162 matches
-
perioadă, amândoi fiind foarte slăbiți. Dodi, nepotul doctorului Borza, profesor universitar din Cluj, îl asistase în cabinetul medical. Simțind că va fi arestat și destăinuindu-se unchiului său, profesorul i-a confecționat un act care atesta că Dodi Mărăscu este felcer sanitar. Așa a fost trimis să practice meseria prin satele izolate ale munților Apuseni, unde a făcut o operă sanitară de mare amploare, eradicând sifilisul care făcea ravagii în populația lipsită de orizont sanitar. Dodi Mărăscu reușea să evadeze din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ofițerii au ordonat să se facă autopsia cadavrului. Dimineața spălam coridorul de la intrare în saloane. Auzind bușituri, am coborât treptele în curte, mimând că mă duc la cișmea. Prin ușa întredeschisă am văzut cum un milițian care făcea serviciul de felcer hăcuia trupul generalului cu o bardă și un topor. Ce ați constatat, de ce a murit? Parcă mai contează. Bine c-a murit! Eu am ordin să l tai! Dar, trezindu-se la realitate, s-a uitat spre mine speriat, văzând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
chirurgie, talentat în acest domeniu, după 6 ani de detenție a fost numit medic de întreprindere într-un orășel de provincie. • Grapan Victor, absolvent al anului V, condamnat la 7 ani închisoare, după eliberare încadrat ca laborant, soră medicală și felcer medical la serviciul de laborator al Spitalului Podu Iloaiei, apoi la Spitalul Socola, prestând muncă de medic de laborator. În anul 1955, este admis să-și reia studiile, repetă anul V la dispoziția administrației, urmează și anul VI, dar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
infirmeria coloniei. A mai trecut pe la Gherla și Oradea înainte de eliberarea din 5 aprilie 1955. După eliberare, s-a reînscris în anul IV la Medicină în Cluj, dar a fost exmatriculat în toamna lui 1958 și trimis în Deltă ca felcer. A reușit să termine facultatea abia în 1967, la peste douăzeci de ani de când s-a înscris prima dată la cursuri. După 1989 a fost senator PNL de Constanța. Mihai Jianutc " Mihai Jianu" Originar din Craiova, unde s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din viața lui Ivan Denisovici, nou apărută, mulți supraviețuitori din lagărul de la Ekibastuz recunosc în personajele create de Soljenițîn oameni reali, întâlniți de ei acolo, și sunt entuziasmați de asta. Printre ei, fostul deținut N.M. Borovikov se recunoaște în tânărul felcer Kolea Vdovușkin și îi scrie lui Soljenițîn: Cu mare emoție, pe nerăsuflate, am citit O zi din viața lui Ivan Denisovici. Cât de adevărate sunt toate cele descrise aici! Am fost și eu la Ekibastuz. Vă țin minte foarte bine
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în repetate rânduri, păstrarea unei doze mari de informație reală în scrierile literare. Vorbind despre lagărul Ekibastuz, Soljenițîn amintește nu numai personajele cele mai vizibile din nuvelă, dar și personajele episodice, cum sunt Kolea Borovikov, tânărul poet care lucra ca felcer la infirmerie, precum și pictorul din lagăr, despre care aflăm că fusese arhidiacon în viața "civilă" și se numea Rudciuk. Varlam Șalamov nu și-a ascuns entuziasmul în fața adevărului transmis de O zi din viața lui Ivan Denisovici. Într-o scrisoare
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
greu să răspunzi. I-am răspuns, totuși, într-un fel... Ai fost la Odeșa, "la început", mi-a spus, cu un început de speranță... Acolo am fost numai două zile, la început... Și nu ai mai terminat facultatea... ai rămas felcer... Nu era chiar așa, dar într-un fel era chiar așa. Tu ești Victor... Tu știi că eu sunt mama. "Mama ta", a insistat. Nu am putut răspunde. Nu era mama mea, nu eram Victor, nu eram nimic, mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
contează. Dacă nu ești declarat postmodernist, ai pus-o de mămăliga. Așadar, „mărunței” ca Philippide, Emil Botta, Stamatu, Doinaș, Stelaru, Caraion s-au chinuit degeaba. Înainte de a se căuta de talent, unii se duc la notarul de postmodernism și la felcerul de zecism. Cu patalamalele la mână, preiau frâiele armăsarului literar. După ce unui zecism i s-a opus un și-mai-zecism, iată că fracturismul pare să ia caimacul. Ni se spune că ar fi vorba de „o negație neoavangardistă a optzecismului”. Ața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
lucrări ale strălucitului arhitect și sculptor Antonio Francisco Lisboa, cunoscut sub numele Aleijandrino, și icoanele și altarele încărcate cu aur. Piața centrală a localității, Praca Tiradentes, poartă numele lui Joaquin da Silva Xavier, supranumit Tiradentes scoate dinți (fiind de meserie felcer), unul din primii martiri pentru independența Braziliei. A organizat în 1792 o revoltă împotriva autorităților portugheze, a fost prins, spânzurat și corpul său sfârtecat în bucăți împrăștiate peste tot! Vremea era superbă și reveniți pe șoseaua spre Brasilia am considerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
farmecul locului. Apariția unei enzootii de viroză respiratorie la unitatea militară din Roman a determinat conducerea Regiunii Militare să mă delege la această unitate pentru a organiza și supraveghea măsurile de tratament și combatere. Unitatea era asistată de un locotenent, felcer veterinar, care s-a oferit să mă găzduiască 1-2 săptămâni, cât apreciam noi că va evolua episodul de boală. Cum nu cunoșteam pe nimeni În localitate, am acceptat. Într-o noapte Înstelată, cu lună plină, când abia ațipisem am fost
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
făcut peste 100 de autopsii, insă culmea, ajutat de un tânăr procuror cu care eram prieten, eu făceam disecția și constatarea iar procurorul, din lipsă de cadre și pentru scurtarea anchetei, coșea înapoi cadavrele, devenind și el un fel de “felcer”. Am lucrat 9 ani ca medic de medicină generală la Galbinasi,Călărași, apoi m-am înscris la secundariat, ajungând medic specialist și din anul 1972 sunt medic primar de medicină internă la Spitalul Clinic “Sfanțul Ioan” din București, unde am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93312]
-
infirmeria coloniei. A mai trecut pe la Gherla și Oradea înainte de eliberarea din 5 aprilie 1955. După eliberare, s-a reînscris în anul IV la Medicină în Cluj, dar a fost exmatriculat în toamna lui 1958 și trimis în Deltă ca felcer. A reușit să termine facultatea abia în 1967, la peste douăzeci de ani de când s-a înscris prima dată la cursuri. După 1989 a fost senator PNL de Constanța. Mihai Jianu Originar din Craiova, unde s-a născut pe 27
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Cluj, unde fusese admis, va absolvi Școala Tehnică Sanitară din Sibiu. De o verticalitate și o demnitate exemplare, de o independență și o principialitate împinse până la obsesie, în neîmpăcat conflict cu puternicii zilei, G. a lucrat mai mulți ani ca felcer, apoi ca muncitor necalificat. Luptă cu mari lipsuri, îndurate cu stoicism, fără concesii și compromisuri, până la pensionarea medicală, consacrându-se ulterior scrisului. Debutează în revista „Vatra” (1973), cu nuvela Jocul frumos al nălucii. În același an obține unul dintre premiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
una de teatru - „Spectacolul” (1939-1940). Ca artist plastic, are expoziții personale (1922, 1929, 1937), ilustrează numeroase cărți, semnează scenografia unor montări pe scene bucureștene, tipărește un album de gravuri, Casa cu perdelele lăsate (1929), și altul de caricaturi, Cobai și felceri (1932). Publică, totodată, „romanul” De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste, scrisă de dumnealui Iancu Zogravul (1934), urmat de biografia romanțată Cetățeana Tallien (1938) și de Schiță pentru istoria teatrului românesc (1938). În 1939, i se reprezintă piesa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
de dumnealui Iancu Zogravul, București, 1934; Cetățeana Tallien, București, 1938; Schiță pentru istoria teatrului românesc, București, 1938; Dragodana, București, 1940; Scrieri despre teatru, îngr. și pref. Victor Durnea, București, 1989. Repere bibliografice: Mircea Vulcănescu, Însemnări pe marginea volumului „Cobai și felceri”, CU, 1932, 2583, 2584; Octav Șuluțiu, I. Anestin, „De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste...”, „Reporter”, 1934, 18; Pompiliu Constantinescu, „De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste...”, VRA, 1934, 338; Perpessicius, Opere, VII, 34-40; N. Carandino
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a remarcat prin creșterea oilor. Tot din Pârhăuți și Todirești sunt veniți cei din familia Nuțu, Vraciu, Trandafir, Pintilescu (Chifan) și Ignătescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut tot ce i-a stat în putință săl salveze pe acest copil, văr bun al meu, Mircea Breahnă de la Oțelești, să nu-i lase urme care să-l facă să se jeneze mai târziu. Prin comună mai umbla un felcer, asistent sau cum s-o fi numit, unul Antonescu, care era amarnică la băutură: era justițiarul popular, îndrepta lumea dintr-o seringă, sau cu praf de strănutat! Prin anii 1954-1955, venea prin sat cu treburi de igienă și profilaxie un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asistent sau cum s-o fi numit, unul Antonescu, care era amarnică la băutură: era justițiarul popular, îndrepta lumea dintr-o seringă, sau cu praf de strănutat! Prin anii 1954-1955, venea prin sat cu treburi de igienă și profilaxie un „felcer” numit Buganu, de la care, noi, elevii clasei a VII-a, am învățat noțiunile de igienă și ce sunt bolile venerice. Primul medică (doctor deplin, absolvent de medicină în București) a fost doctorul Cernea, născut, crescut și învățat în București, așa că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
te-ar fi făcut a crede că e chipul unei femei travestite 286. Ca mai apoi, în aceeași pagină, să-i surprindă adâncimea oceanică a ochilor lui Ilie, rămași în memoria sentimentală a poetului, după moartea prematură a acestuia. Era felcer militar la școala doctorului Carol Davilla și a murit la șaptesprezece ani, molipsindu-se de tifos, de la cei pe care-i îngrijea, în spitalul militar din București: Acești ochi !... O dacă i-ai fi văzut tu acești ochi vrodată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
niciodată, am în spate un cojoc vechi de oaie pe care mi l-a pus în spate bătrânul, sesizează zâmbetul meu la vederea unei măști hilare, e mască de țârcovnic, îmi spune, măști de râs, am și de preot, de felcer, de moașă, râd oamenii când le văd și cei ce le poartă inventează pe loc cuvintele după casa celui la care se află jocul, toată lumea râde și măștile sar la oameni, așa-i jocul, îi cer voie să mă lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
El este considerat drept primul scriitor de povești pentru copii, opera sa fiind comparată cu cea a lui H. C. Andersen. Totodată, primele romane istorice au fost scrise tot datorită lui, cel mai cunoscut roman al său fiind Povestirile unui felcer militar. Opera sa prezintă istoria la modul idealist și poartă amprenta creștinătății. 735 Marilena Aldea îl aduce în discuție și pe Otto Manninen, a cărui operă este destul de dificil de încadrat. Poezia sa este una inventivă, elaborată, iar scrierile sale
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
, Alexandru (8.XII.1901, Bolotina, j. Bălți - 18.VI.1984, Chișinău), prozator. Învață la Chișinău, apoi, în 1913, împreună cu părinții - Sofia și Petru Tambur, felcer -, se strămută în regiunea Kuban. Își continuă școala la Krasnodar (1913-1917) și Stavropol (1918-1919). Voluntar în armata lui Denikin (1920), după înfrângere se întoarce acasă, în stanița Nijne-Bakanskaia. În 1921 devine student la „Tehnicumul” din Severocaucaz, dar după un an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]
-
tulburare sufletească așteptam să vedem că energia Președintelui nu smulsese fereastra din țâțâni, că aceasta se afla la locul ei, iar dincolo de sita protectoare din geam, abia-abia ghiceam o imagine care, poate, nici nu era a Președintelui, ci a vreunui felcer semănând binișor cu o mască? Categoric, nu! Doamne, că mai bine-ar fi fost fără televiziune! (și eu gândesc la fel când văd unele emisiuni jalnic realizate...). Căci, ce vor înțelege acei nevolnici urmași din suferința noastră ? Pricepe-vor ei
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
atunci, ziceau ei, logic, ai naibii, dacă e mort, ce să mai faceți cu el, duceti-l la cimitir. Că ei n-aveau morgă și că, dacă ar fi avut morgă,... era în reparație. Și afară erau 38 de grade. Felcerul de la spital ne închisese ușa în nas. Și-așa, mergeam încet cu mașina clătinîndu-se pe strada principală plină de gropi, făcîndu-l pe mort să salte în cosciugul improvizat, si care gesticulă, părînd a lua parte la conversația noastră de artiști
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
cu istoria, abhoră estetismul și muzeul, recuperează militantismul pierdut și ideologiile corespunzătoare. Prin expresiile alternative, de la happening la performance , de la instalație la arta video și de la intervenție în peisaj la body art, ei devin acuzatori, instanțe, activiști sociali, agenți ecologiști, felceri și mamoși simbolici și creatori ai unui spectacol voit efemer. Refuzînd stocarea și muzeificarea, ei refuză implicit piața și impurele ei mecanisme de tip bielă-manivelă, cum ar fi, de pildă, nu mai puțin sordida relație vînzare - cumpărare. Pentru că ei nu
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]