335 matches
-
a Franței, deși aceasta se va întâmpla mult mai târziu, către mijlocul anilor 1980. Dar merită să observăm aici că Schuman și ceilalți părinți fondatori ai Europei, erau regionaliști devotați, și că, într-adevăr, au creat legături între regionalism și federalismul european.15 Pleven, de exemplu, a fost unul dintre fondatorii celei mai importante mișcări regionaliste postbelice, Comité d'Etudes et de Liaison des Intérêts Bretons* (CELIB). Totuși, CELIB a fost mai mult o reacție la dezvoltările din interiorul Franței decât
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a rolului culturii în general și a culturii locale și regionale în particular. A existat o acceptare mai mare a diversității locale și regionale chiar cu privire la formele instituționale, iar criticii au început să vorbească despre noțiuni precum "guvern asimetric" și "federalism asimetric". Exemplele țărilor precum Spania și Italia erau la îndemână pentru a ilustra punerea în practică a acestor concepte. Academicienii francezi și actorii politici nu au fost imuni la aceste schimbări majore și probabil este de fapt o schimbare semnificativă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
favorizeze centralizarea și standardizarea ca modalitate în care își putea cel mai bine implementa obiectivele de egalitate și redistribuire a averii de la bogați la săraci. După cum am văzut în ultimul capitol, reprezentanții stângii priveau cu suspiciune mișcări precum regionalismul și federalismul care, în concepția lor, erau asociate cu reacția și regresul. Ei se considerau moștenitorii facțiunii iacobine a Revoluției. În același timp, această imagine trebuie să fie nuanțată de ideea că unii dintre reprezentanții de stânga anarhiștii și anarho-sindicaliștii2 aveau o
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
incluzând ceea ce a mai rămas din tradiția creștin-democrată franceză. Dată fiind această gamă largă de grupări, mai există și o varietate de poziții legate de problema teritorială care pornesc de la iacobinismul secular tradițional și ajung până la regionalismul creștin democrat și federalismul european. Dar, probabil că este corect să spunem că, în practică, chiar dacă mulți din cei de dreapta se opuneau reformelor de descentralizare din 1982, parțial din convingere, parțial doar pentru a se opune nou-formatului guvern socialist, marea majoritate a celor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
excepție. Note 1 ,,Stânga a încercat să favorizeze centralizarea și standardizarea ca modalitate în care își putea cel mai bine implementa obiectivele de egalitate și redistribuire a averii de la bogați la săraci; stângiștii priveau cu suspiciune mișcări precum regionalismul și federalismul care, în concepția lor, însemnau reacție și regres". 2 Capitolul V. * mid-century consensus în original (n.r.) * comunități autonome (n.r.) a ,,să apere regatul și patria" (nota trad.) * "La arme,cetățeni/ În batalioane vă adunați/Și să pornim/ Căci ale noastre
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Capitolul V. * mid-century consensus în original (n.r.) * comunități autonome (n.r.) a ,,să apere regatul și patria" (nota trad.) * "La arme,cetățeni/ În batalioane vă adunați/Și să pornim/ Căci ale noastre brazde/ De-un sânge impur/ Fură îmbibate..." (nota trad.). ** "federalismul vorbește limba bretonă" iar "aristocrația în exil și cei care urăsc Republica vorbesc limba germană" (nota trad.). *** "să înlăturăm dialectele locale și să universalizăm limba franceză." (nota trad.). * ,,o acumulare de state" (nota trad.) * "frați dușmani" (nota trad.) * Țăranii (nota
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
1999. 12 C. Crouch, Social Change in Western Europe (Oxford: Oxford University Press, 1999), p. 343. 13 T. H. Marshall, "Citizenship and Social Class", Citizenship and Social Class and Other Essays (Cambridge, UK: Cambridge University Press, 1950). 14 M. Burgess, Federalism amd the EU: Building of Europe, 1950-2000 (London: Routledge, 2000). 15 A. S. Milward, The European Rescue of the Nation-State, ediția a doua (London: Routledge, 2000). 16 Vezi G. Esping-Anderson, The Three Worlds of Welfare Capitalism. Cambridge: Policy Press, 1990 cele
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
teritorială care erau de competența Comisiilor de Administrare a Comitatelor (agenții de planificare teritorială). 52 Aceasta reprezintă rațiunea fundamentală care stă la baza Cartei autoguvernării locale a Consiliului Europei și a altor declarații care sprijină autoguvernarea locală. 53 Diferența dintre federalismul fiscal și politica teritorială competitivă este că primul își asumă un grad înalt de mobilitate individuală în care rezidenții își pot alege să locuiască în autoritatea locală care se potrivește cel mai bine preferințelor lor obișnuite, în timp ce a doua, se
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Gravier, Paris et le desert Française (Paris: Flammarion, 1947). 34 Numele derivă din cuvântul provensal ,,félibre" care înseamnă ,,onoare". 35 Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique (Paris: Vrin, 1990 [publicată prima dată între 1835-1840]). 36 J. Loughlin ,,Personalism and Federalism in Inter-war France", în P. Stirk (editor), The Context of European Unity: the Inter war Period (London: Francis Pinter, 1988), pp. 188-200. 37 Citat în J-J. Dayries și M Dayries, La Régionalism, ediția a treia (Paris: Presses Universitaires de France
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o relatare amuzantă a acestor conflicte în lucrarea sa autobiografică Souvenirs d'Enfance, mai ales în primul volum, La Gloire de mon père, de pe vremea când tatăl său era instituteur-ul orașului Aubagne din sudul Franței. 43 J. Loughlin, "Personalism and Federalism in Inter-war France", op. cit.; și A. Greilsammer, Les mouvements fédéralistes en France de 1945 à 1974 (Paris: Presses d'Europe, 1975). 2. Les Trentes Glorieuses (1945-1975) și urmările acesteia 1 Cu privire la noțiunea de "tradiție de stat" vezi K. Dyson, The
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
1989), pp. 623-654. 11 M. Parodi, L'Economie et la Société française de 1945 à 1970 (Paris: Armand Colin, 1971). 12 Ibid., p. 15. 13 Vezi J. Loughlin, "Regionalist and Federalist Movements in Contemporary France", în M. Burgess (editor), Comparative Federalism and Federation (London: Croom Helm, 1986) și pentru perioada interbelică, J. Loghlin, "Personalism and Federalism in Inter-war France", în P. Stirk (editor), The Context of European Unity: the Inter-war Period (London: Francis Pinter, 1988), pp. 188-200. 14 Alain Milward, The
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
1970 (Paris: Armand Colin, 1971). 12 Ibid., p. 15. 13 Vezi J. Loughlin, "Regionalist and Federalist Movements in Contemporary France", în M. Burgess (editor), Comparative Federalism and Federation (London: Croom Helm, 1986) și pentru perioada interbelică, J. Loghlin, "Personalism and Federalism in Inter-war France", în P. Stirk (editor), The Context of European Unity: the Inter-war Period (London: Francis Pinter, 1988), pp. 188-200. 14 Alain Milward, The European Rescue of the Nation-State, ediția a doua, (London: Routledge, 2000). 15 J. Loughlin, op. cit
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
-M. Tulard, op. cit., p. 173. 27 Acesta este un argument puternic propus de M. Bouvier, op. cit., pp. 58-59. 28 Ibid. 29 În cazul Germaniei, egalizarea este garantată de fapt de legea de bază din 1949, iar încercările de reformare a federalismului german, sunt făcute pentru a împăca această cerință constituțională cu realitățile economice și fiscale care au avut loc în urma unificării Germaniei aducând în peisaj noile landuri foarte sărace. Și în Suedia, posibil țara cu cel mai vechi stat al bunăstării
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
unor perioade cumulative de expansiune a domeniilor politicii, prin extinderea, dar și aprofundarea obiectivelor urmărite în cadrul acesteia”.<footnote Michelle Cini, Lee McGowan, Competition Policy in the European Union, The European Union Series, 1998, p. 36, apud Gabriela Drăgan, Uniunea Europeană între federalism și interguvernamentalism. Politici comune ale UE, Editura ASE, București, 2005. footnote> A avut loc, astfel, trecerea de la accentul pus, în anii ’60, pe practicile restrictive, la politicile îndreptate împotriva monopolurilor, caracteristice anilor ’70 și la cele orientate spre ajutoarele de
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de editură și presă Șansa SRL Dobrotă, N., 1997, Economie politică, București, Editura Economică Dobrotă, N. (coordonator) ș.a., 1995, Economia politică, București, Editura Economică Douglas, E.J., 1987, Managerial Economics, Third Edition, Prentice Hall International Editions Drăgan, G., 2005, Uniunea Europeană între federalism și interguverna mentalism. Politici comune ale UE, București, Editura ASE Florescu, C. (coordonator), Balaure, V., Boboc, Șt., Cătoiu, I., Olteanu, V., Pop, N.Al., 1992, Marketing, București, Editura Marketer, Grup Academic de Marketing și Management Franț, F., 2012, Bazele economiei
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
care este și cel mai vechi: destul de confuz, el se opune exceselor capitalismului și industrializării în numele trecutului; b) prin populismul de dată mai recentă, acest mod preconizează un fel de socialism autogestionar și foarte descentralizat care constituie contrapunctarea economică a federalismului. Unele dintre aceste partide sînt preocupate de apărarea mediului. Tendințele populiste și autogestionare pot coabita în cadrul aceluiași partid. II. Tipurile de partide Se disting trei tipuri diferite de partide periferiste: tipul naționalist-populist, tipul na˛ionalitar și tipul neo-centralist. Primul se
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
reușit să scape de sechelele anilor 1930-1950, dar cu prețul unei dizidențe, în 1978, care a făcut să se vorbească de ea: Vlaams Blok. VU, condusă de un lider naționalist, Bert Anciaux, militează pentru desăvîrșirea unui Stat flamand în sînul federalismului belgian. Cele două tendințe, populiste și naționaliste, coabitează și în alte două formațiuni. Fondat de Sabino Arana Goiri tatăl mișcării culturale basce Partido Nacionalista Vasco (PNV) el este decanul de vîrstă al partidelor naționaliste populiste și se aseamănă foarte mult
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
între 1920 și independența Irlandei de Nord. Anumite partide naționaliste sînt moderate atît în ce privește scopurile cît și mijloacele. Cel mai interesant este Union Valdôtaine, mediator al francofonilor din Val d'Aoste, regiune cu statut special în cadrul Republicii italiene. Adepți ai federalismului integral, UV a avut o puternică contribuție la instaurarea cooperării dintre formațiunile autonomiste nu numai în Italia ea va veni în sprijinul legilor lombarde și venețiene ci în toată Europa. PSdA, Partidul Sard de Acțiune, este cel mai puternic aliat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care a emigrat în Piemont și la Genova, adunare care a format, la inițiativa lombarzilor, Lega Nord (Liga din Nord). Susținută de PME și avînd un caracter interclasist, Lega este un partid autonomist, viziunea sa politică fiind aceea a unui federalism total ca și cea a Vald(tains-ilor, iar concepțiile sale economice fiind cele ale unui liberalism moderat după modelul CDC catalan și al majorității formațiunilor neo-centraliste. Trebuie să evităm s-o judecăm după stilul zgomotos al șefului și tribunului ei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
are un caracter federal fără a fi un stat federal, au abordat concepte de genul con-federalism sau neo-federalism pentru a înțelege configurația instituțională. Toate aceste concepte acceptă ideea de împărțire a puterii de decizie la diferite nivele de guvernare. Spre deosebire de federalism, unde predomină o sursă centrală de legitimitate regăsită într-o structură unională, confederația este bazată pe conceptul legitimității duale în care națiunile își mențin propria legitimitate democratică și continuă să pretindă suveranitate politică permițând în același timp o amalgam de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
modelul policentric și multilogic a procesului decizional este asociat cu o largă doză de intraguvernare. Analizând evoluția Comunităților europene și, ulterior, evoluția Uniunii, putem afirma că nici un model de organizare suprastatală nu se suprapune modelului unional. Cu toate acestea, logica federalismului a impulsionat construcția comunitară, de la discursul lui Winston Churchill la Universitatea din Zurich, la planul lui Robert Shumann și până în timpurile contemporane. Înființarea comunităților a fost o primă tentativă de federație europeană, "o încercare îndrăznează de a uni foști dușmani
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Chalvidan P-H, Droit constitutionnel. Institutions et Regimes politiques, Ed. Nathan, 1996. Chamberlain J. P., International Organizations, ed. Carnegie Endowment for International Peace, New York, 1955. Chrimes S. B., English Constitutional History, Oxford University Press, Londra, New York, ed. 1978. Christin Thomas, Federalism in the European Union: the view from Below (if there is such a thing), St. Gallen, 2004. Ciaurro G. F., Pacelli M., Tanda A. P., Le camera del Parlamento, Colombo ed., 1988. Ciobanu D., Duculescu V., Drept constituțional roman, Ed. Hyperion
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
XXI, București, 1993. Collard D., Les relationsinternationalesde 1945 a nos jours, Paris, ed. IV, 1991. Coman F., Drept comunitar european, Ed. Universul Juridic, 2003. Combacau J., Deland D., Jeancolas C., Droit international public, Presses Universitaires de France, Paris, 1997. Comparative Federalism: the European Union and the United States in Comparative Perspective, Oxford University Press, 2006. Constantinescu M., Muraru I., Drept parlamentar, Ed. Gramar, București, 1994. Constantinescu M., și alții, Instituții parlamentare internaționale, Ed. Fundației România de mâine, București, 2005. Corbett R.
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Lumina Lex, București, 1999. Elorriaga G., La diplomacia parlamentaria, Imagine Ediciones, Madrid, 2004. Emmanouilidis J. A., Stratulat C., 'Implementing Lisbon: Narrowing the EU's 'democratic deficit'?' Policy Brief March 2010, Brussels: European Policy Centre, 2010. Fabbrini, Sergio (ed.), Democracy and federalism in the European Union and the United States: exploring post-national governance, Londra, 2005. Fabian G., Mihu N., Veress E., Parlamentul European, Ed. Wolters Kluver, 2007. Fairhurst J. , Law of the European Union, Pearsons, 2010. Field, J. European Dimensions: Education, Traning
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Understanding the European Parliament from a Federalist Perspective: The Legislatures of the USA and EU Compared", în Menon, A. și Schain, M. (eds.), La constitution de Royaume des Pays Bas, Octombrie, 1987. Lecours, When Regions Go Abroad: Globalization, Nationalism and Federalism in the conference Globalization, Multilevel Governance and Democracy: Continental, Comparative and Global Perspectives, Queens University, 3-4 Mai 2002. Les Constitutions de l'Europe des Douze, Textes rassembles et presentes par H. Oberdorff, La Documentation francaise Paris, 1992. Martinez M. A
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]