde cu vârful limbii lipicioase. Insecta nu este mușcată sau mestecată, ci înghițită de vie. Reproducerea amfibiilor este sexuată și se petrece în mediul acvatic. Fecundația este externă. Din ouă ies larve branhiate denumite popular „mormoloci”. Aceștia au coadă și au respirație branhială. Dezvoltarea se face prin metamorfoza ou-mormoloc-adult.
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
un singur ovul erect (în realitate sunt 2 bracteole perechi, opuse; dintr-una se dezvoltă ovulul care este împins apical, iar din cealaltă arilul), dispus terminal la vârful axului, în interiorul ovulului se află un număr de 5-8 arhegoane, dar după fecundație se dezvoltă o singură oosferă devenind embrion cu două cotiledoane. Sămânța este înconjurată la bază de un aril roșu, în formă de cupă cărnoasă. Acesta servește la diseminarea mai ales prin păsări, care consumă învelișul cărnos. Tisa este o plantă
Taxus baccata () [Corola-website/Science/311958_a_313287]
-
larve (popular "omide") și se hrănesc de obicei cu frunze, mărindu-și într-un mod spectaculos dimensiunile. Omizile se acoperă apoi cu un strat protector, devin "pupe" și se metamorfozează, devenind fluturi adulți. La cea mai mare parte din pești, fecundația este externă și deci peștii nu nasc pui vii. Embrionii se dezvoltă în icre până când devin prea mari ca să mai încapă în ou. Atunci oul crapă și în cele din urmă se sparge, eliberând o formă primitivă a peștelui de
Naștere () [Corola-website/Science/312338_a_313667]