162 matches
-
Abraham Schechter, cu care am umplut șapte dosare mari până i-am dat brânci de la etajul zece al Urgenței. Dar se compară bețivul de Felcer cu ditamai doctorul ovrei al Șefului cum se compară un răcan cu generalul Doicaru! De la Felcer nu auzi un mulțumesc, dar ia cu o mână dibace sticluțele, le preferă pe astea micile, de plastic, le vâră În geanta În care ține trusa medicală de prim ajutor. La sală! zice tare, pe urmă. Dă burtica asta jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Omu’ să duse, intră în prima casă și numai ce-l auzim că începe să strige: „Morți, fraților! Numa’ morți! Maică Precistă!”. Iese, scuipă și-și face o mie dă cruci. Înălțimea Sa nu să sperie d-atât. Trimise doi felceri la alte două case. Da’ ăia au pățit-o și mai rău, că au dat peste leșuri chiar din praguri, dă erau să cază acolo, peste ele, și au borât și mațele din ei, rău, tot pă lângă garduri, sprijiniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
i-ar fi dat cu plumbul pe la aici, n-ar mai fi zis ea că-i stătută. Zice mama, În a treia zi: - Mai rămâneți sănătoși, că noi ne ducem la Camincea! Pe-acolo nu-i front și găsesc și felcer pentru băiat... Mă iau după mama, În sus, pe cărarea din codru. Fără păreri de rău. Nu știu dacă la Camincea e front ori nu, dacă găsim felcer - ce să-mi facă felcerul, că m-am dezumflat, dar știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ne ducem la Camincea! Pe-acolo nu-i front și găsesc și felcer pentru băiat... Mă iau după mama, În sus, pe cărarea din codru. Fără păreri de rău. Nu știu dacă la Camincea e front ori nu, dacă găsim felcer - ce să-mi facă felcerul, că m-am dezumflat, dar știu că dacă mai rămâneam În pădure, Ilie al lui Calistru ar fi Încercat iar s-o jefuiască pe mama. M-am trezit astă-noapte din somn, când mama lovea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
acolo nu-i front și găsesc și felcer pentru băiat... Mă iau după mama, În sus, pe cărarea din codru. Fără păreri de rău. Nu știu dacă la Camincea e front ori nu, dacă găsim felcer - ce să-mi facă felcerul, că m-am dezumflat, dar știu că dacă mai rămâneam În pădure, Ilie al lui Calistru ar fi Încercat iar s-o jefuiască pe mama. M-am trezit astă-noapte din somn, când mama lovea cu ceva-n cineva; nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu aveau acces, dar la cărat alimente, cu spinarea, la adus lemne pentru cazane... - dar și munca asta era viață, nu moarte. Am profitat de aceste „slujbe”, am Învățat să scriu rusește și, la prima ocazie, am avansat: am devenit felcer! Adevărat, examenul l-am trecut În... latină, În prezența unui ofițer de-al lor, care zicea că și el e doctor, turuind: «Radius, cubitus, calcaneu, astragal...» Cât Îmi aduceam și eu aminte de la anatomie... Așa că, În loc să sap, În continuare, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de-al lor, care zicea că și el e doctor, turuind: «Radius, cubitus, calcaneu, astragal...» Cât Îmi aduceam și eu aminte de la anatomie... Așa că, În loc să sap, În continuare, la canale, să tai pădure, să descarc armament englezesc, am făcut pe felcerul - și aici, ca și la „bucătărie”, nu eram În medicină, ci pe-lângă: făceam curățenie, măturam, spălam podelele, mă ocupam de oalele de noapte - când erau... Uite de ce n-am vrut să-mi schimb numele, când cu „repatrierea”. - N-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și un contabil cu mânecuțe răzuind cu lama o cifră dintr-un registru. Am văzut un preot mângâind șoldul unei enoriașe, o coțofană pe marginea căruciorului, privind un sugar, o femeie rujîndu-se. Am văzut un jude rânjind acuzatului și-un felcer scoțând dintele unui cal cu un clește de cuie. Am văzut un alambic întins pe kilometri întregi, o pădure de țevi din care pica un strop de rachiu. Am văzut un stăvilar fisurîndu-se în zig-zag și șuvoaie groase de apă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai este nimeni în sala de așteptare. Dar oamenii care ar avea nevoie de el nu citesc anunțul din ziar. Doar din gură-n gură, dacă se mai răspândește vestea. Margulis era un doctor bun, dar cu clientelă puțină. Șarlatanii, felcerii sau bărbierii „cu diplomă“, care oferă aspirină pisată sau creme pentru creșterea părului și hapuri pentru femeile care vor să lepede, au coadă la ușă. El câștigă cât să facă față nevoilor, mai ales că Agata mai vindea uneori câte
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ei, în pământul prea reavăn din Teheran. Aveau să pornească spre cimitir, unde groapa plătită de dimineață era aproape pe terminate. Cum o cheamă pe maică-ta? — Samaneh, murmură ca pentru sine Omar și apoi regretă că îi răspunsese. Însă felcerul întrebase pentru certificat și pentru biletul ce avea să o însoțească la spălat și la îmbălsămare. SAMANEH, scrise mare pe o hârtie și i-o puse, ca unui pachet, pe cearșaful tocit la margini. Nu ai treișpe ani, așa e
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și întrerupătoare, cam nădușiți și doar în condiția fizică și îngăimă: "Ce e, bă, la ușa mea? Daciada?" - Rupe din efecte, Genele, că somnolăm cu toții după replica ta... 72 DANIEL BĂNULESCU - "Nene"... zic eu... Că-l știam cât e de felcer la serviciul ăla al lui de asistent medical. "Nene"-i zic. Nu lua în seamă că ne vezi mai descheiați la șliț sau desfăcuți la aoleu. Comitetul de bloc a hotărât ca tu să ne faci vizita medicală..." - Vizita medicală
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o pereche de ochelari cu lentila micuță, cât para focului, dar, cu ochii după minunățiile ce i se revărsau prin gemulețul prost manșonat, nu se îndura încă să-și consulte hărțile. - ...Până la coadă am pus-o de-o paranghelie la felcer. Unde am băut și cu mâinile și cu picioarele până a doua zi dimineața... Mulți dintre noi cobora și-n spațiul verde, la triburile de câini și pisici, ce încețoșa pretutindeni dealurile de gunoi și tomberoanele. Vorbea părintește cu ele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ușurel, mai privea rachiul, apoi fi spunea: - Îl iau, îl spăl, 3 tai... -Aha... - Văd de ce-a murit, știu cum stă mațele-n dumneata... - Nu mai spune! Ești doctor care vrea să zici? - Nu chiar doctor. Un fel de felcer... Coană Lino, mai dă-ne cfte-o gamoaie! Chirică zicea: - Vai de mine, dumneata vrei să mă-mbeți... Dar apuca cinzecul cu nădejde. - Și tot cu munile-astea mănînci? - Da cu care? - Păi nu ti-e scîrbă? - De ce să-mi fie scîrbă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
din viața lui Ivan Denisovici, nou apărută, mulți supraviețuitori din lagărul de la Ekibastuz recunosc în personajele create de Soljenițîn oameni reali, întâlniți de ei acolo, și sunt entuziasmați de asta. Printre ei, fostul deținut N.M. Borovikov se recunoaște în tânărul felcer Kolea Vdovușkin și îi scrie lui Soljenițîn: Cu mare emoție, pe nerăsuflate, am citit O zi din viața lui Ivan Denisovici. Cât de adevărate sunt toate cele descrise aici! Am fost și eu la Ekibastuz. Vă țin minte foarte bine
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în repetate rânduri, păstrarea unei doze mari de informație reală în scrierile literare. Vorbind despre lagărul Ekibastuz, Soljenițîn amintește nu numai personajele cele mai vizibile din nuvelă, dar și personajele episodice, cum sunt Kolea Borovikov, tânărul poet care lucra ca felcer la infirmerie, precum și pictorul din lagăr, despre care aflăm că fusese arhidiacon în viața "civilă" și se numea Rudciuk. Varlam Șalamov nu și-a ascuns entuziasmul în fața adevărului transmis de O zi din viața lui Ivan Denisovici. Într-o scrisoare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Au dus-o în satul Petriș de unde erau. Când preotul din sat îi făcea rugăciunea, bunica s-a sculat și fiind glumeață, a spus: Vreți să mă îngropați de vie? Ha?“ Toți au fugit din biserică, au rămas preotul și felcerul. Apoi bunica mamei a mai trăit câțiva ani buni. A povestit că pe timpul cât a petrecut în ,,lumea de dincolo“ a fost într-o grădină cu pomi fructiferi și... Povestea era identică cu cea pe care am citit-o în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
înființat și altele de urgență, dintre care unul era așezat la o oră și jumătate depărtare de oraș. În el se primeau bolnavi suferinzi mai ușor, dar și cei contagioși, incluzîndu-i pe holerici. Doctorii ruși și-au adus cu sine felceri buni, dar nespecializați în afecțiunile locale; s-a resimțit și lipsa unor chirurgi pricepuți, deoarece s-au înregistrat 3 000 de răniți în luptele de pe linia Dunării, la Oltenița, Călărași, Giurgiu și Calafat. Holera a făcut victime la fiecare expediție
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
stare foarte satisfăcătoare. Prezentase, mi-a spus ajutorul meu, stări de vomă, dureri abdominale oribile, frisoane violente și crampe la stomac. În rest, nici algiditate, nici cianoză, nici încovoieli ale extremităților, nici încetarea urinării. Bolnavul a fost deja îngrijit de felcerul meu, luîndu-i-se sânge, fiind frecționat și supus aparatului cu aer încălzit de alcool. I-a fost administrată poțiunea doctorului Davila, i s-au aplicat lipitori și cataplasme pe abdomen; o spălare cu infuzie din boabe de cânepă îndoită cu 15
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din inerție... Așezat Între cei doi, Gicu ridică repede paharul și caută să destindă atmosfera. Și voi acum, parcă ați fi două babe. Ce dracu’, Sandule, că nu l-a tine s-a referit prietenul Gore, ce sari de parcă te-a-nțepat felcerul cu seringa-n fund? Decât să ne certăm, mai bine un cântec vesel să cântăm: Mă dusei pe o cărare, mă ntâlnii c-o fată mare! Probabilitate extrem de redusă În ziua de azi, dragilor, ar trebui modificate versurile. Ceva În
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
zic tatii ce-am pățit?“ se-ntreba, strângându-și la piept mâna îndurerată. Pe-nserat merse cu unchiul, fratele mamei fost ofițer în armata rusă, la nașul său de botez, Vasile a’ lui Tofan, la care întâmplător mai venise un gospodar, felcer în sat. Acela-l privise lung: Băiete, de data asta eu ți-s nașul, da’ să nu ți-l faci de râs pe ăsta adevărat! Îl privi pe Vasile a’ lui Tofan: - Dacă mă vindec nașule, o să-ți păzesc și
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
începând cu sec. XIX. Spitalul Colțea nu mai putea satisface noile cerințe medicale și în 1811 se organizează prin danie publică Spitalul Filantropia cu dotație și organizare moderne. în 1838 se inaugurează la București Spitalul Brâncovenesc. Nevoia de medici, chirurgi, felceri, infirmieri e tot mai resimțită. Spitalul Oștirii își propune și acționează în sensul formării, prin practică în două școli, de felceri și de mică chirurgie, a unor cadre sanitare de prim ajutor prin tinerii veniți la oaste și care, întorcându
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Spitalul Filantropia cu dotație și organizare moderne. în 1838 se inaugurează la București Spitalul Brâncovenesc. Nevoia de medici, chirurgi, felceri, infirmieri e tot mai resimțită. Spitalul Oștirii își propune și acționează în sensul formării, prin practică în două școli, de felceri și de mică chirurgie, a unor cadre sanitare de prim ajutor prin tinerii veniți la oaste și care, întorcându-se în localitățile natale își vor putea folosi cunoștințele și experiența dobândite. În 1842 Nicolae Kretzulescu are inițiativa înființării unei școli
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
facultăților de medicină a primelor școli medicale românești. Carol Davila (1828 - 1884) adept al medicinei preventive și curative, este numit în 1852 la Spitalul oștirii, apoi participă la înființarea Muzeului de anatomie și chirurgie, primul din țara Românească. Reorganizează școala de felceri și se ocupă intensiv de organizarea învățământului medical. La școala Națională de Medicină și Farmacie recomandă profesorilor să redacteze cursurile sprijinindu-i financiar. Prestigiul școlii crește, diplomele sunt recunoscute în străinătate, Franța și Italia fiind primele care atestă diplomele medicale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
niciodată, am în spate un cojoc vechi de oaie pe care mi l-a pus în spate bătrânul, sesizează zâmbetul meu la vederea unei măști hilare, e mască de țârcovnic, îmi spune, măști de râs, am și de preot, de felcer, de moașă, râd oamenii când le văd și cei ce le poartă inventează pe loc cuvintele după casa celui la care se află jocul, toată lumea râde și măștile sar la oameni, așa-i jocul, îi cer voie să mă lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
s-au dat zece zile libere de la serviciu - asta la insistențele doctorului care m-a consultat după meci. Aveam coastele pline de vânătăi, falca umflată cât roata carului, iar lovitura care m-a scos din joc îmi slăbise șase dinți. Felcerul acela mi-a spus mai târziu că Blanchard avea nasul spart și că i s-au pus douăzeci și șase de copci la arcadele zdrelite. Din perspectiva daunelor provocate adversarului, fusese o remiză. Pete Lukins mi-a adunat câștigurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]