360 matches
-
Cal Troian nu cumva mort e Calul acolo unde este Cetatea fiind ea însăși mormântul lui de Cal [35] Și vaiete se-nalță și lumea se scufundă Cetatea este burta ce-și naște Calul său și după ce Calul cântând o fecundează ea-i devine mormântul predestinatul hău [36] Să răscolim cenușa să ne-aruncăm într-însa și din cer ploi cu spermă să pogorâm cântând poate asemeni unei Păsări Phoenix stranii se va vedea pe zare și Calul apărând [37] Și
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
unde trebuia să vorbească cu lucrurile ei și să crească cuvinte și să aibă viziuni.Cu ceilalți nu putea rezona întru totul,vorbea ca în pustiu,pentru că ea se afla totdeauna pe alt pământ și în alt rai.Raiul ei fecunda totul,el o îmbrățișa cu pieptul plin de cuvinte poetice.Îi mângâia pe cei cu sufletele necredinciose care se căiau în această lume care numai bună nu era,filtrându-le durerea prin durerea sa,pentru că nu avea inima împietrită.În
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
un triumf doar al minților lor bolnave, vrednice de plâns. Unii vor să intre și în genunchi, dar numai să intre pe poarta, și așa prea largă „a marilor văzduhuri”. Nu conștientizează că visul lor e sterp, că nu poate fecunda niciodată eternitatea. (Apare tânăra poetesă, recomandată criticului literar absolut de un amic de-al său ca amantă și ca viitoare candidată la „Cetatea Spiritului”). Tânăra poetesă: Domnilor colegi, (râde complice) mă încearcă exaltarea născută din închipuirile mele transfigurate creator, dar
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
o secundă Ca să-i pot face vieții în infinit o fundă În semn de renunțare de la vaga speranță Cînd viața mea atîrnă în ceruri ca o zdreanță Și-apoi, de ce m-aș teme ? Nimic nu-mi poate rupe Secunda următoare fecundă-n timp ce geme Și-n trupul meu pe cruce, perversă, ea irupe @UVERTURĂ SIMFONICĂ (Pentru Gabriela) 14 Februarie 2011 Franța tam, tam, tam, tam Dezacord armonic - viola Plîngînd cu un tremolo vaporos Vine furtuna, auzi-o cum mai tremură
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
avea un copil care suferea de hemofilie? Hemofilia era rezultatul că ei se culcau între ei ca să nu se rupă sângele albastru. Așa se va întâmpla: Le fonte de rase (sfârșitul rasei), fără să ai din partea creștinului informație care să fecundeze. Domnule eu, Dan Puric, nu pot să vă postez adevărul. Sunt doar un „puric” în fața lui Dumnezeu. Eu de asta mă întâlnesc cu oamenii, să discut, ca să aflu adevărul ca să articulez bine. Eu când am o parohie, vine și creștinul
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
activează dublura, originalul ei doarme un somn asemănător catalepsiei, ceea ce nu este cazul la cloni. O dispută clară între Dumnezeire și natură. Natura și-a permis de mult și în repetate rânduri un fel de clonări, în special a plantelor fecundate de albine, fluturi și alte gâze prin care sporii unei plante ajung pe pistilul altora,nu neapărat înrudite. Așa se explică multitudinea de specii existent. Clonarea făcută experimental de om la animale a fost precedată de experiențele încrucișării plantelor. Să
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
Articolele Autorului Iau de la capăt singurătatea crampoanele se-nfig în iubire ce are a face în mine dreptatea când tu mă destrami în neștire? apoi împletești fiecare secundă în care mai pot respira doar astmatic e ora durerii tot timpul fecundă în ea te mai simt fin ostatic ce ruptă ți-e inima și-n stâncă pitită câtă privire oțelești în simțiri! eu nu mă mai simt de tine mințită trădarea-ți omoară iubiri... Referință Bibliografică: Trădarea-ți omoară iubiri / Mihaela
TRĂDAREA-ȚI OMOARĂ IUBIRI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365893_a_367222]
-
azi-noapte cerul întreg este albastru, soarele a devenit roșietic, răspândește o lumină puternică. Gândul îmi fuge la mărturia unui călugăr tibetan: oamenii de la începutul vremurilor se înmulțeau cu ajutorul unei lumini ce emana din corpul bărbatului și pătrundea în matricea femeii, fecundând-o. Puterea luminii ! îmi zic. Lumina materială și lumina spirituală ... Dar să las gândurile și să mă bucur de ceea ce văd ! În fața casei, pe lângă tufele de lurex verzi, strălucesc grămezile rotunde de flori albe, intercalate cu cele de culoare galbenă
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
că lungimea brațelor întinse excede înălțimea corpului. Este aidoma orizontului, a peisajului decis de armonia proporțiilor și a ordinii macrocosmosului. După spusele lui Homer, Afrodita este fiica lui Zeus, dar Hesiod arată că acesta s-a născut din spuma mării fecundate de sexul lui Uranus, tăiat de Cronos. Pentru greci și pentru cultura europeană, aceasta este versiunea care s-a impus. Purtată de vânt, Afrodita ajunge în Cythera și apoi în Cipru, numele fiindu-i adesea întregit de cognomenul Cyterea sau
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
încețoșat de aburul dens al lenei și inapetenței cognitive - parcă dintr-un fel de arhivă a nebuloasei corticale, pe care n-o stăpânim și n-o conștientizăm (și-aici, n-ar prea fi vina noastră!) - țâșnesc, pentru a numi și fecunda (!) acțiunea cotidiană, noțiuni și terminologii stranii, absconse, nefolosite în vocabularul public curent și care fixează absurdul și inutilitatea. Pentru a orbecăi. Un fel de „joc în dodii” sau al „aflatului în treabă” care, la noi la români, o spunea botenarul
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
normă de acțiune, le dă credi¬nta, le insufla o nădejde, le împrumuta curaj și putere, ca să facă din această realitate cerească o realitate pământeasca. Mântuitorul ne-a adus o concepție nouă despre Dumnezeu, care s-a dovedit a fi fecunda pe teren social, adică concepția unui Dumnezeu care nu mai este individual, ci trei mic, adica-ne-a descoperit pe Dumnezeu că Tata și Fiu în iubirea negrăita a Duhului Sfânt. De aceea, legea fundamentală a împărăției divine, proclamata de
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
fi intrat într-o grevă silențioasa a reproducerii. Sa incep cu fecundația, acest miracol “științifico-fantastic”, al cărui rezultat suntem cu toții. Un singur spermatozoid din milioane, nu neapărat cel mai merituos, dar cel mai norocos cu siguranta, va ajunge la destinație fecundând unicul ovul, care în fiecare lună așteaptă răbdător, până în ultima clipă, marea întâlnire. O întâlnire de viață și de moarte. Fiecare vine cu câte 23 de cromozomi, adică cu exact jumătate din cât e nevoie ca din această întâlnire să
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]
-
i florile cad de niciunde suave Cînd se coc în adîncuri schelete de nave Obstacole vagi se înșiră-n amiază Cînd luna e pură și ne luminează S i trecem prin zile și nopți că eroii Strivi ți de amploarea fecunda a ploii Iar pas area zboară că un fulg de zăpadă C înd îngerii vin, bieți circari, să ne vadă ! Referință Bibliografica: PE STRĂZILE PAVATE CU FRUNZE / Cristina Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie
PE STRAZILE PAVATE CU FRUNZE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355182_a_356511]
-
scurge și el că cenușa Puneți mîna pe clanță, deschideți ușa O secundă, doar o secundă Înnodata pe cer că o funda Și v-ați și prăbușit într-o eternitate Stoarsa că lămîia în lapte Răsucită-n plăcerea divină Care fecundează florile-n grădină Ridicați într-o apoteoza Iluminata hilar de-o veioza Altfel, dacă e să fie, să fie Zidirea trăirii tot într-o reverie ! Se-aude-n depărtare cum cade o secundă jeudi 29 avril 2010 Se-aude-n depărtare cum cade o
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
alabastru. (...) aripile stâncilor curcubeic canta/ în grădini cu îngeri și harfe de aur, / ele-și acordează glasul intru sfânta/ taină, crescuta-n iubirea florilor de laur; (...) aripile stâncilor se aduna-n horă/ transformând aerul în cântec/și gunoiul homicid în fecunda flora,/ ele fac să lumineze Sfântul Prunc în pântec (din ciclul Reperaj)” „Pământ dintr-o expoziție” e o lectură incitantă și frecvent provocatoare, în care dialogul imagine-cuvant sărbătorește sincretismul definit cândva de clasici în formula uitată ut pictura poesis. Expoziția
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
de noapte Și florile cad de niciunde suave Cînd se coc în adîncuri schelete de nave Obstacole vagi se înșiră-n amiază Cînd luna e pură și ne luminează Și trecem prin zile și nopți că eroii Striviți de amploarea fecunda a ploii Iar pasărea zboară că un fulg de zăpadă Cînd îngerii vin, bieți circari, să ne vadă ! Citește mai mult PE STRĂZILE PAVATE CU FRUNZE USCATEPe străzile pavate cu frunze uscateVin îngerii și ne cîntă noapte de noapteși florile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
uscateVin îngerii și ne cîntă noapte de noapteși florile cad de niciunde suaveCînd se coc în adîncuri schelete de naveObstacole vagi se înșiră-n amiazăCînd luna e pură și ne lumineazăși trecem prin zile și nopți că eroiiStriviți de amploarea fecunda a ploiiIar pasărea zboară că un fulg de zăpadăCînd îngerii vin, bieți circari, să ne vadă !... XVII. SUB CERUL SĂTURAT DE ÎNGERI, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011. Sub cerul săturat de îngeri S-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
a ajuns să îl programeze nevasta la călărie, du-te și sparge lemne, du-te și ia cartofi, schimbă butelia, ia pîine, stop! Mancuse, treci la datorie ... da, garofița mea iubită, facem sport, ne agățăm de speranța că bondărelul va fecunda cu polen cupa plină de dorință a nevesticii, gata Mancuse, acuma fugi și cumpără ulei, dacă vrei să-ți mai gătesc astăzi ceva și, ține aproape, că vine iar curba peste cîteva ore ... da' ce sînt eu, muieri proaste ce
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
fi dat iar, cu sfioșenie, cu supunere, cu blîndețe, încă se mai simțea pătrunsă de tăișul lui de zeu, care o despicase în două și o umpluse de fericire, dar încet încet își revenea din plăcerea orgasmică asemenea unei flori fecundate de bîzîitul tandru al unui bondar vagabond, bărbatul o mai strîngea încă la pieptul lui puternic, îi simțea răsuflarea fierbinte în ceafă, o înnebunea încă dorința, s-a răsucit încet cu fața la el și, beată de iubire, a îngenunchiat și, ca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
ființei și trăirii. Eu și cu tine, ca o definiție A repetabilității ce devine o tradiție, Măi contemplam privind de sus din stâncă, A noastră existența efemera încă. Și suntem tot, chiar și pentru acea secundă În lumea plutitoare și fecunda, Ne-am împletit în poezie doar alinul, În simpla-ne-nfruntare cu destinul. Un paradis de gânduri sugerate, În universuri îmbinate, În care timpul, devenit iubire vie, Se numără în versuri și în poezie. Silvana Andrada Tcacenco- 10.02.2016
POEMA CITITORULUI MEU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342961_a_344290]
-
în: Ediția nr. 612 din 03 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mi-ai bătut în geam ca un clopot ce-și pierde secunda; buimaică m-am trezit căutând printre amintirile reci; am simțit cum se prelinge-n tot corpul roua, fecunda, și-aprinde scânteia-n cărbunii uitați ce-i credeam stinși pe veci. Se-nalță iar focul și-n dans se-mpletesc vise pentru rugul iubirii; la lumina lui voi picta anotimpul meu; voi alege culorile pure, ce dau străluciri clipei
SECUNDA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343749_a_345078]
-
azi-noapte cerul întreg este albastru, soarele a devenit roșietic, răspândește o lumină puternică. Gândul îmi fuge la mărturia unui călugăr tibetan: oamenii de la începutul vremurilor se înmulțeau cu ajutorul unei lumini ce emana din corpul bărbatului și pătrundea în matricea femeii, fecundând-o. Puterea luminii! îmi zic. Lumina materială și lumina spirituală... Dar să las gândurile și să mă bucur de ceea ce văd! În fața casei, pe lângă tufele de lurex verzi, strălucesc grămezile rotunde de flori albe, intercalate cu cele de culoare galbenă
FEMEILE ȘI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377598_a_378927]
-
blândețe, ca de obicei: - Acum cobor jos să creez această viețuitoare. Și o voi face pereche, pentru a putea să se înmulțească și o voi numi OM. Cu timpul, datorită inteligenței ei, își va inventa numirea pentru partea care va fecunda, dar și pentru partea care va naște, ce va da viață încontinuu acestei viețuitoare. Și voi face și cu celelalte la fel, le voi face pereche, și OMUL le va numi, cu timpul. - Bine, Tată, bine! Cum Ți-e voia
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
apei?”, acel timp în care orele se măsurau cu o clepsidră. Fiorul melodiei îți scapă, simbol și serenadă, gardenia din părul ei, - floarea sufletului - mireasme subtile persistă în tine. O inimă rănită plânge, privești stelele și respiri aerul nopții, - Abisul fecundând veșnicia Tăcerii - până când auzi un cântec de leagăn, fantoma ei în fiecare cadență și vibrația adusă de vocea ei sub un cer adăpost. Simți atingerea Cerului? Te urmează în vis... ----------------------------------------------- Irina Lucia MIHALCA București ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Irina Lucia
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
în fond, e vorba de o substanță specială pe ecranul platonician al lumii, în timp ce sinele devine un personaj fabulos în măreția neliniștii metafizice. Poezia poetului albanez, atât de minuțios elaborată, cu străfulgerări de diamant în lumina pură a zorilor sufletului, fecundează trecutul și istoria printr-un prezent melancolizant, într-o iluzorie contopire cu dragostea și ființa iubită, cea care transformă clipa în metaforă. În multe poeme se devoalează ispita autorului pentru depărtatele și mistuitoarele semne ale trecutului, ale istoriei și ale
ION DEACONESCU DESPRE JETON KELMENDI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380635_a_381964]