104 matches
-
alte evenimente (expoziții, reprezentații teatrale, un concert la Președinția Republicii Italiene, conferințe la Institutul pentru Organizații Internaționale, prezentări de oportunități de afaceri). - Publicarea unor cărți de povești pentru copii în ediții bilingve - Sărbătorirea Zilei Naționale a României la Teatrul Malibran-La Fenice - Veneția; concert Felicia Filip și orchestra filarmonică din Brașov - Participare la sărbătorirea revelionului în Piața San Marco din Veneția - Participare la Carnavalul de la Veneția - România, invitat special g) Implicarea mass-media italiană în reflectarea unei imagini realiste asupra societății românești actuale
HOTĂRÂRE nr. 1.347 din 5 noiembrie 2007 pentru aprobarea Planului de măsuri privind sprijinirea cetăţenilor români aflaţi în Italia, ca urmare a situaţiei create prin adoptarea de către statul italian a noilor reglementări ce vizează îndepărtarea de pe teritoriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, categoria F "Promovarea culturii": - domnului Piero Fassino, primarul orașului Torino; - domnului Rolando Picchioni, președintele Salonului Internațional de Carte de la Torino; - domnului Cristiano Chiarot, directorul Teatrului "La Fenice" din Veneția. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 28 noiembrie 2011. Nr. 855. -----
DECRET nr. 855 din 28 noiembrie 2011 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236946_a_238275]
-
Mariana Nicolesco a participat la renașterea repertoriului baroc cu L’Orfeo de Luigi Rossi (1985) și Fetonte de Niccolò Jommelli (1988) în regia lui Luca Ronconi; a interpretat rolul titular în opera Beatrice di Tenda de Bellini la Teatrul La Fenice din Veneția (1975), rolul titular în opera Maria di Rohan de Donizetti la Festivalul de la Mărțina Franca (1988); alte roluri de Belcanto au fost Elisabetta I din Roberto Devereux (Montecarlo 1992, 1997), Anna Bolena (München 1995) de Donizetti și recitaluri
Mariana Nicolesco () [Corola-website/Science/298550_a_299879]
-
este o operă în cinci acte de Giuseppe Verdi, pe un libret de Francesco Maria Piave. Premiera operei a avut loc la 9 martie 1844 la "Teatro La Fenice" din Veneția. Durata operei: cca 2 ¼ ore. Locurile și anul de desfășurare a acțiunii: Aragon (Spania), Aachen (Germania) și Zaragoza (Spania), 1519. În munții Aragonului, nu departe de castelul lui Don Ruy Gómez de Silva, se află tabăra răzvrătiților conduși
Ernani () [Corola-website/Science/307553_a_308882]
-
este o operă în trei acte de Giuseppe Verdi. Premiera operei a avut loc la 11 martie 1851, la "Teatro La Fenice" din Veneția. Libretul de Francesco Maria Piave, adaptat după melodrama "Le roi s’amuse" (Regele se amuză) de Victor Hugo. Locul și perioada acțiunii: Mantova (Italia), în secolul al XVI-lea. Durata operei: cca 2 ore. O petrecere la curtea
Rigoletto () [Corola-website/Science/307628_a_308957]
-
este o operă în trei acte compusă de Giuseppe Verdi pe libretul în limba italiană al lui Francesco Maria Piave. La baza operei stă romanul lui Alexandre Dumas fiul, "Dama cu camelii". Premiera operei a avut loc la "Teatro La Fenice" din Veneția, în data de 6 martie 1853. Prima reprezentație a fost un eșec, datorat în primul rând mediocrității interpretării. Abia la reprezentația din 6 mai 1854 pe mica scenă a teatrului San Benedetto, tot de la Veneția, opera a avut
Traviata () [Corola-website/Science/307632_a_308961]
-
feminine principale din Povestirile lui Hoffmann - Olympia, Antonia, Giulietta și Stella - , Regina Nopții, Violetta) Opera de Stat din Berlin (Zerbinetta, Regina Nopții), Îl Teatro Filarmonico din Verona (Donna Anna din Don Giovanni și Violetta din La Traviata), miticul Teatro La Fenice (Violetta). Printre triumfurile recente ale Elenei Moșuc se numără câteva debuturi considerate excepționale: Marguerite (Faust), Amina (La Sonnambula), Liù (Turandot) și Maria Stuarda - la Zürich și la Operă de Stat din Berlin. De asemenea, a înregistrat succese senzaționale cu evoluții
Elena Moșuc () [Corola-website/Science/306720_a_308049]
-
pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația "Curierul român". Publicația apare până în 1904, anul morții sale. Colaborează la o serie lungă de publicații, între care "Albina" (Pesta), "Albina Carpaților" (Sibiu), "Amicul Familiei" (Gherla și Cluj), "Concordia" și "Federațiunea" (Budapesta), "Fenice" (Oradea), " Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina" (Cernăuți), "Glasul" (București). Biblioteca Județeană Sălaj, din Zalău, poartă numele de „”. În turnul Palatului Administrativ din Vaslui funcționează un ceas cu două cadrane. Odată cu montarea ceasului a fost imprimată pe
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
2003); Opera din Sân Francisco - La Rondine (2007), Barbiere di Siviglia (1992); Nuovo Piccolo Teatro Milano - Cosi fan tutte (1999); Opera de Stat din Hamburg - Nabucco (2004), Operă din Copenhaga - Billy Budd (2002), The Rake's Progress (2010); Teatro La Fenice - L'Italiana în Algeri (1991), Le Nozze di Figaro (1992). Dintre cântăreții cu care Ion Marin a dirijat de-a lungul anilor, amintim: Jessye Norman, Cecilia Bartoli, Placido Domingo, Angela Gheorghiu, Margaret Price, Renee Fleming, Cheryl Studer, Samuel Ramey, Dimitri
Ion Marin () [Corola-website/Science/309092_a_310421]
-
la teatre de operă de mai mică însemnătate, pentru ca în ianuarie 1940 să primească un contract la renumitul teatru "Regio di Parma", interpretând rolurile din "Forța destinului", "Aida" și "Otello" de Verdi. Următoarele stațiuni sunt Opera din San Remo, teatrul "Fenice" din Veneția. În 1941 se întoarce la București, unde noul director al Operei Române, Alexandru Zirra, îl reangajează ca prim-solist, distribuindu-l în rolul lui Don José din opera "Carmen" de Georges Bizet, având-o ca parteneră în rolul
Emil Marinescu () [Corola-website/Science/297651_a_298980]
-
Verdi, după un libret de Temistocle Solera și Francesco Maria Piave (bazat pe drama "Attila, König der Hunnen" de Zacharias Werner). A fost cea de a noua operă compusă de Giuseppe Verdi. Premiera operei a avut loc la "Teatro La Fenice" din Veneția, în ziua de 17 martie 1846. Durata operei: cca 110 minute. Locurile și perioada de desfășurare a acțiunii: Aquileia (Italia) și împrejurimile Romei, în anii 452-453. Acțiunea operei se desfășoară în Aquileia, în lagunele adriatice și în preajma Romei
Attila (operă) () [Corola-website/Science/316704_a_318033]
-
și oportunitățile oferite de câștigarea premiilor prestigioase i-au deschis porțile carierei internaționale, fiind invitată să cânte pe cele mai mari scene ale lumii: Hamburg, Viena, Chicago, Metropolitan Opera din New York, Covent Garden din Londra, Romă, Berlin, Paris, Lisabona, La Fenice, München, Montreal etc, având ca parteneri pe Tito Gobbi, Placido Domingo, Luciano Pavarotti, José Carreras, Renato Bruson, Kostas Paskalis, Nicolai Ghiaurov, Nicola Ghiuselev, Fiorenza Cossotto, Shirley Verrett, Nicola Martinucci și mulți alții. A cântat sub baghetă marilor dirijori Georg Solti
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
House" în Toronto. În anii 1970 - 1978 a cântat la "Staatsoper" în Viena în roluri că Santuzza, Țoșca și Elisabetta în Don Carlo de Verdi. În 1972 a interpretat Santuzza la "Deutsche Oper Berlin". A mai avut angajamente la "La Fenice" în Veneția (Țoșca, 1971); la "Covent Garden Opera" în Londra (Aida, 1971); la "Teatro Sân Carlos" din Lisabona (1975, Manon Lescaut și în 1978, Țoșca); la "Opera du Rhin", Strasbourg (1976, Tatiana în „Eugene Onegin”); la "Opera de Monte Carlo
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
Carieră să internațională a început imediat (debut la Londra în 1989, iar la New York în 1990). Debutul sau în vestul Europei a fost la Operă din Nișă în "The Queen of Spades" (1989). În Italia el a debutat la La Fenice că Eugene Onegin, un succes care i-a consolidat reputația, urmând debutul său american la Operă Lirica din Chicago (1993) în "Traviata". De atunci el a fost angajat la toate teatrele mari din lume, inclusiv la Metropolitan Opera (debut: 1995
Dmitri Hvorostovski () [Corola-website/Science/330861_a_332190]
-
Sylva” din Ploiești; în 2004 a absolvit cu notă maximă secția de canto clasic a Conservatorului „Giuseppe Verdi” din Milano unde fusese admis în 2001. A studiat deasemenea și muzica baroca. A debutat că interpret profesionist pe scena Teatrului „La Fenice” din Veneția, a cântat și a obținut numeroase distincții la concursuri de canto în orașe precum Barcelona, Dresda, Milano și în țări precum Monaco și Sân Marino. A cântat la opere prestigioase precum cele din Lausanne, Barcelona, Potsdam ș.a. În
Cezar Ouatu () [Corola-website/Science/328834_a_330163]
-
În 1996 apare în rolul „Rodolfo” din "Boema" de Puccini la "Teatro dell'Opera di Romă", sub baghetă dirijorului Vladimir Jurowski. În 1997, Fernando del Valle a jucat rolul lui „Don José” din Carmen de Bizeț la "Gran Teatro La Fenice di Venezia" (Teatrul La Fenice din Veneția) și rolul lui „Pinkerton” din "Madama Butterfly" de Puccini. Tot în 1997 a cântat în "Faust" de Gounod, la Colmar, Franța. În 1998 a avut prima apariție pe o scenă din Germania în
Fernando del Valle () [Corola-website/Science/331771_a_333100]
-
Rodolfo” din "Boema" de Puccini la "Teatro dell'Opera di Romă", sub baghetă dirijorului Vladimir Jurowski. În 1997, Fernando del Valle a jucat rolul lui „Don José” din Carmen de Bizeț la "Gran Teatro La Fenice di Venezia" (Teatrul La Fenice din Veneția) și rolul lui „Pinkerton” din "Madama Butterfly" de Puccini. Tot în 1997 a cântat în "Faust" de Gounod, la Colmar, Franța. În 1998 a avut prima apariție pe o scenă din Germania în rolul „Rodolfo” din "Boema" de
Fernando del Valle () [Corola-website/Science/331771_a_333100]
-
Bassano. Bălul Dogelui organizat de Antonia Sautter În program, Vivaldi - Concertul pentru corzi și cimbal în Re minor, Cele Patru anotimpuri, Ț. Albinoni - Adagio pentru corzi și Orgă în Sol minor, J. Pachelbel - Canon Tot în perioada Carnavalului Teatro La Fenice, programează cinci spectacole, sub genericul Tra classici e novità (Între clasici și noutate). Sâmbătă 18 februarie este programată la Teatrul Malibran melodrama idilica Gina de Francesco Cilea, cu Arianna Venditelli, Alessandro Scotto di Luzio, Armando Gabba, Valeria Girardello, Claudio Levantino
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
sfârșitul studiilor de compoziție ale lui Cilea este o delicată comedie burgheza, mai curând Liberty decât verista, în care se întrevăd deja intuițiile melodice și armonice ce se vor regăsi apoi în Adriana Lecouvreur și în Arlesiana. La Teatrul La Fenice poate fi aplaudata, din 16 febrarie până în 2 martie, La Bohème de Giacomo Puccini, în regia lui Francesco Micheli și sub baghetă lui Stefano Ranzani, costume Silvia Aymonino. În rolul Mimi, Francesca Dotto, în cel al lui Rdolfo Matteo Lippi
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
Lippi, Marcello: Mattias Olivieri. Sâmbătă 18 februarie tot aici, în Sala Apollinee, Muzica și aperitiv SPILIMBRASS: proiecție de filme de Charlie Chaplin, Stan Laurel & Oliver Hardy, pe muzica lui Mark Hamlyn. Fast și opulenta Sâmbătă 25 februarie, Orchestră teatrului La Fenice va susține un concert cu piese de Antonio Vivaldi, Benjamin Britten, Wolfgang Amadeus Mozart, Johann Strauss, sub baghetă dirijorului Roberto Baraldi. Un recital muzical, Șapte cântece pentru Anguana, cu părți recitative și cântece, va avea loc, în 18 februarie, la
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
G. , "Sub semnul lui Ulysse. Rătăcirea în scrisul lui Benjamin Fondance și Paul Celan". Caietele Echinox, 2006, Vol. 11, pp. 23-33. Vanhese G. , "Preistorie și mituri indiene în opera lui Marcel Schwob". Europe, 2006, Vol. 925, pp. 147-155. Vanhese G. , "Fenice di porpora e di cenere". În L'ora senza crepuscolo. Sulla poesia di Petru Creția, Università della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2006, pp. 11-24 Vanhese G. , "Territoires de la parole et du silence. Baudelaire, César Vallejo et Paul Celan dans
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
a influențat și a avut un succes răsunător în întreaga Europa. A jucat un rol-cheie în nașterea dânsul contemporan francez și italian prin GRTOP (un grup transfrontalier de cercetare prin teatru) la Paris Opera Ballet și la Teatrodanza at La Fenice. A creat peste 100 de lucrări coregrafice, foarte multe dintre ele rămânând lucrări emblematice în istoria dansului, precum Density 21.5, The Year of the Horse, Blue Lady, Steppe, Maa, Signes, Writings on Water sau Inanna. În 2006 Carolyn Carlson
Celebra Carolyn Carlson – „pioniera scenei coregrafice contemporane”, invitată în FNT 2016 by Magdalena Popa Bulu () [Corola-website/Journalistic/104441_a_105733]
-
Jarre, Guy Tudy, François Rabbath, Claude Lefevre, Santiago Sempere, Jean Le Poulain, Henri Ronse. Coregrafiile sale intră în repertoriul Operelor din Paris, Lyon și Avignon, al companiei Pinei Bausch: Wuppertaler Tanztheater, al Operelor din Hamburg și Roma, al Teatrului La Fenice din Veneția, Welsh National Opera din Cardiff, la SODRE din Montevideo, la Teatrul Municipal din Sao Paolo unde colaborează cu compania braziliană de dans Cisne Negro, în Israel compania Bat-Dor. Organizează turnee cu spectacolele sale de la Paris la New York, la
L’Om GiGi – marele artist Gigi Căciuleanu, aniversat de Teatrul Național “I.L. Caragiale” București, la împlinirea a 70 de ani by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105551_a_106843]
-
timpului, tânărul muzician a beneficiat si de indrumarea violonistului Bujor Prelipcean. Remus Azoiței a concertat în săli prestigioase cum ar fi Carnegie Hall in New York, Concertgebouw Amsterdam, Salle Cortot Paris, Konzerthaus Berlin, St-Martin-in-the-Fields și Wigmore Hall în Londra, Teatro La Fenice Veneția, Auditorio Nacional Madrid sau Konzerthaus Viena. În 2001, a fost numit profesor de vioară al Academiei Regale de Muzică din Londra, în acel moment fiind cel mai tânăr profesor de vioară din întreaga istorie de 200 ani a Academiei
Remus Azoiței, din nou pe scena Ateneului: „Rădăcinile mele rămân românești“ by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105635_a_106927]
-
orchestre sau în ansambluri camerale, a susținut concerte, alături de instrumentiști de renume, în săli prestigioase din Italia (Teatro alla Scala și Sala Verdi din Milano, Teatro La Pergola din Florența, Teatro Grande din Brescia, Accademia Chigiana din Siena, Teatro La Fenice din Veneția, Sala Verdi din Torino, Teatro Comunale din Bologna, Teatro Olimpico din Roma), Franța (Auditorium Museé du Louvre din Paris), Austria (Musikverein din Viena), Japonia (Bunka Kaikan din Tokyo), Spania, Germania, fosta Republică Iugoslavia, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Turcia
Acordurile muzicii lui Dinu Lipatti răsună în Veneția by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105722_a_107014]