199 matches
-
prin care a trecut Uniunea Europeană. De exemplu, timp de douăzeci de ani puterile Parlamentului European au fost considerabil dezvoltate ca urmare a revizuirii Tratatelor. Cu toate acestea, nu se poate spune că deficitul democratic al Uniunii a dispărut, conform previziunilor federaliste. Mai mult, gradul de absenteism la alegerile europene nu a încetat să se mărească. Această evidență nu pare însă să afecteze certitudinile federaliștilor. Născută din gîndirea madiso-niană, paradigma federalistă se mulțumește, de altfel, cu o versiune nu foarte solidă a
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
poate spune că deficitul democratic al Uniunii a dispărut, conform previziunilor federaliste. Mai mult, gradul de absenteism la alegerile europene nu a încetat să se mărească. Această evidență nu pare însă să afecteze certitudinile federaliștilor. Născută din gîndirea madiso-niană, paradigma federalistă se mulțumește, de altfel, cu o versiune nu foarte solidă a suveranității populare: fondatorii republicii americane se temeau cel mai mult de instabilitatea politică produsă de facțiuni și de aceea au conceput constituția federală în baza unei duble diviziuni a
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
precis, de o formă contemporană de organizație anarhistă sau medievală în care conceptul însuși de suveranitate și-ar pierde sensul. Însă, discreditată într-un fel de atitudinea ambivalentă față de fascism a promotorilor săi în anii treizeci (Sternhell 2000), această școală federalistă nu mai numără astazi decît foarte puțini partizani. Cu toate acestea, influența ei se exercită asupra familiilor politice regionaliste și ecologiste, care s-au "federalizat" sub forma unui grup unic în cadrul Parlamentului European. Viziunea republicană: Europa ca federație de state
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
nu permite o înțelegere completă a naturii Uniunii Europene și a cauzelor deficitului său democratic. Interpretatrea pozitivistă se limitează în mod deliberat la studiul anumitor funcții comunitare, fără a prezenta o imagine de ansamblu a Uniunii. În ceea ce privește viziunile "realiste" și federaliste, ele deformează realitatea contemporană a Europei, forțînd-o astfel să se plieze într-un cadru de interpretare prea strîmt, specific conceptelor lor specifice. Pentru a evita aceste dificultăți, interpretarea republicană clasică poate să fie de un real ajutor. Trebuie precizat de la
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
forme a manuscrisului. Îi mulțumesc doamnei Nicole Phelouzat, care mi-a oferit, cu răbdare și eficiență, sprijinul documentaristic și bibliografic necesar. Prolog Amintirile unui anti-european Am fost vreme îndelungată "anti-european". La sfîrșitul războiului, cînd antifascismul însuși dădea naștere mișcărilor europene federaliste, am scris un articol, care a fost publicat în 1946 în Les lettres françaises și care purta un titlu fără drept de apel: Europa nu mai există. Fusesem un membru al Rezistenței și eram pe-atunci comunist. Pentru mine, pentru
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este un stat și, pe de altă parte, că democrația nu poate fi reprodusă la nivel supranațional. Aceste viziuni normative prezente în teoria politică au fost regrupate de Justine Lacroix și Paul Magnette în patru categorii: o viziune național civică, federalistă republicană, post naționalistă liberală și post naționalistă republicană 4. Autorii care reprezintă aceste curente de gândire s-au focalizat asupra identității politice a UE, bunei guvernanțe, cetățeniei multinaționale și, nu în ultimul rând, asupra democratizării Uniunii. Potrivit primului curent (național
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
această logică. Ambiguitatea decurge atât din incapacitatea de a defini un plan coerent și de ansamblu, cât și din profundele diviziuni dintre statele member cu privire la finalitatea procesului. Germania, spre exemplu, a încercat în permanență să înscrie Europa pe un făgaș federalist, așa cum reiese și din declarația lui Joschka Fischer de la Universitatea Humboldt 15 din 2000, făcută în contextul dezbaterilor cu privire la viitorul Uniunii. Franța și Marea Britanie au promovat cu precădere modele care respectă suveranitatea statelor membre, prima fiind multă vreme marcată de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
dimensiunea stânga-dreapta apare ca dominantă, Parlamentul este totuși traversat de o serie de diviziuni și în absența unei dinamici majoritate-opoziție, coalițiile ce se formează au cauze diverse, majoritățiile fiind deseori specifice fiecărei chestiuni ce se discută 65. Astfel, conflictul între federaliști sau eurofili și eurosceptici rămâne pregnant și poate să depășească diviziunile partizane. Deliberarea adunării poate să fie influențată de o opoziție între grupurile mici și grupurile mari, între reprezentanții statelor net contributitoare la bugetul european și deputații statelor beneficiare sau
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
mișcări ce împărtășeau principiul "Europa popoarelor 53. Diversitatea formațiunilor politice ce o formau a fost probabil principala provocare pentru confederația ce abia se pusese pe picioare, mai ales că opiniile asupra Europei erau foarte divergente, mergând de la mișcările de centru-dreapta, federaliste, la cele de extremă-dreapta, naționaliste, la cele de extremă-stângă ce văd în procesul de integrare europeană o încarnare a capitalismului. Transformarea acestei confederații într-un partid, în 2004, a însemnat și extinderea acesteia de la 5 partide membre la acea dată
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
ca principalul câștigător al acestor alegeri, reprezentând în prezent 7.5% din legslativ (față de 5.4% în legislatura trecută). Putem, de asemenea, observa, așa cum am menționat deja în capitolul 3, crearea grupului CRE pe baza unei agende de dreapta anti federalistă și transofrmarea din grupul IND/DEM în ELD, grup eurosceptic de dreapta. Grupul GSU/SVN, în ciuda unei lejere pierderi, rămâne al cincelea grup în PE, iar non-înscrișii, în principal deputați de dreaptă radicală, au rămas stabili în număr (reprezentând 3
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și de menținere a resurselor-cheie ale puterii (exemplele includ Principele lui Machiavelli sau Die Diktatur de Carl Schmitt), fie asupra procesului de limitare, de controlare și de repartizare a puterii de stat (un exemplu printre multe altele este lucrarea The Federalist, de James Madison). Deși cele două puncte de vedere sînt indispensabile analizelor teoretice ale puterii, ele sînt de fapt complementare, deoarece fiecare presupune că dorința de putere politică este atît polimorfă, cît și universală. Edmund Burke a exprimat în mod
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
lui Grigore Gafencu Aflat în exil, Grigore Gafencu a devenit un membru al mișcării anticomuniste și un susținător al creării Europei Unite care trebuia să cuprindă și țările comuniste. Viziunea sa asupra Europei Unite a fost puternic influențată de modelul federalist elevețian, deși era convins că vor exista greutăți legate de limitarea suveranității naționale. În lucrarea sa „Preliminarii ale războiului din Răsărit”, Gafencu a inclus păreri referitoare la organizarea Europei postbelice sub forma unor confederații, precum: Confederația de nord (Confederația Scandinavă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
precum Germania, Spania, Franța, Grecia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Olanda și Portugalia 223. De observat că alte două țări nu s-au pronunțat în nici un fel: Regatul Unit și Suedia. S-ar părea că această tăcere traduce o opoziție față de tendințele federaliste ale UE224. 3.3.2.3.2. Pragul de transnaționalitate electorală A doua problemă consta în determinarea pragului minim de partide naționale membre într-un europartid. Reamintim că propunerea Comisiei fusese să se înceapă cu partide naționale provenind din cel
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Aceasta a susținut intrarea României În război alături de Antanta. Situația se complică după semnarea păcii de la Brest - Litovsk, 18 feb. 1918. Asupra provinciei ridica pretenții Ucraina. Ca răspuns la manifestul adresat de Împăratul Carol I, 3 oct. 1918, privind organizarea federalistă a Austro Ungariei, deputații români din Parlamentul de la Viena au constituit, Consiliul Național Român. La 9 oct. 1918, C.N.R., a cerut oficial În numele națiunii, dreptul la autodeterminare și a exprimat dorința de secesiune. Deputații ucraineni bazându-se pe sprijinul trupelor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
în calea reformelor interne o constituia țarul. aceeași ostilitate era manifestată și față de habsburgi, fapt care a permis în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, o apropiere de revoluționarii maghiari. -La jumătatea sec. XIX au fost realizate o serie de planuri federaliste: Nicolae Bălcescu a susținut mai multe proiecte federaliste (1850, 1851), reținând atenția cel ce viza constituirea Statelor Unite ale Dunării, care ar fi grupat pe români, maghiari și “iugoslavi”; Ion Heliade Rădulescu propunea o “republică universală a Europei”. -Mai realiste au
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ostilitate era manifestată și față de habsburgi, fapt care a permis în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, o apropiere de revoluționarii maghiari. -La jumătatea sec. XIX au fost realizate o serie de planuri federaliste: Nicolae Bălcescu a susținut mai multe proiecte federaliste (1850, 1851), reținând atenția cel ce viza constituirea Statelor Unite ale Dunării, care ar fi grupat pe români, maghiari și “iugoslavi”; Ion Heliade Rădulescu propunea o “republică universală a Europei”. -Mai realiste au fost planurile de realizare a unei colaborări balcanice
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
glumă, "pălăriile" și "bonetele".1 În ultimii ani ai secolului al XVIII-lea, în republica nou-formată a Statelor Unite, vicepreședintele Thomas Jefferson și James Madison, șeful Camerei Reprezentanților, i-au pregătit pe adepții lor din Congres să se opună politicilor președintelui federalist, John Adams, și ale ministrului de finanțe, Alexander Hamilton. Ei și-au dat repede seama că, pentru reușita opoziției, nu va fi de ajuns să se opună Federaliștilor în Congres și în cabinet, ci vor trebui să-i înlăture din
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
precum Germania, Spania, Franța, Grecia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Olanda și Portugalia 223. De observat că alte două țări nu s-au pronunțat în nici un fel: Regatul Unit și Suedia. S-ar părea că această tăcere traduce o opoziție față de tendințele federaliste ale UE224. 3.3.2.3.2. Pragul de transnaționalitate electorală A doua problemă consta în determinarea pragului minim de partide naționale membre într-un europartid. Reamintim că propunerea Comisiei fusese să se înceapă cu partide naționale provenind din cel
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care nu reușesc să-și impună mesajul la nivelul opiniei publice sau măcar al elitei politice. De altfel, Însăși Constituția României subliniază nu numai caracterul național al țării, ci și pe cel unitar, formulă de natură să excludă orice ipoteză federalistă. Este consacrată, astfel, În plan juridic Împrejurarea că românii au fost obișnuiți de decenii să fie mândri de structura unitară a statului lor, neputând concepe o altă formă de organizare a României. Cu atât mai mult Însă, atunci când despre „federalizare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și ideologi italieni, de la Niccolò Tommaseo XE "Tommaseo" , Carlo Cattaneo XE "Cattaneo" și Vincenzo Gioberti XE "Gioberti" , până la Giuseppe Mazzini XE "Mazzini" , G.V. Ruscalla și M.A. Canini XE "Canini" vor propaga, În mod deliberat, mesajul lor emancipator (naționalist, democratic, federalist sau panlatinist) În direcția românilor din Transilvania, convinși că, În acest fel, aduc prețioase servicii cauzei proprii. În consecință, după cum am văzut, receptarea influențelor risorgimentale de către românii ardeleni va fi condiționată de o serie de elemente, cum ar fi: necesitățile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideile politice promovate de Immanuel Kant în Pacea Eternă (1795) și cele economice promovate de Richard Cobden. În vreme ce Kant militează de pe poziții raționaliste pentru privilegierea democrației ca principiu alternativ de guvernare în primul rând internă, dar și externă, prin proiectul federalist propus, pentru Cobden, cea mai sigură politică de instaurare a păcii o constituie liberul-schimb, care, la rândul său, promovează prosperitatea economică și intensifică gradul de interdependență între state diminuând astfel (dacă nu eliminând) necesitatea apelării la forța militară. Moștenirea tradiției
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
opună rezistență. După cum spunea Robert Bridges: Stabilitatea noastră nu este altceva decât echilibrul; iar înțelepciunea stă În administrarea măiastră a neprevăzutului. Nicăieri nu au fost descrise mecanismele echilibrului social mai strălucit și în același timp mai simplu decât în The Federalist. În ceea ce privește sistemul de pârghii și contraponderi al guvernului american, documentul nr. 51 spunea: Originile acestei politici de a furniza, prin interese contrare și rivale, defectele unor motive mai bune se pot regăsi în întregul sistem al relațiilor umane, private sau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Fiecare ramură a guvernului american a încercat să-și extindă atribuțiile și puterile; fiecare a înaintat în anumite direcții, dar în altele a fost constrânsă de presiunea egală sau mai puternică a celorlalte ramuri 7. Documentul nr. 51 din The Federalist a dezvăluit structura de putere a „echilibrului dinamic” sau „a paralelogramului schimbător de forțe”, după cum l-a numit Charles A. Beard 8: „... defectul trebuie compensat, planificând structura interioară a guvernământului astfel încât componentele sale constituționale să fie în stare, prin relațiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au fost capabile să creeze un anumit tip de comunitate internațională, dar nu suficient de integrată încât să facă posibilă existența unui stat mondial. Cum putem deci să ne așteptăm ca muzica lui Ceaikovski, profunzimile lui Dostoievski, intuițiile din The Federalist și imagistica din Moby Dick, care pot fi împărtășite de toți americanii și de toți rușii, să creeze nu numai o comunitate efemeră de sentimente, ci și o comunitate de valori morale și acțiuni politice, eliminând vechile loialități și stabilind
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
până în 1806. Hamilton, Alexander - 1757-1804. Om politic american. Delegat la Convenția Constituțională Federală, unde a fost un susținător puternic al unui guvern descentralizat; este, împreună cu Madison și Jay, autor al Federalist Papers. Ca ministru de Finanțe și fondator al Partidului Federalist în timpul administrației lui Washington, Hamilton a exercitat o mare influență în ceea ce privește afacerile externe și problemele fiscale. Hannibal - 247-182 î.Hr. General cartaginez; a pătruns în Italia traversând Alpii în al doilea război punic (218-201 î.Hr.). Hegel, Georg Wilhelm Friedrich - 1770-1831. Filosof
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]