800 matches
-
asemeni unui fluture de noapte izbindu-se bezmetic de geam, aceste momente halucinante în care fosforesecența putridă a viciului se întâlnește cu esența răului, unde, spre exemplu, aprinderea unui chibrit dobândește ceva malefic, apocaliptic. Pădurea fie ia aprte la o feerie argintată, hieratică de noapte rusă, fie se transformă într-un fel de rețea întunecată de lăstari care foșgăie plini de o vitalitate rea, parazită, ucigașă. Altfel, scenele în care intervin animale, o căprioară care elimină un făt mort, o vulpe
Ecce Homo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6914_a_8239]
-
sau Convorbiri literare sau chiar Viața Românească și așa mai departe s-ar fi putut scoate cu suma care s-a dus pe apa ŤZilei Tineretuluiť, sărbătoare ce datează de pe vremea împușcatului? Multe, desigur". Așa este, dar cui îi pasă? Feerii și mistere SUPLIMENTUL DE CULTURĂ, numărul 240, din 5-11 septembrie, publică, în plin Festival Enescu, un interviu cu Giovanni Antonini, liderul (cam nepotrivit, poate, cuvîntul ales de colegii de la SDC) Il Giardino Armonico, ansamblu de muzică barocă invitat, de curînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
Revelionul 2011 a fost sărbătorit cu mare fast în toate marile orașe ale lumii. De la focuri de artificii impresionante, la spectacole pentru cei care au ales să întâmpine noul an pe stradă, totul s-a vrut o feerie de lumini și sunete. Vezi aici cum a fost sărbătorit sfârșitul lui 2010 și cum a fost întâmpinată intrarea în 2011. video:
New York, Rio de Janeiro, Londra, Moscova. Cum a intrat planeta în 2011 - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70848_a_72173]
-
Feeria bunătății sufletești l „Vine Moș Crăciun“... la Operă Duminică, 18 decembrie, de la ora 11, pe scena Operei Naționale Române va avea loc „Feeria fulgilor“, spectacol susținut de elevii Studioului de Dans condus de prof. Ana Valkay și prezentat de ilustrul
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
Feeria bunătății sufletești l „Vine Moș Crăciun“... la Operă Duminică, 18 decembrie, de la ora 11, pe scena Operei Naționale Române va avea loc „Feeria fulgilor“, spectacol susținut de elevii Studioului de Dans condus de prof. Ana Valkay și prezentat de ilustrul balerin și coregraf Francisc Valkay. O feerie... preambul pentru un spectacol cu caracter umanitar pe care Opera timișoreană îl dedică în 23 decembrie
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
la Operă Duminică, 18 decembrie, de la ora 11, pe scena Operei Naționale Române va avea loc „Feeria fulgilor“, spectacol susținut de elevii Studioului de Dans condus de prof. Ana Valkay și prezentat de ilustrul balerin și coregraf Francisc Valkay. O feerie... preambul pentru un spectacol cu caracter umanitar pe care Opera timișoreană îl dedică în 23 decembrie, la ora 15, copiilor instituționalizați din județul Timiș. Intitulat „Vine Moș Crăciun“, spectacolul cuprinde fragmente din baletul „Spărgătorul de nuci“, de P.I. Ceaikovski (libretul
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
de viață curentă, nici poveștile nu mai sunt ce-au fost, explică autorul. Astfel, „story“-urile s-au pliat pe forma momentului și au devenit... mutante. În lumea microcefalică a politicii, basmul s-a transformat în raport de activitate, iar feeria în memorandum. Crăiesele, prinții și zmeii au evadat din colivia viselor preșcolare și au făcut pasul în categoria persoanelor cu însușiri și cu handicapuri. Dacă așa arată noua lume a copilăriei, spune Garner, singura soluție e refugiul printre amintirile de pe
Agenda2005-52-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284553_a_285882]
-
să ia cuvântul abia la urmă. Este cel de-al doilea debut anul acesta, semn că literatura de acest gen, dar și cenaclul „H. G. Wells“ însuși sunt viabile și continuă să incite spiritele celor mai visători dintre noi. ( D. B.) „Feerie de iarnă“ Organizatorii evenimentului „Feerie de iarnă“, care va avea loc în municipiul Lugoj în zilele de 17 și 18 decembrie, în clădirea Universității Europene Drăgan, au pus la punct ultimele detalii ale programului. În prima zi, între orele 12
Agenda2005-51-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284528_a_285857]
-
urmă. Este cel de-al doilea debut anul acesta, semn că literatura de acest gen, dar și cenaclul „H. G. Wells“ însuși sunt viabile și continuă să incite spiritele celor mai visători dintre noi. ( D. B.) „Feerie de iarnă“ Organizatorii evenimentului „Feerie de iarnă“, care va avea loc în municipiul Lugoj în zilele de 17 și 18 decembrie, în clădirea Universității Europene Drăgan, au pus la punct ultimele detalii ale programului. În prima zi, între orele 12 și 19 va fi deschis
Agenda2005-51-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284528_a_285857]
-
foarte mult cu al nostru. Simbolul principal este și la ei bradul care este împodobit în seara de 24 decembrie de către părinți, în timp ce copiii vizitează parcurile împreună cu bunicii. Orașele și satele Austriei îmbracă haine de sărbătoare, iar serile sunt o feerie de lumini, spectacole, vitrine împodobite și târguri speciale de Crăciun. Finlanda: Cum bine știe toată lumea, Moș Crăciun, pe numele său finlandez Joulu Pukki, trăiește în sătucul Rovaniemi din Laponia - cum e numită regiunea nordică a Scandinaviei, unde se află Suedia
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
este unul dintre romanul realist și cel parabolic. Orangutanul, Zebra, Tigrul, Hiena devin personaje umane aflate într- o luptă pentru supraviețuire, ca pe Pluta Meduzei. Dispar din această istorie insula carnivoră, bancurile de pești zburători, balena albastră, într-un cuvânt feeria, rămâne doar esența vechiului dicton preluat de Thomas Hobbes în Leviathan-ul său: homo homini lupus. Din acest punct de vedere, povestea devine creditabilă, înlăturând orice urmă de miracol și aducând poate mai mult suspans, chiar dacă nu lămurește cauzele scufundării vaporului
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
privește pe Dan C. Mihăilescu, pe atunci încă gazetar timid și cercetător avid într-ale istoriei literare, el a devenit ceea ce știm cu toții că e. Cel mai cunoscut cronicar al momentului, practicant al unei specii de comentariu deopotrivă spectaculos (prin feeria balcanică a adjectivelor) și egotist (prin centrarea discursului asupra propriilor patimi eseistice). Cam asta am încercat să fac și eu aici. Să palpez relația dintre doi importanți și autoritari scriitori de azi care s-au întâlnit prin cărți, iată, într-
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
aflate undeva la ancoră, mai departe de țărm. Nici cel mai talentat pictor n-ar putea reda așa ceva, se Încumetase Andreea să spună mai mult În șoaptă. Un spectacol de culoare ce se petrecea odată cu nașterea unei noi zile. O feerie neobișnuită, Învăpăiată cuprinsese atât cerul cât și marea În dansul ei matinal. O imensă Întindere de apă violet roșiatică se Înfățișa privirilor lor, cu creste de valuri Înspumate, sclipitoare și veșnic În mișcare. Liniștea ce stăpânea Împrejurimile a fost străpunsă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
O insul? departe s-afost ivind din valuri; ??rea că s-apropie mai mare, tot mai mare, Sub blândul disc al lunii, st?pânitor de mare ". Luna este Ins? nu numai un simbol al universului transfigurat În chip magic Într-o feerie nocturn?, ci ?i imagine a ideii de cunoa?tere (că În „Scrisoarea I"). Lumină ei reveleaz? orizonturi necunoscute În acest ?inut În care „aburi se ridic? din fund de v?i spre dealuri", „o insul? departe s-a fost ivind
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
are s?la?: „Apoi ea prinde-o pas?re ?? iastr? De aur, se a?az?-ntr-a ei aripi / ?i zboar?n noapte printre stele de-aur". Fantezia poetului nu are limit? În a crea astfel de spa?îi: „Nemaiv?zut? feerie!". Metaforă cu greu poate surprinde frumuse?ea lor ireal?. În poezia lui Eminescu, p?durile sunt „de argint", iar codrii, „de aram?", timpul se m?soar? În „codri de secoli" (Memento Mori), iar spa?iul se urze?te În „p
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poiene constelate", a „codrilor de argint ce mi??? a lor râuri minunate", a „p?durilor de aram? ro?? r?sunând armonios" inundate de „p? durile de flori"; acolo „fluviul cânt?rii" trece prin „p?duri de basme". În „nemaiv?zuta feerie" a codrilor, cerul I?i revărs? lumină prin „oglinzile m?re?e ale stelelor icoane" În „pulberea de-argint" a plaiurilor verzi; aerul „scânteiaz?" În „unde albastre", iar luna -„diadem de topi?i a?tri" „arde-n blondele ei plete
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i „lume a miracolului" ?i a surprizei: „Este că ?i cum crea?ia ar izvorî, luminoas?, din noapte, nou???i proasp??? În Întregime ?i uimitoare. Nu mai exist? copil?rie din momentul În care lucrurile nu mai sunt uluitoare [...]. Lumea feeriei, minunea nou? devine banalitate, cli?eu. Acesta este paradisul, lumea primei zile. A fi izgonit din copil?rie este a fi izgonit din paradis, este a deveni adult. ??strezi amintirea, nostalgia unui prezent, a unei prezen?e, a unei plenitudini
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
basmul vechi al zînei Dochii" și povestea ursului scurtat de coadă din pricina lacului înghețat. Tandemul lor e întîlnirea dintre imprudență și naivitate, pe care o consacră literar Barbu în După melci. Cele două povești de iarnă se amestecă în această feerie care-și greșește vraja, plătind "în natură" prețul coacerii la minte. Apărută la sfîrșitul lui '21, cu ilustrațiile lui Teișanu, prea dulci, poleite, placheta e refuzată, sub unghi grafic, de Fundoianu și retrasă de Barbu. Același text apare în Agora
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
puțin impresionant decît încercările eroice prin care trece fata la comanda acestei ființe fabuloase care este Faunul. Guillermo del Toro ne pune mai mult decît în fața unei fabule tragice, trecerea de la un plan la altul este cheia filmului, fantasmagorie socială, feerie crudă, basm ezoteric. Pe măsură ce ne apropiem de un deznodămînt, frontiera care separă cele două lumi devine din ce în ce mai difuză, mai slabă. Oroarea închisă în palatul subteran nu este mai mare decît ceea ce se află deasupra, așa cum unul din personajele lui Dino
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
25 de etaje). Luminația fusese deja pusă în funcțiune încă dinainte de ziua morților (întâi noiembrie), când am aterizat la Lisabona. Pentru europeanul de rând, simbolistica sărbătorilor invernale insinuându-se printre palmieri e încă un semn al originalității acestui spațiu. Că feeria nocturnă face parte din strategia consumismului desfrânat se știe prea bine, dar aici măcar dispune de un incomparabil ambient urban. Și apropo de arbore: el a fost păstrat până la sărbătorirea Nașterii Domnului pe stil vechi, ocazionând "cea mai mare fiesta
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
o măsură sau alta, la rezervoarele mereu pline ale subconștientului? Autorul Cărții de vise se remarcă însă tocmai prin efortul de elaborare, disciplinare, legiferare în materia vie și pulsatilă a imaginarului. Frenezia asociativă a poemelor sale, abundența lor imagistică și feeria lingvistică sunt minuțios construite. Ion Barbu este perceput și adoptat ca model fiindcă poezia lui răspunde unei necesități interioare similare: aceea de a strânge în chingi realitatea și visul, eliminând materiile excedentare și obținând esența. În mai multe rânduri, Dimov
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
fantast" (pp. 68-69). Atitudinea estetică, egocentrismul, hedonismul, vanitatea, absența voluntară din viața socială, patetismul luminos al dragostei pentru natură (ale cărei descrieri sensibilizate la modul impresionist abundă) și înclinarea către decorativ fac din lumea lui Călin Adam un univers al feeriei cinice. Regăsim în cele două cărți două modalități în care modernitatea estetică a sfidat modernitatea socială, două portrete ale omului nou, pe urmele lui Dostoievski și ale lui Nietzsche. *Knut Hamsun, Foamea, traducere din norvegiană de Valeriu Munteanu, Edit. Univers
Între sadism și estetism by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9067_a_10392]
-
absolut, între ele valea durerilor și a întrebărilor, zbaterea sufletului omenesc" (pag.44). Simfonia a 4-a, op.25 "răspunde cât se poate de complet - peste timp - celei de a doua (...), dobândindu-și caracterul ei particular prin atmosfera ireală, de feerie, de grădină fermecată, pe care pare să o fi prins între structurile ei" (pag.63). Simfonia a 5-a, op.26 este descrisă de autor ca "o simfonie heraclitică, dacă se poate spune astfel, din care fiecare grup de 2-3-măsuri
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
cu creionul, este să-l ascuți pînă la capăt, convertindu-i lemnul în elitre: elitre albe, crenelate și fragile, cu franj oranj, albastru, verde, roșu, - pudrate, îndeobște, cu praf negru, sau mai degrabă, cenușiu" (Ascuțitoare). Ori ascuțitoarea împinsă într-o feerie cromatică, răscumpărătoare a modestei sale utilități, dar și a readucerii izbăvitoare a luxului (luxuriei) imagistice la virtutea inițială: "Ce cuțit oare, ar putea să taie lemnul creionului ca o ascuțitoare? Să-l taie fără să-l rănească, nici să-l
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
sau de canal cum le spun specialiștii anumitor bruiaje. În plus, ele conferă filmului o notă de artificialitate nenecesară, îi răpesc un pic din prospețime. Poate că Brad Pitt credea că-i dă gust. Nu lipsește din bucătăria Disney nici feeria, fără ca întregul spectacol să miroasă a Disney Land, momentele melancolice fiind alternate cu cele vesele, astfel încît să ai timp să-ți ștergi o lacrimă. Avem încropit și un mic restaurant șobolănesc față cu cel clasic, only for men (and
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]